BusinessMagazin

Tag: energie

  • Ministrul Energiei Răzvan Nicolescu şi preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, participă la conferinţa „Mediafax Talks about Energy” – ediţia a XII-a

    Seria de conferinţe “Mediafax Talks about Energy” a ajuns deja la a XII-a ediţie, la acestea fiind prezenţi cei mai importanţi lectori din domeniu, atât reprezentanţi ai companiilor din domeniul energetic, cât şi reprezentanţi ai Guvernului României şi ai instituţiilor publice implicate.

    Alături de ministrul delegat pentru Energie Răzvan NICOLESCU şi preşedintele ANRE, Niculae HAVRILEŢ, la conferinţă vor mai fi prezenţi ca lectori Silvia VLĂSCEANU – Directorul General al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie; Lucian ANGHEL – Preşedintele BVB; Florina ANTONIE – Consilier superior, ANRM; Dan PRODAN – Managing Director, Vienna Energy Forţa Naturală; Petru RUŞEŢ – Partener, ECONET.

    Printre temele care vor fi supuse dezbaterii în cadrul conferinţei se numără noutăţile din proiectul Strategiei Energetice a României 2014-2035 şi măsura în care aceasta este afectată de situaţia din Ucraina, gradul de afectare a sistemului energetic românesc în urma deciziilor Rusiei şi asigurarea securităţii energetice a României şi a Republicii Moldova, noi investiţii străine în România în domeniul energetic, mixul energetic în prezent şi în perspectivă, alternative la sursele convenţionale de energie, precum şi explorarea, exploatarea şi investiţiile în petrol şi gaze naturale.

    Alte teme care vor fi discutate în cadrul evenimentului sunt desfiinţarea coşului de gaze şi efectele acestei măsuri, amânarea calendarului de liberalizare a preţului la gaze, taxa de stâlp şi impactul estimat al acesteia asupra principalilor jucători din piaţa energetică şi asupra pieţei în general, investiţiile în reţelele energetice, dar şi importanţa transparenţei în companiile de stat, finanţarea investiţiilor în energie, vânzarea pachetelor de acţiuni pe bursă şi privatizarea companiilor de stat, propuneri de îmbunătăţire a Legii 123/2012.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian DIMITRIU, director editorial Mediafax Group.

    Evenimentul va reuni aproximativ 200 participanţi, dintre care reprezentanţi din rândul autorităţilor, reprezentanţi ai BVB, BRM, OPCOM, reprezentanţi ai organismelor de reglementare în domeniul energiei, gazului, petrolului şi ai pieţei energetice, directori tehnici, de achiziţii şi de strategie şi dezvoltare. Vor fi prezenţi la conferinţă reprezentanţi din cadrul primăriilor, analişti, ONG-uri, cercetători, precum şi avocaţi, consultanţi, investitori, bancheri, asiguratori şi mass-media.

    Conferinţa Mediafax Talks about Energy este organizată de Agenţia de presă Mediafax, cu sprijinul Transelectrica şi are ca parteneri principal compania OMV Petrom şi Vienna Energy Forţa Naturală.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Mediafax Talks about Energy” – ediţia a XII-a puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/energy-12

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Energia ţine în viaţă bursa de la Bucureşti. Investitorii stau cu ochii pe piaţa de capital în acestă toamnă

    DUPĂ OFERTA PUBLICĂ DE ACŢIUNI ÎN VALOARE DE 1,9 MILIARDE DE LEI DERULATĂ DE DISTRIBUITORUL DE ENERGIE ELECTRICA ÎN VEDEREA LISTĂRII LA BURSĂ ŞI VÂNZĂRILE ACCELERATE ÎN VALOARE DE 845 DE MILIOANE DE LEI FĂCUTE DE FONDUL PROPRIETATEA LA ROMGAZ ŞI TRANSELECTRICA DIN ACEASTĂ VARĂ, OCHII INVESTITORILOR VOR FI ÎN URMĂTOARELE LUNI PE FONDUL PROPRIETATEA, PETROM, ELECTRICA ŞI NUCLEARELECTRICA.

