BusinessMagazin

Tag: criza

  • Avertizarea SUA: Intrarea în incapacitate de plată ar putea cauza o criză mai gravă decât cea din 2008

    Impasul privind limita de împrumut a statului federal, în prezent de 16.700 de miliarde de dolari, ar cauza blocarea pieţelor monetare, prăbuşirea dolarului şi creşterea puternică a dobânzilor, se arată într-un raport al Trezoreriei, citat de cotidianul New York Times.

    “Aşa cum am văzut şi în urmă cu doi ani, incertitudinea privind plata completă şi la timp a facturilor de către SUA afectează economia. Amânarea până în ultimul moment a creşterii plafonului de îndatorare este exact ce nu are nevoie economia americană – o rană autoprovocată, care face rău familiilor şi afacerilor”, a afirmat secretarul Trezoreriei, Jacob Lew.

    Lew a avertizat recent că Trezoreria va epuiza capacitatea de a împrumuta bani până la 17 octombrie. Oprirea parţială a activităţilor statului federal, după ce Congresul nu a votat bugetul pentru anul fiscal început la 1 octombrie, a alimentat temerile că legislativul american nu va ajunge în timp util la consensul necesar pentru a majora plafonul de îndatorare.

    Raportul Trezoreriei arată că disputele refeitoare la creşterea limitei de îndatorare în 2011, decizie luată în ultimul moment, a afectat încrederea consumatorilor, avuţia populaţiei şi piaţa de capital, cu efecte şi în privinţa creditării şi recuperării economice.

    “O estimare precisă a efectelor este imposibilă (…) iar situaţia actuală este diferită de cea din 2011, însă teoria economică şi experienţele anterioare sunt clare referitor la direcţia impactului: un şoc financiar puternic cu efect pe termen lung, precum cel care a început la sfârşitul anului 2011, ar conduce la încetinirea economiei, cu mai puţine locuri de muncă şi şomaj mai ridicat decât ar fi fost altfel cazul”, notează Trezoreria.

    Economiştii de top ai statului american au indicat în discuţii neoficiale că sunt îngrijoraţi de faptul că pieţele financiare nu percep pericolul real al unei intrări a SUA a incapacitate de plată, din cauza crizelor bugetare repetate. Trezoreria se aşteaptă ca până la mijlocul lunii octombrie să mai aibă lichidităţi de numai 30 de miliarde de dolari.

    Au apărut, însă, semne că pieţele încep să se trezească, scrie New York Times. Randamentele titlurilor de Trezorerie cu maturitate de o lună au crescut la cel mai ridicat nivel al ultimului an.

    “Investitorii de pe Wall Street ar trebuii să fie îngrijoraţi. Când o facţiune este dispusă să se ajungă la o posibilă intrare a SUA în incapacitate de plată, avem probleme mari”, a declarat preşedintele Barack Obama într-un interviu pentru CNBC.

    Este important ca Wall Street să recunoască că această situaţie va avea un efect profund asupra economiei şi rezultatelor financiare, angajaţilor şi acţionarilor, a spus Obama.

  • Banca Mondială: Românii din străinătate vor trimite în acest an în ţară 3,6 miliarde dolari, în stagnare faţă de 2012

     Astfel, remiterile către România se vor plasa în acest an la 3,6 miliarde de dolari, în timp ce numărul migraţiilor internaţionale a urcat cu 4,8% faţă de 2010, reiese dintr-un raport prezentat miercuri de Banca Mondială.

    Potrivit datelor publicate de instituţie în luna mai, remiterile către România au totalizat anul trecut 3,66 miliarde de dolari, principalele ţări de origine fiind Italia şi Spania.

    Astfel, în România au intrat anul trecut, din Italia şi Spania, câte 1,07 miliarde de dolari, potrivit statisticilor Băncii Mondiale. Alte ţări care figurează cu sume importante de bani trimise acasă în 2012 de români sunt Statele Unite (240 miloane de dolari), Ungaria (237 milioane de dolari), Israel (236 milioane de dolari), Germania (184 milioane de dolari), Canada (131 milioane de dolari), Austria (78 milioane de dolari), Franţa (73 milioane de dolari), Marea Britanie (71 milioane de dolari) sau Grecia (58 milioane de dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soros: Victoria lui Merkel semnalează sfârşitul crizei din zona euro

     Pentru o perioadă îndelungată de timp, cunoscutul investitor a fost un critic al modului în care Germania a gestionat criza din zona euro.

    “Criza euro a luat sfârşit. A devenit oficial în timpul alegerilor din Germania, când regulile care guvernează euro nici măcar nu au fost discutate”, a afirmat Soros, prezent la o conferinţă în Kiel, Germania.

    Miliardarul critică însă modul în care a fost abordată criza în UE şi măsurile care i-au urmat.

    “Sistemul care a ieşit din criză este departe de a fi satisfăcător. Economiştii ar descrie această situaţie drept un echilibru inferior. Eu o calific drept o situaţie aflată departe de echilibru. Criza euro a transformat deja Ununea Europeană în ceva radical diferit de intenţiile iniţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andrei Cionca: ”Criza a făcut curăţenie în mediul de business”

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră profesional prin criza economică?
    În ultimii 5 ani, CITR a devenit lider în piaţa insolvenţei, aşa încât am putea spune că traseul nostru a fost unul ascendent. Cu toate acestea, nu a fost deloc uşor. Am pornit de la a fi o societate cu recunoaştere locală şi ne-am luptat pentru a ajunge în top. Întotdeauna ne-am ghidat după ideea că, dacă oferim clienţilor noştri servicii profesionale inovatoare şi urmărim mereu găsirea celei mai bune soluţii pentru toate părţile implicate, succesul nu va întârzia să apară. Şi aşa a fost. Am realizat prima reorganizare de succes din România şi suntem promotorii metodelor de restructurare judiciară şi extra-judiciară, evitând falimentul, pe cât posibil. În fapt, noi am creat pentru prima dată un format structurat de plan de reorganizare în Romania, am dezvoltat primul departament de analiză financiară – care este vital pentru o viziune clară asupra companiei tratate – , am studiat şi implementat tehnici şi metode de restructurare  nemaiutilizate anterior în Romania, am creat centre teritoriale în toate zonele principale ale ţării pentru a le usura clienţilor noştri accesul la consultanţă în orice moment dorit, am căutat să integrăm mereu oameni valoroşi în echipele noastre şi am investit în permanenţă în dezvoltarea lor profesională. Serviciile noastre sunt astăzi un pachet complex şi foarte bine selecţionat, concentrat şi personalizat mereu pe nevoile clienţilor. Privim mereu în perspectivă şi asta ne obligă să nu facem niciodata rabat la calitatea serviciilor oferite.

    2. Care au fost cele mai mari oportunităţi din ultimii cinci ani? Care au fost cele mai mari riscuri?
    Cred ca cele mai mari oportunităţi în perioada de criză a ultimilor cinci ani au fost cele legate de investiţiile în distressed şi de fuziuni şi achizitii. Cine a putut şi a stiut să investească bine în ultimii ani, în prezent are clar un as în mânecă. Nu mai vorbim de tunuri ca în anii postdecembristi, ci de achizitii bine calculate, negociate şi asumate strategic. Cum spuneam, mediul de afaceri s-a rafinat foarte mult în acesti cinci ani şi vorbim deja de un business know-how solid, cu perspective de dezvoltare economică sănătoasă.
    Tot din investitii s-au nascut şi cele mai mari riscuri în perioada aceasta, tocmai din cele achiziţii necalculate corect şi neasumate strategic. În contrapartidă cu premianţii din business care au putut şi au ştiut să investească bine în recesiune, exista şi acei jucatori care au luat decizii pripite,  continuând de multe ori activitatea fără a îşi adapta strategia la noile condiţii ale pieţei, fără a analiza oportunitatea investiţiilor din prisma unei economii austere de criză.

    3. Uitându-vă la ultimii cinci ani, vă pare rau de lucruri pe care (nu) le-ati facut? Credeţi că puteaţi avea rezultate mai bune în aceşti ani?
    Categoric rezultatele puteau fi şi mai bune de atât, dar nu regretăm că lucrurile s-au întâmplat aşa. S-au investit prea mulţi ani de muncă şi dăruire în construirea imaginii CITR, ani pe care nu suntem dispuşi să îi sabotăm cu compromisuri bănoase. Ne bucurăm şi ne mândrim de rezultatele frumoase ale proiectelor gestionate şi de încrederea pe care ne-am construit-o în piaţa. Sigur că putem mult mai mult decât atât, dar avem convingerea că timpul va filtra şi în acest segment de economie oportuniştii de adevaraţii profesionişti. Cum spuneam, privim întotdeauna spre viitor şi asta nu ne lasă să ne compromitem.

    4. Credeţi că recesiunea v-a adus oportunităţi pe care altfel nu le-aţi fi avut? Credeţi că saltul din ultimii ani ar fi fost mai greu de obţinut în perioade de creştere economică?
    Cu siguranţă că mai multe companii au fost afectate de insolvenţă în ultimii ani şi asta ne-a crescut inevitabil clientela, însă ”meritul” cel mai mare al recesiunii, din punctul de vedere al practicianului în insolventa, este faptul că a adus în prim plan procedura de reorganizare în detrimentul falimentului. În plus, în timp a început să se facă diferenţa între noţiunea de Insolvenţă şi cea de Faliment. Ne place să credem că am contribuit şi noi la informarea mediului de afaceri despre ce înseamnă realmente această procedură de insolvenţă. în ultimii ani ne-am implicat în organizarea de diferite evenimente în Bucureşti, dar mai ales în ţară, în încercarea de a informa în mod corect mediul de business despre metodele de prevenţie şi de restructurare. A fi insolvent poate fi echivalentul unei  simple răceli, nu neaparat o ceritudine a morţii. Din pricină sau datorită recesiunii, depinde din ce unghi privim problema, atît oamenii de afaceri, cât şi bancherii din România s-au găsit obligaţi să afle mai multe despre ce presupune acest proces şi să înţeleagă şi beneficiile sale, nu doar dezavantajele aparente. În ceea ce priveşte CITR, nu cred că recesiunea este principalul motiv pentru care ne aflăm în top, ci mai curând aerul proaspăt pe care îl aducem pe piaţă.

    5. Care sunt, în acest moment, cele mai mari proiecte la care lucraţi?
    La acest moment gestionăm în jur de 300 de proiecte de insolvenţă răspândite în toată ţara şi aflate în diferite stadii. Dintre proiectele mai cunoscute pe piaţă putem exemplifica: Romstrade Bucureşti, Complexul imobiiar Alia Inmobiliaria Bucureşti, Belle Vue Residence Braşov, Leonardo Oradea, Concefa Sibiu,  Tunele Braşov, Argecom Piteşti, Veritas Panciu, Ultex ţăndărei,  Intfor Galaţi, Someş SA Dej,  GHCL UPSOM SA Alba, PIRITEX SA Ploieşti, PROGES SA Oradea, Librăriile Alexandria Suceava, grupul EUROHOLDING Timişoara, Hidromecanica SA Brasov, ICIM Arad etc.  

  • CRIZĂ ÎN SUA: Statul federal, constrâns să îşi ÎNCETEZE activităţile. Senatul a RESPINS proiectul bugetului. Şefii de pe Wall Street se vor întâlni cu Obama

     UPDATE 10:00 Şefii de pe Wall Street se vor întâlni cu Obama pentru a discuta despre buget şi îndatorare

    Directorii marilor bănci de pe Wall Street, inclusiv Goldman Sachs şi JPMorgan, se vor întâlni miercuri cu preşedintele SUA, Barack Obama, pentru a discuta despre impasul negocierilor din Congres privind bugetul federal şi despre creşterea limitei de îndatorare a Statelor Unite, potrivit Bloomberg.

    Vizita bancherilor la Casa Albă, confirmată de mai multe surse, a fost aranjată de Formul pentru Servicii Financiare, o organizaţie care include directorii generali ai celor mai mari 19 bănci şi companii de asigurări din SUA. Cei mai mulţi dintre membrii forumului vor participa la întrevederea cu preşedintele, urmând să aibă şi o întâlnire cu secretarul Trezoreriei, Jacob J. Lew.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN SUA: Oprirea parţială a activităţii statului federal va COSTA economia ţării 300 milioane de dolari pe zi

     Chiar dacă suma reprezintă doar o mică parte din economia americană, de 15.700 de miliarde de dolari, impactul zilnic al blocajului bugetar va deveni treptat mai puternic. Prelungirea acestei situaţii afectează încrederea şi cheltuielile companiilor şi populaţiei, scrie Bloomberg.

    Astfel, IHS estimează că întreruperea parţială a activităţii statului pentru o săptămână va reduce creşterea anualizată a PIB de la 2,2% la 2% în trimestrul al patrulea. Un blocaj de 21 de zile, precum cel din 1995-1996, ar putea avea un impact în avansul PIB de 0,9-1,4 puncte procentuale, afirmă Guy LeBas, analist la Janney Montgomery Scott, din Philadelphia.

    “Cheltuielile guvernamentale acoperă toate aspectele economiei, iar perturbarea acestora, mai mult decât pierderea directă a veniturilor, ameninţă încrederea investitorilor şi companiilor în moduri care pot afecta serios creşterea economică”, a declarat LeBas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine au crescut anul trecut pentru prima dată din 2008

     Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 795 milioane euro (nivel rezultat prin diminuarea participaţiilor la capitalul firmelor, în valoare de 2,676 miliarde de euro, cu pierderea netă în sumă de 1,881 miliarde euro), iar creditele intra-grup 1,343 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datele preliminare anunţate în februarie de BNR consemnau o scădere a investiţiilor străine directe atrase de România la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro din 2011.

    În anul 2012 investiţiile greenfield au înregistrat un nivel foarte redus, de numai 18 milioane euro, iar investiţiile din categoria fuziuni şi achiziţii au avut un impact negativ de 5 milioane euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2012 este reprezentată de dezvoltările de firme, cu o valoare de 2,663 miliarde euro, respectiv 99,5% din participaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Redresarea economică din zona euro: un bilanţ tare modest

    Astfel de cifre, publicate imediat după victoria în alegeri a cancelarului german Angela Merkel, nu sunt însă de natură să contracareze aerul de descurajare din Europa generat de persistenţa unui şomaj care afectează peste 19 milioane de oameni. Raportul de toamnă al Ernst&Young cu prognozele pentru zona euro anticipează că zona euro va ajunge la creştere economică abia la anul (0,9%), dar şomajul va continua să urce şi pe parcursul anului viitor, ajungând la 12,6% la jumătatea lui 2014, cu mari diferenţe pe ansamblul zonei (29% în Grecia, 5,4% în Germania). Creşterea economică slabă este explicată de EY prin dezintermedierea financiară, respectiv lipsa de surse de finanţare atât la nivelul sectorului public, cât şi la nivelul celui private.

    Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, creditarea în zona euro s-a redus şi mai mult în august: împrumuturile către companii au scăzut cu 12 mld. euro, după o scădere de 17 mld. euro în iulie, în timp ce creditele către persoane fizice au crescut cu 4 mld. euro, după o reducere cu 3 mld. în iulie. Majoritatea analizelor economice arată că redresarea zonei euro nu poate deveni durabilă atâta timp cât băncile nu reîncep să acorde credite companiilor, iar această perspectivă pare să se îndepărteze, în contextul intenţiilor recent anunţate de autorităţile financiare europene de a derula un nou control al activelor bancare, însoţit de un test de solvabilitate.

    Ambele demersuri sunt menite să amelioreze pe termen mediu credibilitatea băncilor şi să le stimuleze să-şi pună în ordine bilanţurile, iar unele bănci au anunţat deja fie majorări de capital, fie suplimentări de provizioane spre a face faţă testului. În acelaşi timp, acest efort menţine inevitabil pe termen scurt creditarea la un nivel scăzut, situaţie care e de aşteptat să persiste până ce restructurarea băncilor europene va fi avansat suficient încât dependenţa lor faţă de finanţările de la Banca Centrală Europeană să dea măcar semne că s-ar putea reduce.

  • JPMorgan Chase ar putea plăti 11 mld. dolari pentru nereguli din perioada premergătoare crizei

     Suma uriaşă include despăgubiri de 4 miliarde de dolari către consumatorii păgubiţi, potrivit sursei citate.

    Valoarea acordului nu este finală. La negocieri participă Departamentului Justiţiei, Departamentul pentru Locuinţe şi Dezvoltare Urbană şi biroul procurorului general al statului New York, Eric Schneiderman.

    Schneiderman este co-preşedinte al unui grup de lucru format din autorităţi federale şi locale, responsabil de anchetarea conduitei băncilor pe piaţa creditelor ipotecare în perioada premergătoare crizei financiare.

    O altă sursă apropiată situaţiei a precizat că JPMorgan şi autorităţile sunt aproape de un acord, cu valoarea sancţiunilor şi despăgubirilor plasată în jurul a 11 miliarde de dolari, însă discuţiile sunt “fluide” şi suma se schimbă frecvent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERILE DIN GERMANIA. Cei care vor conduce Europa

    Ambele coaliţii au respins o alianţă cu Alternativa pentru Germania, partid eurosceptic care avea în sondaje 4-5 (pragul de intrare în parlament este de 5%). Pentru o majoritate parlamentară, una dintre cele două tabere ar trebui să câştige 46% din voturi – un rezultat improbabil pentru ambele, astfel încât se profilează deja o coaliţie între UCD şi SPD. Peer Steinbrück a declarat că el nu va face parte dintr-o astfel de coaliţie, însă toţi comentatorii anticipează că social-democratul va ajunge, mai devreme sau mai târziu, la negocieri cu Angela Merkel pe marginea unui program de guvernare de natură să liniştească Europa în privinţa viitoarelor ei direcţii de politică economică.

    Insistenţa nouă cu care UCD şi liber-democraţii s-au referit în campanie la nevoia de dereglementare şi de descentralizare a deciziilor în raport cu Bruxellesul a indus în rândul analiştilor concluzia că o victorie a lui Frau Merkel ar fi decisivă pentru rămânerea Marii Britanii în UE şi pentru un nou tandem la conducerea Europei: Angela Merkel – David Cameron.

    Premierul britanic Cameron a anunţat în ianuarie că vrea să renegocieze statutul de membru al UE pentru ţara sa şi să organizeze un referendum pe această temă până în 2017, mânat de aceleaşi nemulţumiri care îi mână şi pe alegătorii nemţi, anume că banii ţărilor bogate ale zonei euro subvenţionează rateurile de politică economică ale celorlalte. Ideea este împărtăşită şi de Olanda, unde ministrul de externe a lansat în iunie un plan de descentralizare a deciziilor către guvernele naţionale, sub deviza “(La nivel) european acolo unde trebuie, (la nivel) naţional acolo unde e posibil”.