BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Peste 500.000 de vizitatori şi 4.500 de expozanţi în 2013 la Romexpo

     Pe tot parcursul acestui an, la Romexpo au avut loc 40 de târguri şi expoziţii proprii, 18 târguri şi evenimente organizate de către parteneri, 390 de seminarii, conferinţe, workshop-uri şi congrese, trei evenimente pentru publicul larg, cinci concerte şi un festival de muzică, se arată într-un comunicat al Romexpo transmis vineri MEDIAFAX.

    La târgurile şi expoziţiile organizate au participat, printre altele, firme de turism, construcţii, amenajări interioare, industrie, mobilier, echipament militar, cosmetice şi modă, agricultură, industria alimentară şi medicină. Astfel, la evenimentele organizate au participat aproximativ 4.500 de companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariul 4G – un joc cu mize multiple şi cu semne de întrebare

    S-AR PUTEA, PENTRU CĂ ÎN STATELE UNITE 4G ŞI VITEZELE SPORITE DE TRANSFER AL DATELOR SE CUANTIFICĂ ÎN VENITURI PE ABONAT DE CIRCA 70 DE DOLARI PE LUNĂ, cu peste 30 de dolari mai mult decât izbutesc să obţină companiile din Europa. Reversul medaliei este că americanii au cheltuit sume cu 74% mai mari în 2012 pentru investiţii faţă de 2007, în timp ce investiţiile europenilor s-au diminuat cu trei procente în aceeaşi perioadă. Iar evoluţia investiţiilor  se regăseşte în vitezele de transfer, mai mari în SUA, în medie, cu 75% decât în Europa, motiv pentru care americanii consumă de două ori mai multe date decât europenii.

    PE DE ALTĂ PARTE, TREBUIE SPUS CĂ VIITORUL VA FI, fără tăgadă, al vitezei, al datelor şi al telefoanelor inteligente. Aceeaşi GSMA estima la finele lunii noiembrie că până în 2017 numărul conexiunilor 4G active va depăşi un miliard, de la cele 176 de milioane în prezent. Conexiunile 4G sunt disponibile în prezent pentru 90% dintre americani, pentru 47% dintre europeni şi pentru 10% dintre asiatici, iar până în 2017 în jur de 500 de operatori din 128 de ţări vor oferi servicii 4G.

    Creşterea numărului de clienţi va fi posibilă atât prin apariţia de dispozitive cu capabilităţi 4G la preţuri accesibile, cât şi prin introducerea de tarife adaptate, crede Hyunmi Yang, chief strategy officer la GSMA. Iar cantitatea de date consumată de clienţi va creşte; un raport al GSMA arată că userii 4G deja ajung la circa 1,5 GB lunar, aproape dublu faţă de restul.

    IN PREZENT EUROPA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DE ACORDARE A LICENŢELOR 4G, sume considerabile fiind licitate; în Austria autorităţile au încasat 2,01 miliarde de euro la sfârşitul lunii octombrie, în Olanda licitaţiile au însemnat 3,8 miliarde de euro, în Germania 4,4 miliarde de euro, în Franţa 3,6 miliarde de euro, iar în Marea Britanie 2,8 miliarde de euro.

    NUMELE MARI PUSE ÎN JOC, alături de cele deloc considerabile necesare investiţiilor în tehnologie, fac din 4G un soi de joc cu mize multiple şi cu ceva semne de întrebare. Recent şeful celei mai mari reţele de telefonie mobilă din Coreea de Sud îi punea în gardă pe omologii săi europeni asupra faptului că 4G ar putea fi ceva mai puţin decât Eldorado-ul sperat. „Colegii europeni se plâng că explozia traficului de date nu s-a întâmplat în cazul lor.

    Pe de altă parte, la noi cererea şi consumul de date sunt fără precedent, dar problema este că oamenii nu sunt dispuşi să plătească suficient. Aşa că avem o problemă fundamentală: vom putea câştiga bani din asta?„, spune Suk-Chae Lee, şeful KT Corp. „LTE este o binecuvântare pentru oameni, dar se poate dovedi un blestem pentru operatori!„

    Nu este singura problemă legată de extinderea serviciilor 4G. Organizaţia Wireless Intelligence estima recent că în 2015 vor exista circa 200 de reţele LTE în peste 70 de ţări ale lumii, ceea ce, apreciază analiştii, s-ar putea transforma într-un coşmar pentru fabricanţii de telefoane şi de dispozitive mobile. Aceştia ar putea întâmpina dificultăţi tehnice în acoperirea tuturor frecvenţelor 4G locale, iar apariţia unui dispozitiv „mondial„, compatibil cu toate frecveţele şi standardele folosite, este, în opinia analistului Joss Gillet, puţin probabilă.

  • Primul interviu al moştenitoarei celui mai bogat om din România: „Nu mă văd făcând altceva”

    Fiica cea mică a lui Ioan Niculae a absolvit facultatea de management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi lucrează pentru tatăl ei încă din studenţie: „Am ales să fac o facultate românească tocmai ca să fiu aproape de tata şi să intru în compania noastră”. Adina Niculae ar fi putut studia la una dintre universităţile de top ale lumii, la fel ca ceilalţi copii ai celor mai bogaţi români, însă după terminarea liceului a ales să înveţe în capitală.

    “Mă ocup de mai multe proiecte din grupul Interagro, de la agricultură, energie şi în special partea de trading. Îmi place foarte mult. Nu mă văd făcând altceva. Asta îmi doream să fac de când eram copil”, spune Adina Niculae. Sora ei, cu 12 ani mai mare, nu activează în InterAgro, ci în domeniul asigurărilor.

    “Peste 20 de ani aş putea prelua afacerea familiei/ Acum nu. Nu e un domeniu de fete, dar de când eram mică eram pasionată de motoare şi de domenii care nu au neapărată legătură cu feminitatea. Aici e locul meu, aşa mă simt eu bine, între bărbaţi. Vin mai rar la Zimnicea pentru că locuiesc la Bucureşti. Avem şi o casă la Sinaia unde ne petrecem şi sfârşiturile de săptămână şi prefer mai degrabă muntele decât căldura de aici”, a mai spus Adina Niculae, la inaugurarea fabricii de ulei de la Zimnicea, ca urmare a unei investiţii de 35 de milioane de euro a grupului InterAgro. Adina conduce un Ferrari 612 Scaglietti.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

  • Ciocănea: Consultant din Germania pentru strategia de industrializare

     “Avem nevoie de minister puternic care sa fie integrator, acesta a fost scopul pentru care s-au fãcut peste 500 de intâlniri cu reprezentanţi din industrie. Pasul următor a fost de a găsi un consultant reprezentativ pentru industria românească (…) Ministerul a decis să caute strijin inclusiv la unul dintre cele mai reprezentative state din Europa în ceea ce priveşte industria şi anume Germania. S-a lansat o cerere pentru un consultant din Germania”, a spus Ciocănea la conferinţa anuală Reindustrializare şi Infrastructură, organizată de producătorul de pompe Aversa, în parteneriat cu Mediafax.

    El a menţionat că în acest sens Ministerul Economiei a discutat şi cu consultanţi din ţară, arătând în acelaşi timp că un consultant german ar fi foarte potrivit pentru a ajuta industria românească în procesul de convergenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producţia industrială a crescut la zece luni cu 7,4% faţă de perioada similară a anului trecut

     Creşterile din perioada menţionată au fost susţinute de industria prelucrătoare, care a urcat cu 8,8% în serie brută şi cu 8,2% în serie ajustată, şi de industria extractivă, care a crescut cu 2,6% în serie brută şi cu 2,2% în serie ajustată. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,5% ca serie brută şi cu 3,1% ca serie ajustată.

    Şi pe marile grupe industriale s-a înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri, atât ca serie brută, cât şi ajustată. Astfel, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a urcat cu 10,3% ca serie brută şi cu 10,4% ca serie ajustată, industria bunurilor de capital cu 11,5% ca serie brută şi 11,8% ca serie ajustată, industria bunurilor intermediare cu 8,2% ca serie brută şi cu 6,8% ca serie ajustată, iar industria bunurilor de uz curent a crescut cu 5% brut şi cu 4,7% ajustat. În schimb, industria energetică a scăzut cu 2,4% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce poţi face cu o linie ferată dezafectată (GALERIE FOTO)

    Transformată în parc după ce un fotograf celebru, Joel Sternfeld, a surprins în imagini victoria vegetaţiei asupra liniilor de tren, High Line găzduieşte în prezent o expoziţie de sculptură a artistei Carol Bove, care se poate vizita cu programare prealabilă, precum şi lucrări ale altor artişti.

    Ce poţi face cu o linie ferată dezafectată (GALERIE FOTO)

    Mai mult, scrie BBC, în apropierea sa urmează să se mute în 2015 un important muzeu al oraşului, Whitney Museum of American Art.

  • Ce poţi face cu o linie ferată dezafectată (GALERIE FOTO)

    Transformată în parc după ce un fotograf celebru, Joel Sternfeld, a surprins în imagini victoria vegetaţiei asupra liniilor de tren, High Line găzduieşte în prezent o expoziţie de sculptură a artistei Carol Bove, care se poate vizita cu programare prealabilă, precum şi lucrări ale altor artişti.

    Ce poţi face cu o linie ferată dezafectată (GALERIE FOTO)

    Mai mult, scrie BBC, în apropierea sa urmează să se mute în 2015 un important muzeu al oraşului, Whitney Museum of American Art.

  • Comenzile noi din industrie au crescut cu 8,1% în primele zece luni

    Au mai crescut, de asemenea, comenzile noi din industria bunurilor de uz curent (+5,9%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+4,0%). Scǎderi s-au înregistrat în industria bunurilor intermediare (-4,4%).

    Comenzile noi din industrie în luna octombrie 2013, comparativ cu luna precedentă, au crescut cu 6,2%, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor intermediare (+6,8%), în industria bunurilor de capital (+6,1%), în industria bunurilor de uz curent (+5,7%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,3%).

    În octombrie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, comenzile noi din industrie s-au majorat pe ansamblu cu 10,3%, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (+16,0%), în industria bunurilor de uz curent (+6,7%), în industria bunurilor intermediare (+3,4%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,7%).
     

  • Afacerile din industrie au crescut cu 4,3% în primele zece luni

    Afacerile din industrie s-au majorat datorită creşterii industriei prelucrătoare (+4,7%). Industria extractivǎ a scǎzut cu 4,7%.

    Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+15,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+4,4%), industria bunurilor de uz curent (+2,8%) şi industria bunurilor intermediare (+0,8%). Industria energetică a scǎzut cu 9,5%.

    Cifra de afaceri din industrie în octombrie 2013, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe total industrie cu 3% datorită creşterilor din industria prelucrătoare (+3,1%) şi din industria extractivă (+0,5%).

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+6,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+6,8%), industria bunurilor intermediare (+3,8%) şi industria bunurilor de uz curent (+1,0%). Industria energetică a scǎzut cu 8,4%.

    În luna octombrie 2013, faţă de luna octombrie 2012, afacerile din industrie s-au majorat, pe ansamblu cu 3,2%, datorită creşterilor din industria prelucrătoare (+3,8%). Industria extractivǎ a scǎzut cu 11%.

    Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+10,1%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,6%), industria bunurilor de uz curent (+2,4%) şi industria bunurilor intermediare (+1,8%). Industria energetică a scǎzut cu 9,5%.

  • Banca Transilvania finanţează Scandia Food cu 22 mil. euro

    Scandia a apelat la această soluţie pentru a achita creditele existente şi pentru a putea folosi noile oportunităţi de pe piaţa conservelor pe bază de carne. Împrumutul, din care 60% este contractat în lei, va fi folosit atât pentru optimizarea capacităţilor tehnologice, cât şi pentru asigurarea capitalului  pentru noi oportunităţi de investiţie în 2014.

    Cele două companii au ajuns la un acord în privinţa creditului de refinanţare în doar 45 de zile de la începutul demersului Scandia Food.

    “Suntem onoraţi să avem printre clienţii nostri lideri de piaţă şi branduri româneşti, aşa cum este Scandia Food. Rapiditatea a fost unul dintre elementele care au dus la succesul acestui parteneriat. Acesta este unul dintre avantajele companiilor româneşti, în care decizia se ia repede, centralizat acasă”, a declarat Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania. “Intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a Scandia Food şi ne bucurăm  că  Banca Transilvania este alături de noi, o companie românească puternică, la fel cum este şi Scandia”, a spus Andrei Ursulescu, director general Scandia Food.

    Scandia Food este lider pe piaţa conservelor pe bază de carne din România, având o cotă de piaţă în volum de peste 45% (sursă: ACNielsen, august – septembrie 2013). Compania este prezentă în mai multe categorii de business, precum conserve, mezeluri şi restaurante şi a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de peste 198 de milioane lei, avand 550 de angajaţi.

    Banca Transilvania, a treia bancă din România în funcţie de mărimea activelor, are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din 550 de sedii şi 1,65 milioane de clienţi activi. Banca avea la finele primelor nouă luni ale anului active de 30,3 mld. lei şi un profit net a fost de 240,24 mil. lei. În acest an, banca a emis obligaţiuni convertibile în acţiuni în valoare de 30 mil. euro şi a încheiat un nou contract de împrumut subordonat în suma de 25 mil. euro. De asemenea, în luna octombrie a încheiat un parteneriat cu Fondul European de Investiţii pentru o facilitate de garantare a microcreditelor.