BusinessMagazin

Tag: criza

  • Francezul care a facilitat tranziţia biroului românesc

    Christophe Weller, 46 de ani, este de origine franceză, iar după patru ani petrecuţi în Arabia Saudită şi alţi doi în Rusia, a ajuns în România, unde s-a simţit apropiat de cultura franceză şi a avut impresia că este mai aproape de casă.

    „Primele contacte pe care le-am avut, în principal agenţii de real estate şi avocaţii, m-au ajutat foarte mult şi m-au încurajat să rămân„, spune el.

    Din 1 octombrie 1997 s-a mutat în România şi este unul dintre proprietarii COS, unde mai are alţi doi parteneri. Compania şi-a început activitatea ca dealer al Steelcase, cel mai mare jucător de pe piaţa mondială a mobilei de birou, pentru ca ulterior, pe măsură ce piaţa a evoluat, să dezvolte servicii conexe.

    Prima experienţă pe piaţa muncii pe care Weller a avut-o a fost în ianuarie 1992, când a început să lucreze ca reprezentant de vânzări pentru Steelcase în Arabia Saudită. Jobul a durat patru ani, iar din 1995 s-a mutat la Moscova, unde a fost director de vânzări al dealerului Steelcase. În iulie 1997 a renunţat la această poziţie şi a început să se gândească la propriul business, ca dealer Steelcase, şi la o ţară unde să pună bazele afacerii.

    „Intrarea în NATO şi apoi integrarea în Uniunea Europeană au încurajat mulţi investitori străini să vină în România, iar noi am beneficiat de toate aceste noi sosiri. Între timp, construcţia clădirilor de birouri de clasa A s-a intensificat, pentru a putea găzdui companiile de talie mare care doreau să aibă un spaţiu de lucru mai bun şi prin urmare mobilă de calitate.„

    În 1997, în momentul în care a pornit businessul din România, îşi aminteşte că spaţiile de birouri erau închise, fiecare manager având propriul birou iar fiecare departament propria sa cameră. Mobila de calitate nu era cerută, iar bugetele alocate de companii pentru aceasta erau foarte reduse. „Adesea angajaţii stăteau pe scaune fără să se ţină seama de confort sau ergonomie. Focusul era în principal pe design şi mai puţin pe funcţionalitate. Totodată, birourile erau semnificativ mai mari, deoarece costurile din real estate erau mai reduse.„

    Primul proiect major al Corporate Office Solutions, care a inclus peste 100 de posturi de lucru, a fost Banca Ţiriac, în momentul în care instituţia s-a mutat, la începutul anului 1998, din clădirea de lângă BNR. Printre primii clienţi s-au mai numărat Commerzbank şi Nokia.

  • Ponta: România sprijină stabilitatea Moldovei, în contextul crizei din Ucraina/ Leancă: Păzim graniţa!

     Aflat în drum spre Georgia, pentru o vizită oficială, premierul Victor Ponta s-a oprit la aeroportul din Chişinău, unde a avut o scurtă întrevedere cu omologul său moldovean, Iurie Leancă.

    El a precizat că a efectuat această oprire pentru a analiza, împreună cu premierul Republicii Moldova, stadiul proiectelor bilaterale, dar şi pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.

    “Am discutat împreună, bineînţeles, situaţia din Ucraina, pentru că suntem atât de aproape, şi unii, şi alţii, de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Eu am spus tot timpul că, pe de-o parte, România, ca ţară membră a UE şi NATO, are poziţii perfect consolidate şi coordonate cu partenerii europeni şi transatlantici, dar, ştiind foarte bine care sunt puterile României, toate eforturile noastre se îndreaptă spre Moldova, care, în noiembrie, a avut curajul să ia o decizie pe care am salutat-o cu toţii, în sensul integrării europene şi acest curaj şi această viziune trebuie sprijinite cu toate puterile. Bucureştiul e mult mai aproape decât Bruxelles-ul”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Occidentul ar putea abandona Crimeea pe mâna lui Putin, în schimbul apropierii Ucrainei de UE

     Această împărţire între marile puteri necesită ca anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea să satisfacă ambiţia preşedintelui rus de a rămâne în Istorie ca cel care a restaurat puterea Rusiei, afectată de prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice.

    O asemenea strategie ar putea să-i aducă critici preşedintelui american Barack Obama şi să displacă foştilor sateliţi ai fostei URSS din Europa de Est, care se tem pentru securitatea lor.

    Niciuna dintre marile puteri nu pare pregătită să înfrunte Rusia pentru a apăra Crimeea, o regiune pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a desprins-o din Rusia în 1954 şi a “dat-o” Ucrainei, în cadrul URSS.

    În acelaşi timp, occidentalii ar vrea să vadă Ucraina ieşind din zona de influenţă a Moscovei, având astfel o ţară prietenă la frontiera cu Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moscova este dispusă să ofere Crimeei aproximativ 790 de milioane de euro, anunţă un parlamentar rus

    “Guvernul rus a prevăzut un buget mare, de aproximativ 40 de miliarde de ruble, pentru susţinerea dezvoltării infrastructurilor economice şi industriale din Crimeea”, a dat asigurări Pavel Dorohin, vicepreşedintele Comisiei pentru Industrie din cadrul Camerei inferioare a Parlamentului rus (Duma de Stat), citat de agenţia Interfax.

    “Este vorba, înainte de toate, de o susţine a industriei apărării, utilajelor, mentenanţei maritime, inclusiv a unităţilor Flotei Mării Negre. Sunt măsuri concrete”, a spus el.

    Peninsula Crimeea a prevăzut organizarea la 16 martie a unui referendum, considerat ilegal de către Kiev, cu privire la alipirea la Rusia. Parlamentul este controlat de către reprezentanţi proruşi, iar militari trimişi de către Moscova asediază cazărmi ucrainene în toată peninsula.

    Rusia a avut întotdeauna interese economice importante în Crimeea. Flota rusă la Marea Neagră are baza în portul Sevastopol, potrivit unui acord cu Kievul, care prevede închirierea acestuia până în 2035, în schimbul unei reduceri cu 30% a preţului gazelor naturale ruseşti.

  • Ucraina speră să semneze un acord cu UE la 17 sau 21 martie

    “Acordul politic de asociere ar putea să fie semnat la 17 sau 21 martie”, a declarat Deşciţa într-un interviu pentru postul de televiziune 1+1.

    O reuniune a miniştrilor de Externe este prevăzută pe 17 martie. Data de 21 martie este a doua zi a unui summit al şefilor de stat şi guvern din UE.

    Anunţul apare în contextul în care peninsula ucraineană Crimeea se află, de la sfârşitul lui februarie, sub controlul forţelor ruse.

    Parlamentul prorus din Peninsula Crimeea a prevăzut să organizeze la 16 martie un referendum, considerat ilegal de către Kiev şi occidentali, privind o alipire la Rusia.

    Autorităţile ucrainene au renunţat, la sfârşitul lui noiembrie, să semneze un acord de asociere, aflat în pregătire de trei ani, declanşând o mişcare de contestare fără precedent care a condus la o baie de sânge, la Kiev. Peste 100 de persoane au fost ucise.

    Viktor Ianukovici a fost destituit de facto din funcţia de preşedinte al ţării de către Parlament la sfârşitul lui februarie.

  • Rusia avertizează în legătură cu încălcarea drepturilor cetăţenilor ruşi din Transnistria

     “Pe fondul crizei din Ucraina, orice tentativă de îngrădire a comunicării dintre regiunea transnistreană şi restul lumii ar fi o ameninţare directă la securitatea şi libertăţile constituţionale ale celor 200.000 de cetăţeni ruşi cu domiciliul permanent în regiunea transnistreană. Rusia nu va uita niciodată că este garantul drepturilor constituţionale ale cetăţenilor săi”, a afirmat Dmitri Rogozin, într-o postare pe Twitter, potrivit agenţiei Interfax.

    Declaraţia oficialului rus intervine în condiţiile în care există temeri privind tensionarea conflictului transnistrean, în contextul crizei din Ucraina. De altfel, mai mulţi oficiali au atras atenţia că Rusia are în vedere să crească presiunile asupra Republicii Moldova, în condiţiile în care Chişinăul urmează să semneze în următoarele luni Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

    Pe de altă parte, reprezentanţi ai Ministerului de Interne şi Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova au participat vineri la audieri în Parlament şi au declarat că autorităţile de la Chişinău se aşteaptă la provocări în stânga Nistrului, în contextul situaţiei tensionate din Ucraina, relatează IPN, în pagina electronică. Oficialii au dat asigurări că instituţiile de la Chişinău sunt pregătite să reacţioneze la posibile provocări atât din partea Transnistriei, cât şi a altor regiuni ale Republicii Moldova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serghei Lavrov: Încă nu există un acord între Rusia şi SUA privind criza din Ucraina

     “Deocamdată, nu putem anunţa comunitatea internaţională că am ajuns la un acord”, a declarat Lavrov, citat de AFP.

    John Kerry şi Serghei Lavrov s-au întâlnit joi, la Roma, cu ocazia unei reuniuni internaţionale pe tema situaţiei din Libia.

    “Am convenit să studiem în continuare idei propuse astăzi de John Kerry în privinţa măsurilor concrete care pot fi luate”, a adăugat Lavrov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ AFP: Soldaţii ucraineni şi forţele ruse, protagonişti într-un “război ciudat” în Crimeea

     Baza A4519 de la Eupatoria se află în mijlocul caselor şi blocurilor din oraşul situat la 75 de kilometri de capitala Simferopol şi a fost cuprinsă de agitaţie în utimele zile, potrivit relatărilor de la faţa locului.

    Punctul culminant a ceea ce ar putea inspira o piesă de comedie a avut loc marţi, când tensiunile au luat amploare, după ce militanţii proruşi au luat cu asalt baza, nerăbdători să-i vadă plecaţi pe militarii ucraineni de la Eupatoria.

    Povestea privind “cucerirea” bazei militare ucrainene a început însă înainte de tensionarea situaţiei şi scoate la iveală partea neobişnuită a crizei din Crimeea, unde două armate se tatonează în tăcere, dar fără să acţioneze.

    La 23 februarie, în timp ce protestatarii de la Kiev îl îndepărtau de la putere pe preşedintele Viktor Ianukovici, forţele ruse, prezente de cinci zile în oraşul Eupatoria, se îndreptau spre baza A4519.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul de Securitate ONU se reuneşte din nou, astăzi, pe tema situaţiei din Ucraina

    Consultările între cei 15 membri ai Consiliului vor începe la ora 19.30 GMT (17.30, ora României), la New York.

    Este vorba despre cea de a patra reuniune în decurs de o săptămână a Consiliului pe tema crizei ucrainene.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE anunţă un plan de ajutorare a Ucrainei în valoare de cel puţin 11 miliarde de euro

     “Comisia Europeană a identificat astăzi (miercuri) un program de ajutorare a Ucrainei. Aceasta este contribuţia noastră la summitul şefilor de stat şi de guvern de mâine (joi). În total, pachetul ar putea aduce o susţinere în valoare de cel puţin 11 miliarde de euro, în următorii doi ani, (sumă) provenind de la bugetul UE şi instituţiilor financiare europene”, a declarat preşedintele CE José Manuel Barroso.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro