Tag: China

  • Prima ţară care vrea să controleze vremea investeşte 168 de milioane de dolari în tehnologie de control meteo

    China investeşte 168 de milioane de euro într-o tehnologie de control a vremii. Scopul este acela de a putea provoca ploi atunci când vremea este secetoasă.

    Tehnologia se numeşte cloud seeding şi presupune stropirea norilor cu substanţe precum ioni de argint sau gheaţă uscată.

    Nu există încă dovezi ştiinţifice că acest proiect ar funcţiona; cu toate acestea, autorităţile de la Beijing susţin că programul a dus la o creştere a volumului de precipitaţii cu 55 de miliarde de metri cubi, în perioada 2006-2016.

    Din acest motiv, chinezii vor să construiască patru noi aeronave dedicate şi să retehnologizeze alte opt, acestea din urmă aflate deja în uz.

    Principala zonă vizată de program este vestul Chinei, care are o climă uscată şi se confruntă deseori cu seceta.

  • Zeci de jurnalişti străini au transmis live evenimentele din Piaţa Victoriei

    Protestele din România la care au participat sute de mii de manifestanţi au atras atenţia presei internaţionale, astfel că la noi în ţară au venit jurnalişti de la cele mai importante televiziuni sau publicaţii străine, care au transmis live protestele din Piaţa Victoriei.

    Printre primii care au ajuns în Bucureşti au fost jurnaliştii bulgari de la B TV, urmaţi de colegii lor de la On Air, Bulgaria şi Nova Tv, Bulgaria. Al Jazeera, cea mai mare staţie de ştiri din Orient şi-a trimis corespondenţii pentru a transmite live imagini din faţa Guvernului României. Cu cât protestele s-au amplificat, cu atât numărul jurnaliştilor străini a crescut.

    Duminică, seara în care a fost cel mai mare număr de protestatri, au transmis live CCTV din China, Rai 3, Italia, PTC TV din Serbia, Rusia 1, CNN, BBC, Cehia TV, News 24 America şi Euronews.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Între timp, în restul lumii. Sau cum a început Războiul Rece 2.0

    Prin natura sa binară, conflictul tacit dintre Statele Unite ale Americii şi URSS oferea posibilitatea clară de aliniere în spatele uneia dintre cele două superputeri. Putem argumenta, desigur, că multe state nu au avut această opţiune; dar cele care nu se aflau sub o dominaţie evidentă puteau alege. Conflictul din ce în ce mai evident din ultimii ani are însă o structură mult mai complexă, cu mult mai mulţi actori în roluri principale şi mai ales în roluri secundare, iar asta nu poate să aducă decât nesiguranţă şi neîncredere. Un astfel de conflict are, de asemenea, şanse mult mai mici pentru o rezolvare paşnică.

    Scopul final al Rusiei, scriau anul trecut cei de la The Telegraph, este să obţină o serie de acorduri care să întoarcă „înţelegerile injuste” negociate după căderea Uniunii Sovietice. Nu este clar cum ar arăta un astfel de acord, dar există lucruri pe care cei din vest le-ar considera, cu siguranţă, inacceptabile; unul dintre aceste lucruri ar fi eliminarea NATO.

    Experţii ruşi citaţi de aceeaşi publicaţie discutau despre pericolul unui conflict deschis, în condiţiile în care relaţiile diplomatice dintre SUA şi Rusia se află în cădere liberă.

    Punctele fierbinţi sunt multe, dar ies în evidenţă zona baltică, unde NATO şi Rusia s-au acuzat reciproc de intensificarea prezenţei militare; estul Ucrainei, acolo unde Rusia continuă atragerea regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk; Siria, unde ruşii îl susţin pe Bashar al-Assad, iar americanii încearcă să îl dea jos.

    Dar acţiunile Moscovei merg mai departe: Putin încearcă să îşi extindă influenţa în Orientul Mijlociu – anul trecut, ruşii au trimis trupe ce reunesc 500 de militari în Egipt, cu intenţia de a întări relaţiile cu preşedintele Abdel Fattah el-Sisi. Iar răspunsul celor din Orient denotă, parcă, un joc de Tit-for-Tat: Qatar şi-a recăpătat recent apetitul pentru investiţii; în ultimele două luni, cea mai bogată ţară din lume a investit în cea mai mare fermă de păsări din Turcia, în gigantul rus Rosneft şi în compania britanică National Grid Plc.

    Din 2005 şi până acum, Qatar – care are o populaţie mai mică decât Bucureştiul – a strâns 335 de miliarde de dolari în bunuri, transformând Autoritatea pentru Investiţii din Qatar (QIA) în cel de-al 14-lea fond suveran de bunăstare al lumii ca mărime. După mai multe tranzacţii care au adus acţiuni în Hollywood, zona rezidenţială a Londrei, case de modă din Italia şi chiar o echipă de fotbal, numărul acţiunilor întreprinse de QIA a scăzut în 2015 şi 2016. Dar preţul petrolului a început din nou să urce, aşa că finanţiştii din Qatar s-au reapucat de afaceri. Investiţia de 11 miliarde de dolari în Rosneft, spre exemplu, întăreşte poziţia celor din Orientul Mijlociu în Rusia. QIA a mai cumpărat, în iulie, 25% din aeroportul Sankt Petersburg.

    O zi deosebit de importantă a fost 19 martie 2014, cea care a urmat anexării regiunii Crimeea de către Rusia. Discursul lui Putin din acea zi semnaliza schimbarea direcţiei în ceea ce priveşte intenţiile preşedintelui rus. „Ne-au minţit de nenumărate ori, au luat decizii în spatele nostru, ne-au pus în faţa faptelor împlinite”, spunea atunci Putin. „Aşa s-a întâmplat cu extinderea NATO către est, la fel şi cu aducerea infrastructurii militare în apropierea graniţelor noastre.” Putin a avertizat că Rusia nu va mai tolera o astfel de presiune.

    Îndreptându-ne către altă parte a lumii, întâlnim un alt actor cu rol semnificativ în acest conflict: China. Dacă la suprafaţă tensiunile par a avea ca punct central Marea Chinei de Sud şi controlul teritoriilor din zonă, un număr de incidente în ultimele 12 luni au adus în discuţie posibilitatea unei confruntări – fie ea doar pe plan economic – între cele mai mari forţe economice ale lumii: China şi Statele Unite ale Americii. Alegerea lui Donald Trump nu ajută prea mult: acesta „atacă” autorităţile de la Beijing cu fiecare ocazie, încercând să inducă (mai mult forţat) superioritatea americanilor în faţa celor din Asia.

    Ca un act de sfidare, Trump a discutat prin telefon cu liderul Taiwanului, Tsai Ing-wen, o manevră care a atras reacţia vehementă a Chinei (autorităţile de la Beijing nu recunosc statul Taiwan, considerând că teritoriul le aparţine). Este prima dată în ultimii 37 de ani când un preşedinte american discută direct cu preşedintele Taiwanului. Iniţial, ministrul chinez de externe, Wang Yi, declarase pentru postul Phoenix TV că incidentul reprezintă un „mic truc al Taiwanului”, exprimând speranţa că situaţia nu va genera modificări în politica externă a Washingtonului. Ulterior, guvernul de la Beijing a intensificat tonul, avertizând că nu va tolera iniţierea unor relaţii formale între Statele Unite şi Taiwan. „China se opune cu fermitate oricărei interacţiuni oficiale ori contactelor militare între Statele Unite şi Taiwan”, a transmis administraţia de la Beijing. An Fengshan, un purtător de cuvânt al guvernului chinez, a ameninţat recent că atitudinea lui Donald Trump ar putea atrage consecinţe mai grave. „Susţinerea principiului Chinei unitare este fundamentul politic al relaţiilor China-SUA, fiind elementul central de pace şi stabilitate în strâmtoarea Taiwan. Dacă acest fundament este afectat, atunci nu se va mai pune problema dezvoltării sănătoase şi stabile a relaţiilor dintre China şi SUA, urmând să existe efecte grave asupra păcii şi stabilităţii în strâmtoarea Taiwan”, a subliniat An Fengshan.

    Va fi 2017 anul în care acest conflict global se stinge? Greu de crezut. Mai cu seamă vom vedea accentuarea tensiunilor dintre NATO şi Rusia, pe de-o parte, şi Beijing şi Washington pe de altă parte. Alţi actori importanţi, precum Germania, Franţa, Turcia sau statele din Orientul Mijlociu, vor juca de asemenea roluri importante.

    Cât despre România, poziţia noastră pare a fi una secundară; nu trebuie însă uitat că din punct de vedere geografic România se află prinsă la mijloc între est şi vest. Similar, din nou, perioadei de după cel de-al Doilea Război Mondial.

  • De ce o să plătim în 2017 mai mult pe benzină, cafea şi pâine

    Rămân unele incertitudini, printre care noile politici ale administraţiei SUA, direcţia dolarului, dobânda Fed şi ritmul creşterii economice din China, spune Hansen. Indicele Bloomberg Commodity a crescut cu 13% anul trecut, iar factorii ce au susţinut asta sunt încă prezenţi în sectorul energetic, la metalele preţioase şi în domeniul mărfurilor agricole, acolo unde a existat presiune ani buni.

    Hansen crede că sectorul energetic va evolua lent spre niveluri mai mari de preţ. „La metalele preţioase, am putea asista la o revenire similară anului trecut, dar asta depinde de dolarul american. Mulţi analişti cred că dolarul va creşte, alţii, bazându-se pe declaraţiile recente ale preşedintelui Trump, cred că va scădea. Un dolar slab e bun pentru mărfuri”, spune analistul.

    China va continua să alimenteze cererea de mărfuri, dar nu la fel de puternic ca în trecut. Va fi un nou tip de cerere, bazată mai mult pe dezvoltarea consumului, nu pe mărfuri pentru industria grea. „Nu cred că vom avea o încetinire dramatică a creşterii economice chineze, dar datoria poate ajunge într-o bulă, ceea ce e îngrijorător. Preţurile din China cresc – din cauza monedei locale care trebuie să rămână competitivă pe plan internaţional. Dar va fi nevoie de energie în China pentru a susţine dezvoltarea clasei mijlocii, reflectată în cererea tot mai mare de automobile. Vedem cu ochi buni creşterea din China, dar trebuie să vedem şi în ce ape se vor scălda noile relaţii sino-americane”, spune Hansen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump ajută China să se transforme într-o superputere

    Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.

    La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.

    Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.

    Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.

    Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.

  • Echipa de fotbal chineză care valorează mai mult decât AC Milan

    Compania Sinobo Land a fost de acord să achiziţioneze 64% din acţiunile clubului la o evaluare mai mare de 800 de milioane de dolari. Această evaluare este mai mare decât cea a echipei de fotbal AC Milan care a fost evaluată la 795 de milioane de dolari atunci când un alt grup chinez a încercat să achiziţioneze echipa de fotbal din Italia.

    Beijing Guoan are o bază de fani foarte mare, dar cu toate acestea nu este cea mai valoroasă echipă de fotbal din China, Evergrande Taobao fiind evaluată la 2,9 miliarde de dolari. “Este un preţ umflat. Statul are un interes ca echipele să fie evaluate aşa astfel încât să-i facă pe oameni să vorbească”, a declarat Simon Chadwick, consultant al unei echipe de fotbal din China.

    Anunţul vine după ce preşedintele Xi Jinping a declarat că vrea să transforme China într-o putere a fotbalului mondial. De atunci, bogaţii Chinei au început să bage bani în sport, achiziţionând jucători străini cu sume fabuloase.

    Liga chineză a câştigat popularitate şi anul trecut meciurile au avut o medie de 24,200 de spectatori pe meci, mai mare decât în Italia, iar veniturile din drepturi televizare au crescut de 11 ori ajungând la 1 miliard de yuani anul trecut.

  • Decizia ISTORICĂ luată de Trump care schimbă balanţa puterii în lume. Nimeni nu credea că se va mai întâmpla aşa ceva, dar inevitabilul s-a produs

    Preşedintele american Donald Trump a retras în mod oficial Statele Unite din unul dintre cele mai importante tratate din istorie, considerat un succes al preşedintelui Obama. Aceasta distanţează Statele Unite de partenerii săi, în condiţiile în care Trump susţine că acordul reprezintă o ”violare” a SUA.
     
    Ducând la îndeplinire angajamentul de a pune capăt implicării americane în pact, Trump a semnat deja ordinul ordin executiv prin care retrage SUA. 
     
  • Nike şi Lenovo, printre companiile afectate de disputele comerciale dintre Statele Unite şi China

    Din perspectiva Chinei, producătorii de electronice, haine şi dispozitive casnice ar putea fi cei mai afectaţi dacă disputele comerciale ar accelera, din cauza unei mari părţi a venitului care depinde de clienţii americani, susţine Reto Hess, reprezentant al Credit Suisse.

    De exemplu, companii precum GoerTek Inc. şi Regina Miracle International Holdings Ltd. câştigă mai mult de 70% din venituri din Statele Unite.

    În schimb, dacă utilizatorii chinezi boicotează brandurile americane, cum au făcut cu cele japoneze în 2012, în urma unei dispute teritoriale, producătorii interni precum producătorul de maşini BYD Co. şi compania de echipamente sportive Anta Sports Products Ltd., ar avea de câştigat, menţionează Hess.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nokia 6 este un hit. Tot stocul s-a vândut în mai puţin de 1 minut

    Azi a avut loc vânzarea găzduită pe site-ul JD.com, iar tot stocul s-a epuizat în 60 de secunde. Totuşi retailerul nu a vrut să dezvăluie câte unităţi a vândut, ci doar că în curând va mai avea loc încă o vânzare. Înainte de asta, peste 100,000 de oameni au precomandat telefonul.

    Nokia 6 are procesor octa-core Snapdragon 430, display de 5.5inch 1080p, 4GB de RAM si 64GB memorie internă, o cameră frontală de 8MP şi cea din spate de 16MP. Bateria este de 3.000 mAh, vine cu Android 7.0, iar preţul este de doar 245 de dolari.

    Momentan produsul este disponibil doar în China.

  • Ţara în care au fost descărcate cele mai multe aplicaţii de Android în 2016

    India ocupă primul loc în topul ţărilor în care s-au descărcat cele mai multe aplicaţii pentru Android – peste 6 miliarde – în 2016. Pe locurile doi şi trei s-au situat SUA şi Brazilia, potrivit firmei de cercetare App Annie. Cea mai populară aplicaţie în statul din Asia esteWhatsApp.-story go4it.ro

    India este a doua cea mai mare piaţă din lume pentru smartphone-uri, după China. Trebuie precizat faptul că magazinul virtual de aplicaţii Google Play nu este disponibil în China, din cauza cenzurii de stat. Acolo oamenii descarcă aplicaţii din magazinele virtuale ale producătorilor de telefoane sau ale unor giganţi precum Baidu sau Tencent.