    Informaţiile neoficiale privind o posibilă vânzare a pachetului de 18,9% din acţiunile Petrom au propulsat acţiunile Fondului Proprietatea la maxime istorice. Acţiunile FP au crescut cu 7% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, iar analiştii se aşteaptă ca raliul să continue pe termen scurt, până când tranzacţia de vânzare a acţiunilor FP va fi confirmată sau infirmată. Un alt moment important pentru investitori va fi 23 septembrie, când acţionarii fondului sunt chemaţi să reconfirme mandatul de administrator al lui Franklin Templeton. Un vot afirmativ pe 23 septembrie înseamnă ca administratorul va trebui să reducă discount-ul de tranzacţionare a acţiunilor fondului de la circa 25% cât este acum până la 15%, potrivit prevederilor din noul contract. Investitorii se aşteaptă ca fondul să facă distribuţii de cash sau să reînceapă răscumpărările de acţiuni în această toamnă, evenimente care vor sprijini evoluţia acţiunilor.

    De partea cealaltă, acţiunile Petrom au scăzut cu 6% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, din cauza informaţiilor că fondul ar vrea să îşi vândă participaţia. Analiştii sunt însă de părere că o ieşire a fondului din acţionariatul Petrom, sau o reducere a participaţiei deţinută de acesta, va fi în beneficiul acţiunilor Petrom, care vor deveni astfel mai lichide. Mai mult, presiunea de vânzare care există acum asupra acţiunilor Petrom se va reduce vizibil şi astfel acţiunile ar putea reintra pe o tendinţă ascendentă. La începutul lunii septembrie, acţiunile Petrom au atins maximul ultimilor şase ani, respectiv o cotaţie de 0,49 lei/titlu, însă informaţiile neoficiale despre vânzarea FP au coborât acţiunile companiei petroliere la 0,45 lei/titlu.

    ACŢIUNEA PETROM ESTE CEA MAI MARE ACŢIUNE DE LA BURSĂ, ARE UN RANDAMENT AL DIVIDENDULUI DE 4-5%, PESTE CÂŞTIGUL ADUS DE DOBÂNDA BANCARĂ SAU DE TITLURILE DE STAT. Mai mult, atractivitatea acţiunii Petrom stă în fap-tul că în ultimii ani compania a avut de câştigat din liberalizarea preţului la gaze, iar inves-ti-torii şi-au luat expunere pe acest emitent avan-tajat de liberalizare„, a spus analistul Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare din cadrul BCR.

    Acţiunile Electrica vor fi de asemenea pe radarele investitorilor în această toamnă. Acţiunile grupului Electrica (EL) au bătut record după record în ultimele săptămâni, atingând maximul istoric de 12,45 lei/titlu în şedinţa de miercuri, 17 septembrie, investitorii speculând informaţiile că Electrica ar fi interesată de o posibilă preluare a diviziilor grupului italian Enel, care se retrage din România.

    Electrica a intrat în vizorul investitorilor începând din 26 august, moment din care acţiunile grupului au crescut cu peste 12%.
    ”|n cazul unei achiziţii, impactul asupra rezultatelor financiare se va vedea rapid, iar pentru investitorii în acţiunile Elec-trica este ca şi cum aceştia şi-ar recupera banii mai repede„, spune Daniela Mândru, analist la casa de brokeraj Swiss Capital.
    Nou intrată în cursa pentru diviziile Enel este Nuclearelectrica. Acţiunile Nuclearelectrica au crescut cu 6% în doar două zile. Investitorii au reacţionat la declaraţiile făcute marţi 16 septembrie de Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie, că Ioan Roşca, directorul general al Electrica, alături de Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, îl vor însoţi în Italia pentru a avea o discuţie cu ministrul omolog şi cu conducerea Enel, semnalizând astfel că în competiţia pentru preluarea activelor Enel în România a intrat şi Nuclearelectrica.

    |n afară de acţiunile ”energetice„, oportunităţi pe termen scurt ar putea veni din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica. Acţiunile băncii au avansat cu 10% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, pe fondul speculaţiilor că mai multe fonduri de investiţii sunt interesate de intrarea în acţionariat. Fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, ar concura cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica. Analiştii susţin că sunt şanse mari ca în acest an să aibă loc o tranzacţie, însă acest lucru va depinde şi dacă investitorii vor ajunge la o înţelegere de preţ cu omul de afaceri Ilie Carabulea, cel care a fondat banca şi deţine cel mai mare pachet de acţiuni. Nu este însă pentru prima oară când apar informaţii în piaţă cu privire la interesul exprimat de investitori pentru achiziţia unui pachet de acţiuni la Carpatica.

    Pe ansamblu, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a început toamna cu un avans de 10%, însă sunt acţiuni pe bursă care au adus investitorilor randamente mult mai mari. Acţiunile dezvoltatorului imobiliar Impact au urcat cu 148% de la începutul anului, pe fondul achiziţiilor făcute de omul de afaceri Gheorghe Iaciu – principalul acţionar -, acţiunile producătorului de motoare Retrasib au crescut cu 117% pe fondul preluării de către grupul german SGB-SMIT, acţiunile producătorului de mase plastice Teraplast au urcat cu 92% susţinute de achiziţiile făcute de fondul finlandez KJK, iar acţiunile Transelectrica au câştigat 55% graţie rezultatelor financiare peste aşteptări.

  • Siemens îşi extinde afacerea din energie prin cumpărarea Dresser-Rand pentru 7,6 miliarde de dolari

    Siemens va plăti 83 de dolari per acţiune, suma urmând să fie achitată cash, potrivit unui comunicat al companiei germane. Acţiunile Dresser-Rand au crescut cu 37% faţă de nivelul din iulie, c`nd au apărut primele informaţii referitoare la o ofertă a grupului din Germania.

    “Strategic, preluarea este normală. Datorită acestei tranzacţii, afacerea din energie va fi consolidată, în special în Statele Unite, unde Siemens nu este atât de puternică”, a declarat Volker Stoll, analist la Landesbank Baden-Wuerttemberg.

    Siemens a urmărit activitatea producătorului de compresoare şi turbine pentru industria petrolieră mai bine de trei ani şi speră ca tranzacţia să fie finalizată până în vara anului viitor.

    Cea mai mare companie de inginerie din Europa încearcă să încheie mai multe acorduri cu companii din industria petrolieră, întrucât CEO-ul Joe Kaeser a anunţat că Siemens poate obţine venituri mai mari din industria energiei, pe fondul amplorii căpătate de extracţia gazelor de şist prin fracturare hidraulică.

    Producătorul eleveţian Sulzer a înaintat, de asemenea, o ofertă către Dresser-Rand, iar luni a anunţat oficial încheierea negocierilor cu producătorul de echipament industrial.

    Acţiunile Siemens au coborât cu 0,6% la bursa din Frankfurt, compania având o valoare de piaţă de 84 de miliarde de euro, după apariţia informaţiei referitoare la cumpărarea Dresser-Rand.

    De asemenea, titlurile Sulzer au înregistrat un declin de 4,5% al acţiunilor, iar valoarea de piaţă a companiei a foat de 4,3 miliarde de franci elveţieni (4,5 miliarde de dolari).

    Siemens este activă în România de peste 100 de ani, unde are aproximativ 1.600 de angajaţi şi deţine patru fabrici în Sibiu şi Buziaş, care produc sisteme şi componente pentru automatizări şi aplicaţii industriale.

  • Ponta: Poate un alt guvern mai bun va reduce la anul taxa pe stâlp la 0,5%

    Aflat în vizită la rafinăria Petrobrazi, Victor Ponta a evocat faptul că în urmă cu doi ani şi jumătate, imediat după ce a preluat mandatul de prim-ministru, a discutat pentru prima dată cu şeful OMV, Gerhard Roiss, despre ce înseamnă o ţară independentă din punct de vedere energetic, cât de important este pentru România ca şi pentru orice altă ţară să aibă companii puternice, să-şi folosească aceste resurse, să aibă investiţii pe termen mediu şi lung în domeniul energiei.

    “Aici este un domeniu în care nu există investiţii pe termen scurt şi profituri pe termen scurt, există numai o strategie bine gândită, şi cred că în aceşti doi ani şi jumătate, lucrând împreună cu Petrom-OMV, cu celelalte companii din domeniu, România a progresat foarte mult. A făcut o reformă structurală reală şi din punct de vedere legislativ, şi din vedere operaţional pentru piaţa de energie, şi-a asigurat surse pentru a fi stabilă şi aproape în totalitate independentă, a creat premisele pentru ca în foarte scurt timp, prin rezervele proprii pe care le avem la dispoziţie, România, şi când spun România mă gândesc întotdeauna şi la Republica Moldova, să poată să asigure industriei şi populaţiei o siguranţă în ceea ce priveşte resursele energetice”, a afirmat Ponta.

    “Nu ne-am înţeles întotdeauna, dar acum dacă dau vestea că taxa pe construcţii speciale se reduce de la 1,5 la 1%, doamna Gheorghe îmi spune că să o reducem la 0,5%. Poată o să vină la anul un guvern şi mai bun decât cel al meu, şi o s-o reducă la 0,5%. Guvernul acesta atâta a putut să facă, poate însă să vină în paralel cu reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, iar pentru dvs., care sunteţi o companie cu mulţi angajaţi şi cu toate contractele de muncă fiscalizate, sunt convins că şi acest tip de stimulent pentru crearea de locuri de muncă va fi bine primit”, a spus premierul.

    El s-a referit astfel la declaraţiile recente ale Marianei Gheorghe, CEO Petrom, potrivit cărora este încrezătoare că guvernul va crea un cadru fiscal prietenos pentru investiţii, inclusiv din punctul de vedere al nivelului total al taxării industiei petroliere (taxa pe stâlp, redevenţe), întrucât în caz contrar, Petrom va reduce volumul investiţiilor.

    Guvernul a anunţat recent la începutul lunii că taxa pe construcţiile speciale va fi redusă de la 1,5%, la 1% din valoarea construcţiei, iar veniturile colectate vor rămâne la dispoziţia autorităţilor locale În privinţa redevenţelor din industria energetică, premierul Ponta a declarat, în această săptămână, că raportul Ministerului Finanţelor privind sistemul de redevenţe petroliere va fi discutat cu delegaţia FMI, CE şi Băncii Mondiale în luna noiembrie, la viitoarea vizită în România a misiunii organismelor financiare internaţionale.

    La începutul lui septembrie, preşedintele Traian Băsescu a lansat un avertisment la adresa OV, afirmând: “Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural.
     

  • Ziua cârtiţei chinezeşti

    La acestea se adăugau canalul Dunăre-Bucureşti, centura Bucureşti, investiţii în sectorul minier şi deschiderea de sucursale ale Băncii Naţionale a Chinei, conform premierului Boc, care critica pe atunci ineficienţa guvernării Năstase de a încheia contracte cu chinezii şi promitea că începând chiar din toamna lui 2011 va începe realizarea proiectelor negociate de el.

    În noiembrie trecut, la Forumul Economic şi Comercial China-Europa Centrală şi de Est de la Bucureşti, vechile proiecte erau reeditate şi completate de data aceasta de guvernul Ponta: investiţii chinezeşti evaluate la cel puţin 5 mld. euro în domeniul energetic (Cernavodă, Tarniţa, retehnologizări la termocentrala Deva şi la complexurile energetice), investiţii în infrastructura feroviară (inclusiv linii de mare viteză), plus un plan de creştere a exporturilor agroalimentare româneşti. Ulterior, premierul Victor Ponta dădea asigurări că va urmări personal evoluţia proiectelor din energie, infrastructură şi IT convenite cu China, spre a preîntâmpina, la fel ca Emil Boc, eventualele acuzaţii că promisiunile de investiţii au rămas doar pe hârtie. “Dacă adunăm şi dacă realizăm tot ceea ce am semnat, sunt într-adevăr vreo 8 miliarde de euro”, spunea atunci Ponta.

    Acum, la vizita premierului Victor Ponta în China, o parte din promisiuni s-au relansat pentru a treia oară: urmează investiţii în domeniul energetic (retehnologizări la termocentrala Deva, cu o investiţie de 271 mil. dolari), de construcţii (un cartier de blocuri la Craiova), infrastructură feroviară (o linie de mare viteză Bucureşti-Iaşi) şi rutieră (tronsoanele Piteşti-Craiova şi Comarnic-Braşov), precum şi exporturi de vite şi produse agroalimentare din România către China, în timp ce discuţiile au continuat la capitolele Cernavodă, Tarniţa, complexurile energetice Rovinari şi Hunedoara. De data aceasta însă, atât premierul, cât şi vicepremierul Liviu Dragnea au explicat că întârzierile sau amânările de proiecte au legătură cu procedurile complicate de asigurare a conformităţii oricărui contract cu legislaţia europeană.

  • MOL: Nivelul creşterii economice nu poate susţine revenirea cererii de carburanţi

    “Este greu să facem acum previziuni clare privind evoluţia pieţei până la sfârşitul anului, dar cel mai probabil piaţa va rămâne sub presiune. Nivelul creşterii economice nu pare să poată susţine o revenire a pieţei în acest an”, arată MOL România.

    În primul semestru, economia a crescut cu 2,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă România a intrat în recesiune tehnică pentru că PIB a scăzut două trimestre consecutiv faţă de trimestrul anterior.

    În primele şase luni, piaţa carburanţilor a scăzut cu circa 2% comparativ cu intervalul similar din 2013. MOL România, parte a grupului ungar MOL, arată că în primul trimestru piaţa carburanţilor a avut o evoluţie pozitivă şi s-a plasat mai aproape de potenţialul său, ca urmare a evoluţiei economiei, însă, începând cu al doilea trimestru, schimbările aduse regimului fiscal, care nu ţin de evoluţia organică a pieţei, au creat o distorsiune în obiceiurile de consum, astfel că piaţa carburanţilor a scăzut.

    “Din evaluările noastre nu rezultă că s-ar fi diminuat în mod semnificativ activitatea de transport, ci doar că marile companii din domeniu au ales să alimenteze dincolo de graniţa României”, afirmă compania ungară.

  • Comisarul european pentru Energie: Alte state UE să livreze Ucrainei gaze naturale, în caz de nevoie

    “În caz de urgenţă, este necesar să fie posibil să se livreze gaz provenind de la alte state UE către Ucraina”, a declarat comisarul german într-un interviu pentru cotidianul Bild.

    “În prezent, depozitele sunt pline aproape pe jumătate. Până la începutul iernii, ele trebuie să fie umplute”, a continuat el.

    Oettinger afirmă totuşi că “nu crede că preşedintele rus Vladimir Putin vrea să transforme livrările de energie într-un instrument al politicii sale”.

    Comisarul participă marţi, alături de şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, la un summit regional, la Minsk, consacrat Tratatului de Asociere încheiat între Kiev şi Bruxelles, la care vor participa, de asemenea, preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin.

    În interviul acordat Bild, Oettinger a precizat că Bruxelles-ul pregăteşte o analiză, pentru summitul UE din octombrie, cu privire la riscurile unei crize a gazelor pentru ţările din cadrul Uniunii.

    “Există, în prezent, şase state membre (UE) care sunt dependente în proporţie de 100% de (livrările de gaze naturale din) Rusia, dintre care patru primesc în mod direct gaze, fără să treacă prin Ucraina”, a subliniat comisarul european.

    “Cel mai mare pericol este, în opinia mea, ca tranzitul să nu mai poată fi efectuat. Acest lucru ar putea avea mai multe motive, de exemplu atentate. Atunci, livrările către Bulgaria şi Slovacia ar fi întrerupte complet”, a adăugat el.

  • Harta pe judeţe a celor mai mari companii din România

    Statul mai are cea mai mare companie în doar trei dintre cele 42 de judeţe ale României, în timp ce grupurile străine au pus stăpânire pe 32 de teritorii administrative, iar capitalul privat românesc dă şapte „campioni locali“, reiese dintr-o analiză a ZF făcută pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Cele mai mari firme din fiecare judeţ al României au realizat anul trecut afaceri cumulate de aproape 26 de miliarde de euro, în creştere cu 4%, şi au dat de lucru la 131.000 de persoane, având 1.000 de angajaţi în plus faţă de anul precedent, reiese din datele cen­tralizate de Registrul Comerţului.

    În cifra de afaceri totală a societăţilor înregistrate în România, de circa 250 de miliarde de euro în 2013, aceste firme au avut o pondere de peste 10%, dar o serie de judeţe depind într-o proporţie covârşitoare de o singură companie care generează direct chiar şi 40% din cifra de afaceri.

    Cele mai clare exemple sunt judeţele Argeş, unde Automobile Dacia a avut anul trecut o cifră de afaceri de 4,1 mld. euro, echivalentul a 42,4% din rulajul judeţului, şi Gorj, judeţ dominat de Complexul Energetic Oltenia, a cărui cifră de afaceri are o pondere de 39,2% din rulajul total. Ţinând cont şi de activităţile fur­nizorilor de componente şi servicii care depind de contractele cu Dacia şi Com­plexul Energetic Oltenia, eco­nomia Argeşului şi cea a Gorjului pro­babil depind într-o proporţie de peste 50% de aceste companii.

    Alte judeţe în care o singură com­panie are o pondere de peste 20% din cifra de afa­ceri sunt Constanţa (Rom­petrol Rafinare – 26,5%), Sălaj (Sil­cotub – 25,2%), Dolj (Ford România – 23,9%) şi Mureş (E.ON Energie Ro­mânia – 20,7%).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro