BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Kievul anunţă “deblocarea” aeroportului de la Lugansk

     “Statul Major al operaţiunii antiteroriste i-a raportat preşedintelui Petro Poroşenko faptul că militariii ucraineni au sosit, în urma unor lupte, pe aeroportul de la Lugansk”, a anunţat preşedinţia pe pagina de Facebook.

    Un purtător de cuvânt militar, Oleksii Dmitraşkivskii a declarat ulterior că aviaţia ucraineană a efectuat atacuri în apropierea aeroportului, dar şi în apropierea altor două localităţi din regiunea Lugansk, şi anume Izvarine şi Lisiceansk, asupra unor trupe şi material aparţinând insurgenţilor.

    Avariat şi închis de mai multe săptămâni, aeroportul de la Lugansk se afla sub controlul loialiştilor, dar a devenit aproape inaccesibil din cauza prezenţei forţelor separatiste în jur. El era prezentat ca unul dintre punctele importante ale apărării separatiştilor pe drumul către Lugansk.

    “Ministrul apărării” rebel Igor Strelkov a declarat duminică seara agenţiei publice ruseşti RIA Novosti că “lupte intense” erau în curs la periferia Luganskului, unde forţele ucrainene au mobilizat, potrivit acestuia, zeci de tancuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moscova ia în calcul “atacuri ţintite” în Ucraina, după incidentul frontalier soldat cu un mort

     “Răbdarea noastră are limite”, a declarat această sursă pentru cotidian, adăugând că “nu este vorba despre vreo acţiune la scară largă, ci exclusiv despre atacuri ţintite şi punctuale asupra poziţiilor de unde sunt efectuate tiruri asupra teritoriului rus”.

    Potrivit sursei citate de către Kommersant, Moscova “ştie exact de unde sunt efectuate tirurile”.

    Un obuz tras de pe teritoriul ucrainean a atins duminică un oraş de la frontiera rusă, omorând o persoană şi rănind alte două. Moscova a avertizat imediat Kievul asupra unor posibile “consecinţe ireversibile”, evocând un “act suplimentar de agresiune” din partea Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Washingtonul mizează pe preşedinţia sârbă a OSCE pentru stabilizarea situaţiei în Ucraina

    “Am vorbit, bineînţeles, despre Ucraina şi despre viitorul rol de preşedinte OSCE al Serbiei, un rol esenţial pentru asigurarea stabilizării şi transparenţei” în Ucraina, a declarat ea pentru presă.

    Nuland a anunţat că Serbia se pregăteşte ca, preluând preşedinţia OSCE, să exercite “un rol foarte, foarte important”.

    “Mă aflu aici pentru a sublinia că Statele Unite doresc să aprofundeze şi extindă activitatea comună cu Serbia în probleme privind securitatea regională, securitatea euroatlantică şi cooperarea economică”, a adăugat ea.

    Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a cerut luna trecută OSCE să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a pune în aplicare foaia de parcurs stabilită de către această organizaţie în vederea unei “dezescaladări” pe teren şi a afirmat că liderii ucraineni i se opun.

    Potrivit OSCE, aceste recomandări elaborate în mai “arată o cale pragmatică pentru depăşirea unei logici a escaladării către o logică a cooperării şi consolidării stabilităţii pe teren”.

    Dacici a dat asigurări că ţara sa, care va prelua preşedinţia OSCE în 2015, va “depune toate eforturile în vederea găsirii unei soluţii la criza din Ucraina pe calea dialogului”.

    De la izbucnirea crizei din Ucraina, în noiembrie 2013, Serbia – o ţară candidată la aderarea la UE – se află prinsă între respectarea obligaţiilor sale faţă de Bruxelles şi menţinerea unor bune relaţii cu Moscova.

    Serbia doreşte să menţină o poziţie “neutră” faţă de criza ucraineană şi să nu impună sancţiuni Rusiei, aşa cum au procedat Uniunea Europeană şi Statele Unite.

  • Un plan Marshall pentru Ucraina

    El a prevăzut chiar o conferinţă internaţională a donatorilor, la toamnă, care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina, a relatat agenţia rusească de presă RIA Novosti. FMI, Banca Mondială, SUA şi UE au promis deja asistenţă financiară în valoare totală de 27 mld. dolari, din care cca 14 mld. dolari ar urma să fie primiţi de Kiev anul acesta.

    O parte din bani vor fi folosiţi însă pentru plata gazului rusesc către Gazprom. Compania rusească a calculat săptămâna trecută că suma datorată pentru livrările din perioada 1-16 iunie se ridică la 838 mil. dolari, care se adaugă restanţelor anterioare în valoare totală de 5,3 mld. dolari.

  • Ce au discutat la telefon Băsescu şi Poroşenko

    Petro Poroşenko i-a mulţumit lui Traian Băsescu pentru sprijinul constant acordat de România în această perioadă dificilă pe care o traversează statul şi poporul ucrainean şi l-a informat pe preşedintele român despre operaţiunea antiteroristă desfăşurată de trupele ucrainene în regiunile Doneţk şi Lugansk şi despre transferul de armament greu şi combatanţi dinspre Federaţia Rusă.

    Şeful statului român l-a felicitat pe omologul său ucrainean pentru succesele obţinute de armata ucraineană în efortul de lichidare a teroriştilor din estul ţării şi a condamnat ferm atacul nejustificat cu rachete GRAD asupra trupelor şi cetăţenilor ucraineni.

    “România este alături de Ucraina în efortul de stabilizare şi combatere a separatismului. România înţelege şi susţine politic lupta armatei şi a poporului ucrainean pentru integritatea teritorială a ţării. România este îngrijorată de concentrarea unităţilor militare ruse la frontiera estică a Ucrainei şi de alimentarea cu armament greu şi combatanţi a forţelor separatiste proruse din regiunile Doneţk şi Lugansk”, precizează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele Băsescu l-a asigurat pe Poroşenko de faptul că “România înţelege şi susţine deplin acţiunile legitime ale autorităţilor pentru apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că apreciază restabilirea păcii şi securităţii Ucrainei ca fiind un element de securitate naţională inclusiv pentru România”.

    La final, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Petro Poroşenko pentru informarea completă pe care i-a făcut-o premergător Consiliului European de la Bruxelles care va avea loc la 16 iulie.
     

  • Vocea Americii: România ar putea începe exploatarea gazelor de şist în 2020

    Deşi mare parte a Europei depinde de importurile energetice din Rusia, continentul are rezerve de gaze de şist estimate la 13.000 mld. mc de gaze de şist. Franţa, Polonia şi Ucraina au cele mai mari zăcăminte, însă au fost găsite rezerve şi în România, Bulgaria şi Marea Britanie.

    Totuşi, Europa se află departe de momentul când ar putea începe exploatarea comercială a gazelor de şist. Polonia, Marea Britanie şi România se aşteaptă ca exploatarea să înceapă în 2020, scrie Vocea Americii.

    La aceasta se adaugă opoziţia din partea grupurilor ecologiste, care reclamă că majoritatea perimetrelor de extracţie se află în preajma unor zone intens populate, expuse la poluarea aerului şi a apei ca urmare a operaţiunilor de fracturare hidraulică.

    Există, de asemenea, şi obstacole de ordin politic şi fiscal, ţinând cont de taxele impuse industriei energetice şi de reglementările stricte care creează probleme pentru companiile de profil. “Este mult mai complicat să extragi gaze în Europa Centrală decât în SUA. Deci trebuie să înţelegem mai bine amploarea problemelor şi cum pot fi ele depăşite”, afirmă Eric Stewart, preşedintele Consiliilor de Afaceri Româno-American şi Polono-American.

    “Cred că fracturarea hidraulică este un element care poate aduce securitate energetică în Europa, dar va fi nevoie de timp îndelungat. Sunt foarte multe alte lucruri care trebui să fie rezolvate”, a comentat Keith Smith, fost ambasador american în Lituania, actualmente expert în fracturare hidraulică.

  • Preşedintele Ucrainei: Suntem pregătiţi pentru o încetare a focului bilaterală în estul ţării

     “Preşedintele a asigurat că este dispus la o încetare a focului bilaterală. El a subliniat în acelaşi timp că este necesar să se asigure controlul la frontieră pentru oprirea transferului de arme şi combatanţi din Rusia, precum şi eliberarea tuturor ostaticilor şi lansarea negocierilor necondiţionate”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei ucrainene publicat la încheierea acestei convorbiri telefonice, care a avut loc joi seara.

    Potrivit Kievului, Merkel a subliniat că reprezentanţii unei unei misiuni OSCE prezente în estul Ucrainei “nu au acces la posturile de frontieră din cauza acţiunilor combatanţilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kievul propune negocieri pe Skype privind conflictul cu separatiştii proruşi

     Aceste negocieri – puternic încurajate de către europeni şi Rusia şi care reunesc în Ucraina Rusia şi OSCE, cu participarea insurgenţilor – s-au blocat din cauza alegerii locului. Oraşul Doneţk – propus de către rebeli – a fost respins de Kiev din motive de securitate, un stat UE a fost respins ca inacceptabil tot de către insurgenţi, deoarece liderii lor sunt vizaţi de interdicţii cu privire la eliberarea vizelor de călătorie în cadrul sancţiunilor, iar oraşul Minsk, capitala Belarusului, nu a fost acceptat nici el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN UCRAINA: Blindatele armatei ucrainene se află la circa 20 de kilometri de Doneţk

     O coloană de tancuri, blindate şi camioane, lungă de un kilometru şi jumătate, a ajuns cu o zi înainte de la Mariupol, fără luptă, înainte de a se dispersa către mai multe locuri, au declarat pentru AFP militari ucraineni, în timp ce excavatoarele săpau tranşee în apropiere de satul Olenivka.

    Forţele loiale regimului încearcă în prezent să încercuiască cele două fiefuri ale insurgenţilor, Doneţk şi Lugansk.

    Jurnaliştii AFP au relatat, de asemenea, despre prezenţa unui tanc şi a două blindate de infanterie de tip BMP de fabricaţie rusă aflate pe un drum, în spatele tranşeelor. Un tanc antiaerian şi un grup mai important de blindate şi camioane se aflau în aceeaşi zonă, potrivit jurnaliştilor AFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Escaladarea crizei din Ucraina ar avea un impact limitat asupra sistemului financiar din Rusia

     “Posibilele consecinţe directe pentru sistemul financiar al Rusiei, dacă criza din Ucraina ar escalada, ar fi limitate. Investiţiile băncilor ruseşti în băncile afiliate din Ucraina şi împrumuturile acordate populaţiei din Ucraina nu depăşesc 1% din active”, se arată în raportul băncii centrale.

    Instituţia apreciază că situaţia economică din Ucraina este gravă, declinul producţiei şi creşterea datoriilor statului fiind însoţite de povara datoriilor organizaţiilor non-financiare, înrăutăţirea calităţii activelor şi reducerea lichidităţilor băncilor.

    “Există posibilitatea ca problemele economice din Ucraina să provoace un nou val de tensiuni geopolitice”, a notat banca centrală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro