BusinessMagazin

Tag: cumparare

  • Berarii joacă la ruletă în 2013: se mai repetă vremea bună de anul trecut?

    PROFITURILE PE CARE LE VOR ÎNREGISTRA ANUL ACESTA BERARII SUNT STRÂNS LEGATE DE VREME, din moment ce toţi ceilalţi factori sunt mai degrabă potrivnici. „Despre «influenţa vremii în vânzări», ne uităm la o cuantificare în acest sens şi dacă vom găsi formula matematică dăm de ştire, evident după ce o brevetăm şi luăm premiul Nobel pentru ea”, spune, cu o undă de umor, Andrew Highcock, preşedinte al Asociaţiei Berarii României şi al Ursus Breweries. Tot el adaugă însă că „este cert că, deocamdată, nu avem suficiente date ca să putem face o cuantificare precisă„. Însă tocmai căldura de anul trecut a susţinut creşterea vânzărilor de bere, Constantin Bratu, director general al aceleiaşi asociaţii, spunând că în 2012 au fost de circa trei ori mai multe zile caniculare, cu temperaturi medii de peste 25 de grade Celsius. Pentru comparaţie, cam toţi europenii au băut în ultimii ani mai puţină bere, chiar dacă puterea de cumpărare diferă ca de la cer la pământ. Un român trebuie să muncească 24 de minute pentru a-şi cumpăra o bere, în timp ce europenii doar cinci minute. Cel mai bine la acest capitol stau nemţii, care pot cumpăra o bere dacă lucrează trei minute şi jumătate.

    Anul trecut consumul a înre-gistrat o creştere de şapte procente, ajungând la 90 de litri per capita, faţă de 87 de litri în urmă cu trei ani. Recordul absolut al acestei pieţe s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor. Mai mult, punctează Constantin Bratu, şi preferinţele de consum s-au schimbat. Dacă în urmă cu numai câţiva ani peste 33% din volume se vindeau în baruri, restaurante şi terase, în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul. O altă preferinţă de consum, care nu a suferit însă modificări în ultimii ani, este cea pentru berea produsă local. 98% din berea consumată de români este produsă în ţară, în timp ce media Uniunii Europene este de doar 12%. Iar berea produsă în fabricile româneşti merge şi peste hotare, acolo unde sunt comunităţi de români – 4,5% din berea consumată în Europa este produsă în România.


    DE MENŢIONAT FAPTUL CĂ ANUL TRECUT EXPORTURILE DE BERE AU ATINS UN MAXIM ISTORIC, ajungând la 0,23 milioane hl, adică 1,3% din producţia locală de bere, arată datele asociaţiei, care reuneşte cinci producători –  Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, Ursus Breweries şi United Romanian Breweries, care deţin în acest moment peste 90% din volumele vândute pe piaţa autohtonă. Acestora li se adaugă, din 2012, un nou producător, Clinica de Bere Timişoara, o microfabrică, asemeni celor care împânzesc alte ţări, cum sunt Cehia sau Germania. Membrii asociaţiei au fabrici în 11 oraşe din ţară, iar cele două miniberării sunt în Cluj-Napoca şi Timişoara. Din asociaţie fac parte şi producătorii de materii prime – Asociaţia Producătorilor de Hamei şi Soufflet Malt România, care îşi desfăşoară activităţile în nouă fabrici şi ferme. Tot anul trecut, importurile au atins 0,43 milioane hl, reprezentând aproximativ 2% din volumul de bere consumat.

    Berarii au investit, de la momentul înfiinţării asociaţiei, în 2004, 1,2 miliarde de euro pe piaţa românească, bani ce ar fi asigurat finanţarea pentru construcţia a cinci stadioane National Arena. În fiecare an, membrii asociaţiei achiziţionează de pe piaţa românească produse şi servicii în valoare totală de 500 de milioane de euro, iar numărul total al angajaţilor din activităţile conexe berii – din agricultură, producţie, comerţ sau producţia de ambalaje este de 76.000, suficienţi cât pentru a umple National Arena cu tot cu gazon. Practic, de un angajat în producţia de bere se leagă activitatea altor trei din agricultură şi alţi zece în alte zone ale economiei.

    CONFORM ESTIMĂRILOR, ÎN FUNCŢIE DE PREŢUL DE VÂNZARE, industria berii a ajuns anul trecut la o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Pe poziţia fruntaşă în acest clasament se află industria tutunului, care are o valoare anuală de peste 3,5 miliarde de euro, incluzând şi vânzările ilicite.

    Datele asociaţiei mai arată că în piaţa berii evaziunea fiscală este zero, faţă de domeniul băuturilor alcoolice, unde nivelul pieţei negre este greu de estimat. Cert este însă că berea contribuie cu 60% la volumul accizelor colectate din vânzările de băuturi alcoolice, în vreme ce media europeană este la jumătate.

    Jumătate din cât plătesc românii pentru o bere merge la bugetul de stat, valoarea totală a contribuţiilor ajungând anul trecut la 651 de milioane de euro, sub formă de TVA, contribuţii sociale şi asigurări. Suma ar fi suficientă pentru a finanţa construcţia a trei pasaje precum Basarab din Bucureşti.

  • Stolojan: Declaraţia din mai 2012 viza situaţia din 31 decembrie 2011, când nu cumpărasem acţiuni

     “Eu în aprilie 2012 am cumpărat acţiuni la Transgaz. În mai am făcut declaraţia de avere pentru 2011 şi am declarat acţiunile pe care le-am avut la sfârşitul anului 2011. În mai 2013 voi raporta situaţia de avere la sfârşitul lui 2012, unde vor apărarea şi acţiunile de la Transgaz achiziţionate în aprilie 2012”, a explicat Stolojan.

    El crede că astfel a raportat “corect”.

    “Am raportat corect, pentru că declaraţia de avere era până la 31 decembrie 2011. În mai 2013 voi face declaraţia de avere pentru 31 decembrie 2012”, a menţionat Stolojan.

    Europarlamentarul Theodor Stolojan, membru PDL, este acuzat de ANI de fals în declaraţii pentru că nu şi-a trecut în declaraţiile de avere şi de interese completate la data de 25 mai 2012 acţiunile la Transgaz Mediaş, în cazul său fiind sesizat Parchetul ICCJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a dublat afacerea pentru că a învăţat o lecţie simplă: Românii sunt prea săraci să cumpere lucruri ieftine

    TOTA DE PIAŢĂ A PROFILELOR SCUMPE DIN PVC A CRESCUT DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI, mai cu seamă în cazul cumpărătorilor persoane fizice. Cumpărătorii îşi dedică zile şi chiar săptămâni întregi pentru a alege un anumit tip de geam termopan şi se întorc în spaţiul de vânzare de mai multe ori pentru a-şi clarifica toate nedumeririle. Până la urmă, cumpărarea ferestrelor nu se face în fiecare an, ci este mai degrabă o achiziţie făcută o dată sau de două ori în viaţă, punctează Alexandru Oancea, director de marketing al Veka România, companie care are în portofoliu, conform reprezentanţilor companiei, doar profile de categorie A, respectiv vârful de gamă din domeniu.

    Or, polarizarea cumpărătorilor către extreme arată că sunt deopotrivă oameni care aleg doar în funcţie de preţ, dar este în creştere numărul celor care aleg produsele cele mai scumpe mai cu seamă pe baza motivelor ce stau în spatele costului mare. Cifrele arată clar cât de inpiraţi au fost managerii companiei: anul trecut vânzările au crescut cu 25%, în condiţiile în care piaţa a stagnat. În mod evident, firma a înghiţit o felie mai consistentă dintr-o piaţă dominată clar de cinci companii, dar pe care mai sunt prezente încă alte 10-15 firme.

    „Practic sunt rezultate în urma investiţiilor permanente. În fiecare an creştem volumul stocurilor cu 5-10-15%, dar nu există o regulă precisă„, declară Oancea. El precizează însă că Veka nu creşte cantităţile de produse, ci gama. Reprezentantul companiei recunoaşte că pe parcursul ultimilor ani „profitabilitatea firmei a avut un pic de pierdut„, dar nu dă niciun reper concret. De ajutor a fost că filiala românească nu are niciun credit bancar şi compania este o afacere de familie, în care nu se resimte presiunea unui fond de investiţii sau schimbarea de management de la an la an. Sunt şi firme româneşti care produc profile de tip PVC, însă importurile deţin cea mai importantă pondere, de peste două treimi din piaţă, fie că produsele vin din Germania, Turcia, Polonia sau din alte ţări.

    FIRMA, ÎNFIINŢATĂ ÎN URMĂ CU 13 ANI, a ajuns să aibă acum în portofoliu aproape 50 de nuanţe, dar şi profile cu design specific. Veka lucrează pe piaţa românească cu 180 de firme producătoare de ferestre de tip termopan care în liniile lor de producţie folosesc profilele fabricate în Germania, iar geamurile şi feroneria le iau de la alţi furnizori.

    „Afacerile noastre au crescut direct proporţional cu cele ale partenerilor„, spune Oancea, care precizează că numărul acestora s-a menţinut constant de-a lungul anilor, el lucrând în cadrul filialei Veka din 2007. Primul lucru pe care l-a făcut în momentul în care a fost angajat de nemţi a fost efectuarea unui training la fabrica din Germania, unde a învăţat să facă el însuşi o fereastră.

    Toţi cei 30 de angajaţi ai Veka România ştiu să evalueze profilele de PVC, iar numărul acestora a fluctuat uşor de la venirea crizei, cu numai 5%, conform lui Oancea. „Reduceri de personal au fost făcute doar în partea operativă, de preluare a comenzilor.„ Firma nemţească are unităţi de producţie în întreaga lume şi de doi ani este liderul mondial în ce priveşte volumele de PVC produse. Pentru că înaintea crizei nivelul vânzărilor ajunsese la un nivel considerat interesant de către nemţi, filiala românească pregătise câteva milioane de euro pentru a-i investi într-o linie de producţie locală.

    „În 2008 am primit primele semnale negative de la colegii din filialele din SUA şi atunci Veka România a hotărât să amâne investiţia într-o unitate de producţie locală, deşi fusese ales un spaţiu anume şi proiectul era gata„, povesteşte Oancea. Pentru centrul logistic operat în preajma Bucureştiului, Veka a cheltuit aproape 2 milioane de euro. De acolo, profilele importate din Germania sunt trimise către fabricile celor 180 de parteneri, 25-30% reprezentând cea mai mare parte a rulajelor, adică 80% din cifra de afaceri a companiei. Aceştia au de regulă peste 50 de angajaţi şi cifre de afaceri care depăşesc 5 milioane de euro pe an.

    La nivelul întregii pieţe, spune Oancea, e greu de estimat câţi producători de ferestre sunt; cele mai recente date ale asociaţiei de profil indicau, în 2008, un număr de circa 5.000 de societăţi cu activităţi în domeniul producţiei de geamuri de tip termopan. Alexandru Oancea estimează că valoarea totală a pieţei geamurilor de tip termopan se plasează în jurul a 350 de milioane de euro pe an, dar sunt blocaje care au afectat grav activitatea producătorilor – cum e cazul firmelor implicate în programele de reabilitare termică.

    IN CE PRIVEŞTE EVOLUŢIA PIEŢEI ÎN 2013 REPREZENTANTUL VEKA SE DECLARĂ REZERVAT, mai cu seamă că anul trecut valoarea s-a menţinut cam la acelaşi nivel ca în 2011. În plus, „primăvara nu se simte încă în domeniul construcţiilor; e încă timpuriu să facem estimări, pentru că piaţa construcţiilor se dezmorţeşte în mai, iar apogeul este în perioada august-octombrie„.

  • Unde se trăieşte cel mai bine cu cinci dolari

  • ATE Bank România, vândută cu 10,3 milioane de euro. Dorinel Umbrărescu a cumpărat subsidiara

     Tranzacţia a fost anunţată miercuri seara de MEDIAFAX.

    Transferul va avea loc după finalizarea transferului majorităţii activelor şi pasivelor către Piraeus Bank România, precum şi după obţinerea avizului autorităţilor de reglementare.

    “Transferul va avea loc după finalizarea separării majorităţii activelor şi pasivelor ATE Bank România şi integrarea acestora în Piraeus Bank România”, se arată într-un comunicat transmis de banca elenă bursei din Atena.

    Agenţia MEDIAFAX a publicat în luna octombrie a anului trecut că ATE Bank România, preluată la mijlocul anului trecut de Piraeus Bank, va fi cumpărată parţial de câţiva investitori români şi capitalizată iniţial până la 60 de milioane de euro, urmând ca în 2013 să fie atraşi mai mulţi investitori, inclusiv SIF-urile, iar capitalurile să ajungă la 200 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră la cel mai mare producător mondial de automobile: Peste un milion de vehicule hibrid vândute

     Grupul japonez a anunţat că a livrat 1,219 milioane de vehicule hibrid, parţial datorită succesului gamei Prius şi a reuşitei noului model Aqua în Japonia, comercializat sub numele Prius C în America de Nord.

    Vehiculele hibrid au reprezentat anul trecut 14% din automobilele vândute la nivel global, proporţie care atinge 40% în Japonia, unde aceste vehicule sunt tot mai puţin impozitate şi beneficiază de subvenţii la cumpărare.

    Modelele hibrid dispun de un motor clasic pe benzină, dar şi de unul electric, alimentat de o baterie care se încarcă în timpul rulării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MASA DE PAŞTE: Recomandările ANSVSA pentru consumatori

     Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), cei care cumpără carnea şi organele de miel trebuie să se asigure că merg în spaţii autorizate, unde produsele sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare, precum şi după sacrificare, iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

    Din punctul de vedere al originii cărnii, se identifică două tipuri de carne: cea de miel (ied) care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare şi cea care se obţine prin sacrificarea la cererea consumatorilor, în locuri special amenajate temporar, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Corneliu Dobriţoiu, urmărit penal pentru participaţie improprie la abuz în serviciu

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală în cazul generalului maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu, fost cadru al Ministerului Apărării Naţionale (MApN), pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, sub forma participaţiei improprii, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    În acelaşi dosar este urmărit penal generalul de brigadă în rezervă Traian Pigui, şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN la data faptelor, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, sub forma participaţiei improprii, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, a precizat DNA.

    În rezoluţia de începere a urmăririi penale se arată că există date şi indicii temeinice că, în calitate de şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din Ministerul Apărării Naţionale, Traian Pigui s-a implicat în atribuirea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu, dintre care unele preluate de la RAAPPS, pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de către cadre militare cu funcţii de conducere din MApN (la data faptelor).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POZA ZILEI: Proteste şi protestatari

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Ponta: Restituirea imobilelor a alimentat mafia samsarilor. A plătit 1,5 milioane dolari şi a obţinut despăgubire de 128 milioane euro

     Ca exemple de nereguli în soluţionarea dosarelor depuse anterior pentru retrocedarea imobilelor naţionalizate, premierul Victor Ponta a prezentat, vineri, mai multe cazuri, printre care unul înregistrat la Primăria Câmpia Turzii, unde fostul proprietar a cesionat dreptul către o persoană fizică în martie 2010 pentru 500.000 euro, iar această persoană a obţinut titlul de despăgubire doar două luni mai târziu, în mai 2010, pentru peste 20 milioane euro.

    Cazul a fost posibil, potrivit premierului, deoarece dosarele au fost tergiversate la nivelul local şi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) până când s-au găsit cesionarii “potriviţi”, cesiunile fiind mascate de contracte de mandat, neurmărite din punct de vedere fiscal şi fără interes pentru impozitarea veniturilor şi verificarea realităţii sumelor declarate. La ANRP s-a stabilit ordinea de soluţionare a dosarelor în funcţie de cesionari, caz dovedit prin faptul că acest dosar are numărul 6123, iar în 2008 se hotărâse soluţionarea doarelor de la 1 la 6200.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro