BusinessMagazin

Tag: cumparare

  • Mediafax Group a relansat site-ul Autopro.ro pentru cumpărătorii şi vânzătorii de maşini

    www.autopro.ro este un ONE STOP SHOP site, locul perfect pentru a cumpăra sau vinde maşini. Utilizatorii pot înscrie anunţuri cu maşini noi sau second hand şi pot alege dintre modalităţile de promovare oferite.

    Site-ul pune la dispoziţie patru pachete de promovare, optimizate pentru a asigura o vizibilitate cât mai potrivită a anunţului. Astfel, utilizatorii pot alege pachetul de bază “Business Start-up” şi să îşi asigure vizibilitatea anunţului pe Autopro.ro, pachetele “Business Smart” sau “Business Avantaj”, care oferă expunerea anunţului pe prima pagină pentru următoarele site-uri din Mediafax Group: www.promotor.ro, www.prosport.ro, www.gandul.info, www.mediafax.ro, www.descopera.ro, www.go4it.ro, www.apropo.ro, www.one.ro, www.csid.ro, www.showbiz.ro, www.tare.ro, www.121.ro, www.protvmagazin.ro şi www.urban.ro.

    Mai mult, pentru posesorii de maşini cu valoare de peste 20.000 de euro, Autopro pune la dispozitie şi pachetul “Business VIP”, care asigură promovarea anunţului pe site-urile Ziarului Financiar (www.zf.ro) şi Business Magazin (www.businessmagazin.ro)

    www.autopro.ro oferă fişe de fiabilitate tuturor maşinilor disponibile pe site, tutoriale foto pentru maşină, liste de service-uri auto şi spălătorii din România. Website-ul are o categorie dedicată dealerilor auto şi secţiuni ce oferă informaţii utile despre piaţa auto, topuri cu cele mai bune maşini disponibile şi noutăţi cu privire la taxele şi legislaţia în domeniu.

    De asemenea, www.autopro.ro va conţine şi o secţiune dedicată serviciilor, unde utilizatorii vor avea acces la asigurări, asistenţă rutieră, roviniete şi multe altele.

    În plus, utilizatorii care se înregistrează până la 30 iunie sunt răsplătiţi cu 10 credite gratuite, care pot fi folosite pentru promovarea anunţului.

  • Ce cumpără românii: Pâinea, legumele şi fructele, cel mai des întâlnite alimente proaspete în coşul de cumpărături

     “Alimentele proaspete sunt prezente în 2 din 3 coşuri şi reprezintă 38% din totalul cheltuielilor dedicate consumul casnic pentru produse de larg consum. Cel mai des, în coşul de cumpărături al românilor se regăsesc pâinea, legumele şi fructele”, se arată în raportul institutului de cercetare de piaţă.

    Totuşi, produsele pe care românii cheltuiesc cei mai mulţi bani de-a lungul unui an sunt carnea (27% din totalul bugetului pentru alimente proaspete), legumele (20%) şi mezelurile (16%).

    Canalul preferat pentru achiziţionarea produselor alimentare proaspete este comerţul tradiţional, care acoperă 60% din valoarea totală a acestei pieţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mol cumpără toate staţiile Agip şi ajunge la 189 de benzinării

    “Această achiziţie reprezintă un moment marcant al strategiei noastre de creştere a reţelei de benzinării în Europa Centrală şi de Est. În Cehia, vânzările medii ale staţiilor achiziţionate se situează între primele trei poziţii, într-un clasament al companiilor de retail de carburanţi. În plus, Grupul MOL va deţine a doua mare reţea de benzinării din Cehia. MOL îşi lărgeşte semnificativ acoperirea geografică în România şi face un pas înainte în ceea ce priveşte percepţia brandului în Slovacia”, a spus Lars Höglund, Senior Vice President pentru divizia de retail a Grupului MOL. 

     

    În România, achiziţia reprezintă un punct de referinţă pentru îndeplinirea strategiei Grupului MOL de a-şi creşte cota de piaţă. Prin integrarea celor 42 noi benzinării,  MOL România va ajunge la o reţea de 189 unităţi, plasate pe artere de trafic intens sau în poziţii de mare vizibilitate, sub marca MOL. Astfel, Mol îşi consolidează poziţia în capitală (unde staţiile Agip sunt bine poziţionate), dar îşi consolidează şi poziţia a patra în clasamentul benzinarilor locali, într-un moment când şi alte grupuri, precum Nis (Gazprom) sau Socar fac agresiv achiziţii.

    Pe primul loc după numărul de staţii se situează Petrom (546 staţii), pe al doilea Rompetrol (405 staţii) şi pe al treilea Lukoil (301 staţii).

     

    Tranzacţia vizează, printre altele, operaţiunile de vânzări engros şi preluarea gestiunii entităţilor locale. Poziţia Grupului MOL în Cehia va fi puternic susţinută prin această achiziţie: cele 125 noi benzinării, alături de cele 24 sub marca Slovnaft şi cele 125 staţii PAP Oil, vor majora cota de piaţă a  Grupului MOL la peste 10%. Vânzările medii ale reţelei nou achiziţionate reprezintă aproape dublul mediei naţionale. În Slovacia, reţeaua Grupului MOL va ajunge la 253 unităţi. Cele 41 benzinării nou integrate vor contribui la îmbunătăţirea vânzărilor medii şi a portofoliului de produse şi servicii destinate clienţilor. MOL a convenit să achiziţioneze şi participaţia  Eni în Ceska Rafinerska (CRC); totuşi, Unipetrol, ca acţionar majoritar al  CRC, deţine dreptul de preempţiune pentru acţiunile CRC. Finalizarea acordului depinde de îndeplinirea unor condiţii prestabilite, printre care şi obţinerea avizului din partea autorităţilor de reglementare în domeniul concurenţei. 

     

  • Altex a furat startul Black Friday cu şase luni şi a înregistrat vânzări de 6,5 milioane de euro

    În perioada 1-4 mai, aproximativ 350.000 de clienţi au vizitat magazinele Altex şi au cumpărat peste 98.000 de produse. Traficul total din cele 75 de magazine a atins un vârf de 24.000 de clienti pe ora, in cursul zilei de vineri. Cele mai scumpe produse achiziţionate au fost televizoarele LED curbate Samsung, cu diagonala de 163 de cm, în valoare de 18.299,90 lei / produs.

    Traficul mediu pe site, în cele patru zile de reduceri a fost de peste 700.000 de vizitatori. Pentru prima oară, vânzările online au depăşit 20% din totalul vânzărilor înregistrate în campanie.Pentru a putea face faţă traficului din aceste patru zile, magazinele Altex au avut program normal şi peste 1.800 de angajatii au lucrat in perioada vacantei de 1 mai.

  • Familia Adamescu vrea să cumpere acţiuni la Astra de 16 milioane de euro prin Unirea Shopping Center

     Potrivit unui convocator AGEA al Unirea Shopping Center, acţionarii vor discuta, la 5 iunie, “aprobarea achiziţionării unui pachet de acţiuni emise de Astra Asigurăriu a cărui valoare nu va depăşi suma de 16 milioane de euro”.

    În document nu se precizează mărimea pachetului de acţiuni Astra vizat.

    Cea mai recentă tranzacţie operată la bursă cu acţiuni Astra a fost înregistrată în decembrie 2012.

    Prin intermediul The Nova Group Investments România, soţii Dan şi Carmen Adamescu controlează un pachet reprezentând 74,16% din acţiunile Unirea Shopping Center (SCDM).

    În structura acţionariatului se mai regăseşte SIF Muntenia (SIF4), cu 10% din titluri, în timp ce 15,8% din capital este deţinut de alţi acţionari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Românii sunt la fel de pesimişti ca în 2013 privind redresarea economiei şi veniturile în 2014

    “În ansamblu, sentimentele consumatorilor s-au schimbat prea puţin la începutul lui 2014. Nivelul scăzut care a persistat pe parcursul celei mai mari părţi a anului trecut a continuat să domine şi în primul trimestru”, se arată în sondajul GfK Climatul de consum Europa efectuat în 14 state europene.

    Astfel, aşteptările privind starea economiei se situează în prezent la -17,2 puncte, faţă de -14 puncte în decembrie şi -13,6 puncte în urmă cu un an. Totodată, aşteptările privind venitul prezintă o imagine similară, indicatorul situându-se în prezent la -8,2 puncte. Este vorba de o îmbunătăţire minimă, de 0,7 puncte, faţă de decembrie, în timp ce, în martie 2013, indicatorul se situa la un nivel mai bun, de -5,4 puncte.

    Dorinţa de cumpărare se situează în prezent la -13,8 puncte, ceea ce reprezintă o uşoară creştere, de 1,7 puncte, comparativ cu decembrie. Cu un an în urmă, cifra se situa la -18,3 puncte.

    Potrivit GfK, economia din statele UE reîncepe să crească, iar consumatorii speră ca în acest an criza economică să ia într-un final sfârşit.

    “Indicele climatului de consum pentru UE reflectă clar această tendinţă, câştigând 0,8 puncte în primul trimestru al lui 2014. În prezent el se situează la 8,4 puncte (…) Optimismul care a pus acum stăpânire pe mulţi consumatori europeni este ca urmare pe deplin justificat. În aproape toate ţările reprezentate aici, indicatorii legaţi de aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi dorinţa de cumpărare, prezintă tendinţe ascendente”, se arată în raport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou record de vânzări în Londra: un apartament a fost vândut cu 237 milioane de euro

    Recordul era deţinut până acum de Rinat Ahmetov, care a plătit în 2011 suma de 220 de milioane de euro pentru un penthouse în acelaşi complex din centrul Londrei, relatează CNBC.

    În cadrul complexul de apartamente, dezvoltat de CPC Group şi Waterknights, s-au realizat până acum vânzări de peste două miliarde de euro, acesta fiind un exemplu al modului în care piaţa imobiliară din Anglia a crescut în ultimii cinci ani. Preţul mediu al unui apartament în Londra a crescut cu aproape 80% din 2009 şi până acum, iar analiştii consideră că această tendinţă va continua.

    “Suntem într-un moment de expansiune a preţurilor, casele sunt mai scumpe decât au fost vreodată în istoria omenirii”, a declarat Nick Candy, unul dintre dezvoltatorii One Hyde Park.

  • Luxul britanic comprimat într-o maşină

    Una din patru maşini de lux vândute în lume este un Bentley şi este livrată din Crewe, un orăşel din centrul Angliei de unde anul trecut s-au expediat peste 10.000 de maşini anul trecut. Dar nu acesta este secretul.

    Istoria Bentley a început în 1919, fabrica fiind fondată de Walter Owen Bentley, sau W.O., cum era cunoscut, iar prima maşină, EXP I, a fost asamblată la Londra în acel an. După două „opriri„ în Cricklewood şi Derby, compania a ajuns, alături de Rolls-Royce, în Crewe în 1946.

    Uzina Bentley a fost construită tocmai în Crewe pentru că este un mare nod feroviar, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial acolo se produceau motoare pentru celebrele avioane Spitfire. Exact acele avioane care luptau cu nemţii deasupra Canalului Mânecii.

    În 2002, după mai bine de 70 de ani, Bentley s-a separat de Rolls-Royce, atunci când Grupul Volkswagen a achiziţionat uzina din Crewe. La acea vreme, cei de la VW credeau că au cumpărat şi Rolls- Royce, dar, printr-o strategie bine pusă la punct, BMW Group a preluat rapid numele de Rolls-Royce pentru automobile de la compania cu acelaşi nume ce produce motoare pentru avioane. Astfel, Volkswagen a păstrat Bentley, alături de uzină şi personal, iar BMW a reconstruit uzina Rolls-Royce în Goodwood, în sudul Angliei.

    Dacă până în 2002 diferenţele dintre Bentley şi Rolls-Royce erau minime, de obicei doar la nivelul grilei radiatorului şi farurilor, din acel an înainte fiecare a urmat o strategie cât se poate de diferită.

    „Din 1931, de când Rolls-Royce a preluat Bentley, modelele celor două mărci erau foarte similare. Mulsanne a fost primul model al Bentley ce nu mai are nicio legătură cu Rolls-Royce„, explică Nigel Lofkin, ghid pentru Bentley Experience, care lucrează în cadrul companiei britanice de mai multe decenii.

    „VW a luat clădirea, oamenii, experienţa, tradiţia şi cultura de aici, în timp ce BMW a luat doar numele de Rolls-Royce. Separarea a fost una profundă. Era în vremea când ne mai oprea lumea pe stradă să ne întrebe dacă mai lucrăm la Royce’s (numele sub care era cunoscută uzina din Crewe – n.red)„, a spus Lofkin.

    „Volkswagen a adus tehnologie şi bani. La acel moment eram foarte speriaţi că ei vor veni cu principiile lor şi vor instala roboţi pentru a înlocui angajaţii. Dar ne-am înşelat. Întâi au venit şi au observat, după care au investit. Astfel, de la 1.300 de angajaţi câţi aveam la acea vreme, acum avem 3.700„, a subliniat ghidul Bentley.

    Arta de a vinde un Bentley nu stă în specificaţii tehnice. Dar nu pentru că acestea nu ar fi impresionante, ci pentru că un Bentley nu este un Bentley în urma unor cifre. „Am avut un client din Olanda care tocmai achiziţionase o maşină şi a dorit un tur al fabricii, la finalul căruia a mai comandat un Bentley„, se laudă Nigel Lofkin. Aşa poate fi descris pe scurt efectul unui tur asupra unui milionar.

    Dar povestea unei vizite nu începe în uzina propriu-zisă, ci la câţiva kilometri. Începe în Manchester, continuă prin satele mici ale Britaniei, cu sau fară ceaţă, cu sau fără soare.

    Cum te apropii de Crewe şi de uzina Bentley vezi imediat cum tehnologia, sticla şi aluminiul parcă se continuă cu detaliile clasice. Exact înainte de a ajunge la sediul constructorului eşti întâmpinat de un showroom al mărcii realizat la cele mai ridicate standarde, după care vezi cărămida roşie a clădirilor centrului. Dar, tocmai pentru a avea acces în centru, nu poţi să nu remarci intrarea realizată cu sticlă şi aluminiu, exact cum te-ai aştepta să fie într-un Apple Store sau oricare alt centru de tehnologie.

    Dacă la exterior impresia este de uzină britanică, totul fiind atent calculat şi cu arhitectură tipică britanică, la interior impresia este una că te afli într-o uzină modernă. Cel puţin la prima vedere. Liniile de asamblare seamănă cu cele de la Porsche. Există şi un robot în uzină, dar acela este responsabil doar de instalarea parbrizului.

  • Sergiu Biriş, la BM Storytellers: Cei care vor să dezvolte acum un business online trebuie să se orienteze spre zona de mobile

    Iată discursul lui Serigiu Biriş la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Povestea mea este diferită de a celorlalţi invitaţi, pentru că în 2007 eram atât de la început încât nu ştiam nimic. Este foarte bine să fii în cel mai „hot„ domeniu acum, însă în 2007 nu ştiam în ce intru sau ce vreau să fac. Ştiam doar că vrem să încercăm să facem un proiect al nostru, personal, pentru că în acel moment dezvoltam site-uri pentru clienţi din afară.

    Poate şi dacă mergeam în această direcţie am fi crescut şi am fi fost o bună resursă de outsourcing acum, însă simţeam nevoia de a dezvolta un proiect propriu. Aveam de fapt trei idei, iar una din acele trei idei a fost Trilulilu, am vrut să facem un site românesc de videosharing. Nu ştiam cum să creăm cu adevărat un business, iar tot ce ştiam despre piaţa online era că e o piaţă de 5 milioane de euro, ceea ce mie mi s-a părut senzaţional. Nu ştiam că există foarte mult scepticism legat de proiectele online şi că erau puţini clienţi care îşi asumau riscul de a investi în publicitatea online atunci.

    După câteva luni de la lansare am fost contactaţi de Business Magazin să facem un cover story. „Vrem!„, am zis, dar nu ştiam ce înseamnă cover story. Motiv pentru care am apărut în tricou pe copertă, nu venisem la Bucureşti pregătiţi. Am făcut şedinţa foto, am răspuns la întrebări şi în mai 2007 am apărut pe coperta revistei. A fost o surpriză plăcută şi s-a dovedit a fi şi un punct foarte important din cariera noastră, pentru că mai târziu investitorul nostru ne-a spus că aşa ne-a găsit, văzându-ne pe coperta revistei. Până să ajungem pe copertă noi am investit destul de mult în acest proiect, tot ce câştigam din web design reinvesteam în site, şi am primit chiar şi oferte de cumpărare la 2-3 luni de la lansare, când a vrut să ne cumpere Neogen.

    Nu am vrut să vindem, deşi 80.000 era o sumă colosală după câteva luni de lucru, însă am avut noroc că i-am cooptat pe consultanţii care ne-au temperat şi ne-au asigurat că vor veni şi mai mulţi bani mai târziu. Mai târziu, în 2007, Alexis Bonte a preluat doar o părticică din proiect, 10%, cu 100.000 de euro. A fost cel mai bun lucru că nu am vândut businessul din prima. Îţi trebuie răbdare, ca antreprenor. Cu Trilulilu primii bani, 5.000 de lei, i-am făcut după şase luni de la lansarea proiectului, moment când aveam cheltuieli de 6.000 de euro pe lună. Cea mai mare provocare, pentru noi, a fost să învăţăm să facem bani în spaţiul online, am avut foarte multe încercări şi foarte multe eşecuri să susţinem businessul, pentru că piaţa din România are particularităţile ei. Cea mai bună soluţie a fost să ne înfiinţăm propria echipă de vânzări, am învăţat asta în decurs de câţiva ani.

    Văd foarte mulţi tineri care şi-ar dori să încerce ceva, însă se tem să nu eşueze, că sunt multe provocări pe piaţă, dar îmi dau seama că şi noi, dacă am fi analizat la fel de în detaliu afacerea, probabil nu am fi realizat nimic. Am fi mers înainte cu programarea şi web designul şi mă bucur că am avut naivitatea şi curajul de a face ceva şi de a sprijini acest proiect prin orice mijloace. Cred că foarte mulţi tineri din ziua de azi ar trebui să lase deoparte gândirea raţională şi să îşi urmeze instinctul de a crea ceva.

    Acum sunt foarte implicat în Zonga, care este un „spin off„ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC. Am semnat contracte cu toate casele de discuri internaţionale şi locale, iar acesta a fost unul dintre cele mai mari challenge-uri din ultimii ani, să reuşim să lansăm acest proiect. Am reuşit să negociem cu casele de discuri şi în circa doi ani am reuşit să obţinem drepturile. Timp în care am reuşit să dezvoltăm şi produsul, şi până la urmă am avut noroc să îl aducem la costul pentru end-user pe care l-am dorit. Casele de discuri ar fi dorit ca un abonament să coste 10 euro pe lună, noi am reuşit să-l aducem la 3 euro, am reuşit să semnăm un parteneriat cu Vodafone, ei fiind şi parteneri în afacere. Acest proiect are mult mai mari provocări şi de aceea mă focusez mai tare, pentru că este şi o piaţă care mai are nevoie de educare, cea a conţinutului online plătit.

    Este greu în acest domeniu pentru că pirateria are un grad destul de ridicat şi există şi convingerea că tot ce este pe internet trebuie să fie gratis. Am pornit pe un drum, îl ţinem în continuare şi ne gândim inclusiv să deschidem serviciul şi în alte ţări.

    Cei care vor să dezvolte acum un business online trebuie să se orienteze spre zona de mobile, pentru că Facebook, de exemplu, raportează că peste 55% dintre venituri le vin din publicitatea de pe mobil, ceea ce mi se pare incredibil. Cred, de asemenea, în orice produs care se bazează pe venituri din publicitate, atâta vreme cât este bine realizat şi are o piaţă. Cred că este o mare nevoie de produse locale. Cred în servicii cu valoare adăugată, obligatoriu plătite, şi care încep să fie pe val; vor apărea tot mai multe astfel de produse. 

  • Lidl închide ÎN PREMIERĂ un magazin din România. Care sunt motivele deciziei

    Retailerul germanl Lidl va închide, începând din 1 mai, unul dintre cele trei magazine pe care le deţine Lidl în Drobeta-Turnu Severin.

    “Lidl optimizează permanent portofoliul de magazine şi depozite, din punct de vedere al rentabilităţii acestora. Această analiză presupune atât cumpărarea unor terenuri în locaţii strategice, pe care sunt construite magazinele sau depozitele Lidl, renovarea unor locaţii strategice, dar şi renunţarea la un magazin neprofitabil, amplasat pe un teren a cărui chirie era mult prea mare”, se arată într-un comunicat al companiei. Magazinul Lidl situat pe bulevardul Mihai Viteazu, nr. 3 bis, construit pe un teren închiriat, a aparţinut iniţial lanţului de magazine Plus. Din cauza faptului că acesta a devenit neconform standardelor Lidl şi în acelaşi timp neprofitabil, a fost luată decizia închiderii lui. 

    Lidl nu a mai închis până în prezent niciun magazin în România, retailerul operând sporadic doar relocări.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa. Compania nu făcut publice rezultatele financiare pentru 2012, dar având în vedere poziţia în topul menţionat vânzările companiei se situează între cele ale Real, care a raportat 2,89 miliarde lei (650,5 milioane euro), şi cele ale Carrefour, care s-au situat la 4,28 miliarde lei (962 milioane euro). În 2011, Lidl Discount a avut o cifră de afaceri de 1,67 miliarde lei (396 milioane euro), ceea ce înseamnă că în 2012 creşterea a fost de cel puţin 70%, în moneda naţională. Lidl are peste 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central. Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează în România reţeaua de hipermarketuri Kaufland.