Tag: comert

  • Kaufland in format redus

    In prezent, in tara opereaza 80 de hipermarketuri Kaufland, deschise in orase cu peste 20.000 de locuitori. Suprafata unei unitati este de 4.000-5.000 de metri patrati, in timp ce noile magazine vor avea aproximativ 2.000 de metri patrati.

    Astfel, Kaufland va deveni rivalul direct al Lidl, ambele companii apartinand grupului german Schwarz, scrie cotidianul ceh Mlada fronta Dnes.

    Michael Sperl, purtatorul de cuvant al Kaufland in Cehia, a spus ca fiecare amplasament este analizat din punctul de vedere al populatiei, al concurentei, al infrastructurii, suprafata minima acceptata pentru un magazin nou fiind de 2.000 de metri.

    Kaufland este a patra retea comerciala care ataca orasele cu o populatie mai mica de 15.000 de locuitori din Cehia, dupa Lidl, Penny Market si Plus Discount.

  • Puma si Decathlon fac primii pasi

    Cele peste 60 de proiecte de mall-uri anuntate nu inseamna numai noi locuri de shopping pentru clienti si afaceri pentru proprietarii spatiilor, ci si planuri noi de afaceri pentru comerciantii de tot felul. "E mult mai usor sa dezvolti un lant de magazine acum, decat in urma cu trei sau patru ani", spune Alexandru Bratu, directorul comercial al diviziei Intersport Romania, unul dintre cei mai mari retaileri de profil de pe piata romaneasca. Pana la finalul lui 2008, reteaua Intersport ar urma sa deschida inca sase magazine, ceea ce se traduce in dublarea retelei. Deocamdata sunt insa batute in cuie doar inaugurarile de la Bacau, Pitesti si inca un nou spatiu in Capitala.

    Graba extinderii e de inteles, pentru ca din piata articolelor sportive, ce a ajuns in 2007 conform estimarilor lui Bratu la 160 de milioane de euro, vor sa-si asigure o felie si alte nume noi. Puma, unul dintre cei mai mari trei retaileri de articole sportive din lume, si-a anuntat intrarea directa in tara, dupa ce a vandut in Romania timp de opt ani prin intermediul distribuitorului local Mexxem din Cluj-Napoca. Firma clujeana are sapte magazine sub sigla Puma, dar numele va fi schimbat. "Mexxem va ramâne in continuare partenerul nostru, dar din postura de clienti", precizeaza Dan Crisan, directorul general Puma România.

    Operatiunile Puma Sports Romania debuteaza chiar din aceasta luna, inceputul de an fiind momentul planificat si pentru deschiderea primului magazin propriu, la Constanta, in City Park Mall. "Reteaua va creste insa cu patru noi magazine pana in 2010", declara pentru BUSINESS Magazin Stefan Pesendorfer, directorul regional pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa. Magazinele, cu suprafete cuprinse intre 150 si 200 metri patrati, vor fi deschise cel mai probabil in centre comerciale din orase de peste 150.000 de locuitori. Puma are din decembrie un showroom de 300 mp in Capitala, spatiu in care clientii nu pot face cumparaturi, fiind destinat exclusiv partenerilor de afaceri, fie ei distribuitori, retele de magazine sau comercianti specializati.

    Pesendorfer spune ca intrarea directa a Puma in Romania este un pas cuprins de cativa ani in strategia de dezvoltare a companiei-mama, pentru ca de la inceputul anilor ’90 compania a pus la punct un program de dezvoltare in patru faze – de restructurare, de investitii in brand, consolidare si expansiune.

    Numai in ultimii doi ani, Puma a creat 10 noi subsidiare in tari diferite, in India a deschis un birou pentru Orientul Mijlociu si Africa, iar la inceputul lui 2008 are programate deschiderile birourilor din Romania si Croatia. "Planul nostru anterior pentru faza a patra era de a atinge in 2010 o cifra de afaceri de 3,5 miliarde de euro. Acum nivelul la care ne gandim este de 4 miliarde de euro", spune Pesendorfer, explicand ca tinta fixata va fi atinsa prin intermediul expansiunii geografice, prin extinderea retelei de magazine si diversificarea gamei de produse. Vânzarile Puma au crescut in 2006 cu peste 33%, la 2,37 miliarde euro, in timp ce profitul grupului s-a diminuat cu 7,9%, la 263,2 milioane euro.

    Tot de cativa ani iau in calcul piata romaneasca si francezii de la Decathlon, care declarau ca sunt interesati de deschiderea de magazine, prima zona de interes fiind Bucurestiul. Spre deosebire de celelalte magazine de profil, Decathlon se intinde pe suprafete de cateva ori mai mari, spatiul din Capitala urmand sa aiba cel putin 4.000 de metri patrati.
    La primii pasi se afla inca si Hervis, divizia de retail sportiv a companiei olandeze Spar, care a deschis anul trecut cinci magazine pe piata romaneasca. In urmatorii cinci ani, reteaua ar urma sa creasca de cinci ori, pana la 25 de magazine.

    Anul trecut, Sport Distribution Group a deschis in galeriile hipermarketului Auchan din Capitala primul magazin al producatorului de echipament sportiv Diadora. Importatorul marcii a investit 100.000 de euro in amenajarea magazinului, care are o suprafata de 120 metri patrati. SDG opereaza acum doua magazine, in Bucuresti si Pitesti, dar la sfarsitul lui 2008 numarul lor ar urma sa ajunga la cinci. "Vom deschide inca trei magazine, toate in Bucuresti. Suntem interesati insa si de atragerea de parteneri in franciza", precizeaza Ionut Tutica, director de vanzari la SDG.

    Puma si Decathlon, Hervis sau Diadora sunt insa cele mai noi nume de pe piata, nu cei ce incheie lista. "Nivelul de trai al romanilor se imbunatateste in timp, iar numarul brandurilor se va mari considerabil", este de parere Mirela Rosca, director general al Extenso, importatorul pe piata romaneasca al marcilor Lotto, Stonefly si Gas.

    In acest context, retelele "cu vechime" pe piata mizeaza la randul lor pe ocuparea cat mai multor pozitii strategice in vadurile comerciale. Odata cu extinderea retelei Intersport, pentru care sunt necesare investitii de cel putin cinci milioane de euro pentru anul in curs, Bratu spera sa dubleze si cifra de afaceri a companiei, pana la 20 de milioane de euro. La oferta tot mai larga de spatii comerciale se adauga insa si un interes mai mare al clientilor pentru articolele sportive. "Odata cu cresterea veniturilor, o mare parte dintre cumparatorii de produse contrafacute se orienteaza catre cele originale", constata Bratu, care estimeaza ca un client cheltuieste in medie 50 de euro in magazinele retelei Intersport.

    Noile magazine si cresterea consumului genereaza o crestere anuala de 20-25% a pietei articolelor sportive, pe care directorul Intersport o estimeaza la 160 de milioane de euro pentru 2007. Cifra include nu numai vanzarile la marcile consacrate precum Nike, Lotto, Reebok sau Adidas, ci si pe cele de articole no-name sau produsele chinezesti vandute in piete. Vanzarile se impart intre retele comerciale (hipermarketuri si cash & carry), magazine monobrand de profil (ca Lotto, Nike, Reebok, Adidas sau Puma) si cateva firme care reunesc mai multe branduri de profil (Intersport are peste 40 de marci in oferta).

    Cresterea retelei de distributie i-a adus in 2007 si grupului Extenso, importatorul pe piata locala a marcilor Lotto, Stonefly si Gas, vanzari cu 30% mai mari decat in 2006. In primele noua luni din 2007, grupul a realizat o cifra de afaceri de 16 milioane de euro, "contributia Lotto ajungand la 75% din total", declara Mirela Rosca. Pentru 2008, ea anticipeaza o crestere cu pana la 20% pe divizia de retail, datorita inglobarii si altor branduri in portofoliul companiei. Marca Lotto este vanduta printr-o retea proprie de 25 magazine, in Bucuresti si principalele orase din tara, ca si in alte 60 puncte de vanzare independente.

    O opinie diferita are Dan Tudose, director de vanzari la Kraus & Co Sport & Casual Distribution, distribuitorul Reebok in Romania, care spune ca "vanzarile au mai scazut un pic. Nu mai este euforia de anul trecut, semn ca piata incepe sa se stabilizeze". Cu 11 magazine proprii si in franciza, Reebok urmeaza sa deschida anul acesta noi spatii de vanzare in Baneasa Shopping City si in Constanta.

    Opinia lui Tudose este sustinuta si de Alin Popoviciu, directorul general al Sport Games, importator si distribuitor al produselor Fischer in România si in Republica Moldova, care nu are niciun dubiu ca vanzarile vor stagna inca vreme de putin inca cinci ani de acum incolo. "Noua ne merge bine pentru ca hipermarketurile chiar vand articole sportive. In ultimul an ne-au crescut vanzarile cu peste 25%", spune Popoviciu. Sport Games importa de aproape 30.000 de euro lunar si vinde in lanturile de magazine precum Cora, Selgros, Kaufland, Intersport, Carrefour sau Metro.

    Reprezentantul Sport Games crede ca "viitorul este al marilor retaileri", situatie in care vor avea de pierdut in special micile retele locale de magazine si afacerile independente. La fel crede si Alexandru Bratu de la Intersport: "Pe masura ce se innaspreste mediul competitional, micile afaceri dispar”. In tarile dezvoltate, micile afaceri detin un procent bun din piata; Bratu da exemplul Greciei, unde afaceri de familie detin 30-35% din piata de articole sportive. "Noi nu avem insa capital romanesc care sa concureze cu marii retaileri specializati”. In viziunea lui, micii independenti vor ramane sa se reorienteze spre mici nise, sau sa aleaga alte afaceri.

  • Carrefour la Sibiu

    Noul magazin va fi plasat intr-un centru comercial cu o suprafata de aproximativ 80.000 mp, pozitionat in sudul orasului, pe DN1 in cadrul centrului comercial deja existent, European Retail Park Sibiu.

    Complexul comercial are in prezent un spatiu de inchiriere de aproximativ 50.000 mp iar cu noul hypermarket Carrefour si extinderea galeriei comerciale, va ajunge in total la aproximativ 80.000 mp.

    Grupul francez a inregistrat anul trecut vanzari de 866 milioane de euro pe piata romaneasca, unde opereaza o retea de 11 magazine. Cresterea fata de anul anterior este de 54,5%, la o rata de schimb constanta, si vine pe fondul extinderii retailerului cu 4 unitati in perioada mentionata.

  • Elmiplant: Valentine’s Day se contopeste cu sezonul 1-8 martie

    "Sezonul dedicat vanzarilor de Valentine’s se contopeste cu perioada 1-8 martie, astfel incat sezonul ‘de primavara’ este practic mai lung decat cel dedicat vanzarilor de Craciun", spune Cremenescu.

    De fapt, chiar daca vanzarile din perioada ce precede Sarbatorile de iarna (noiembrie-decembrie) sunt mai mari ca volum, intervalul de timp este mai scurt decat in perioada Valentine’s Day si 1-8 martie. "Cresterea accelerata a vanzarilor, pentru cadourile din aceasta perioada, se face simtita inca de la inceputul lunii februarie si se incheie in luna aprilie".

    Compania a fost preluata la finalul anului trecut de grecii de la Sarantis, intr-o tranzactie de 6,5 milioane de euro, valoare ce nu include fabrica. Afacerea de familie, dezvoltata de sotii Elena si Mircea Cremenescu estimeaza pentru 2007 o cifra de afaceri de 3,8 milioane de euro si un profit inainte de impozitare de 1 milion de euro.

  • Obi ataca Praktiker in Romania

    Nu e vorba de Obi, personajul din Razboiul Stelelor, ci de o noua retea de magazine. Interesul lor pentru piata romaneasca de DIY (do-it-yourself) nu este chiar o noutate, compania inregistrandu-si marca inca din 2006 la Registrul Comertului, "pentru a o proteja". Intre timp, planurile companiei "au devenit concrete", declara pentru BUSINESS Magazin Johanna Meessen, head of corporate communications.

    Pe termen mediu, Obi, care face parte din grupul de retail Tengelmann, prezent deja in Romania cu reteaua de magazine de tip discount Plus, isi vede reteaua de pe piata romaneasca ajungand la 20 de magazine. Primele deschideri sunt planificate pentru 2008, unul dintre primele spatii putand fi in complexul comercial de la Deva, a carui prima faza va fi inaugurata in acest an.

    "Pozitia de lider de piata este tinta noastra, indiferent unde suntem prezenti", spune Sergio Giroldi, CEO al Obi, care afirma ca in urmatorii ani cifra de afaceri a companiei va creste cu peste 50% (fata de 5,8 miliarde de euro in anul fiscal 2007/2008), datorita planurilor agresive de expansiune.

    Pe piata romaneasca, pozitia de lider este inaccesibila insa in acest moment, daca Obi va miza doar pe dezvoltarea de proiecte greenfield si nu ia in considerare preluarea unei retele ce a castigat deja teren. Piata DIY este disputata intens atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore – cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe Moldova.

    La o scara mai mica, si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constanta (sud-est), ridica pretentii asupra pietei. Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de constructii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.

    Desi piata, ce a atins pragul de 1 miliard de euro anul trecut, conform estimarilor, este una dintre cele mai dinamice, principalele motoare de crestere fiind boom-ul din domeniul constructiilor – atat in segmentul rezidential, cat si in cel de birouri.

    Chiar daca piata de DIY a marcat cresteri de 30-40% in ultimii trei ani, este inca departe de punctul de saturatie, pentru ca bricolajul, ca forma de comert organizat, are inca o pondere redusa in totalul vanzarii de materiale de constructii, finisaje si decoratiuni. Pietele traditionale consacrate in vanzarea materialelor detin inca partea leului din aceasta piata.

    Transferul vanzarilor in comertul modern inflameaza planurile de afaceri ale oricarui nou pretendent la piata. Cu varste mai fragede pe piata romaneasca, ridica insa pretentii la cote de piata si alte nume straine, ca bauMax, ce a deschis deja cinci magazine in numai un an si jumatate, sau Hornbach, care are acum doar un magazin si mizeaza pe dimensiunea spatiilor sale de vanzare, mai mari in medie de doua ori fata de cele ale concurentilor.

    Cu tot spatiul de actiune pe care il mai permite (inca) piata romaneasca de DIY, pozitia de lider pentru un nou-venit se poate dovedi inaccesibila, cel putin pe termen mediu. Asul din maneca s-ar putea dovedi insa o preluare, la nivel international, a unei retele ce si-a asigurat deja si in Romania o cota de piata confortabila.

    Cine este Obi

  • Nou director de marketing la Metro

    Metro Cash & Carry este primul comerciant international ce a venit in Romania (din 1996) si cel mai mare comerciant de pe piata, in functie de vanzarile realizate. Reteaua numara acum 23 de magazine si comerciantul german este acum singura companie de comert ce si-a declarat incheiata etapa de expansiune in Romania.

  • Al 13-lea magazin miniMax Discount

    "Desi luna ianuarie reprezinta pentru multe domenii o luna de bilanturi si relas, noi ne concentram pe obiectivul stabilit: acela de a ne asigura pozitii cat mai favorabile in fiecare oras in care decidem sa fim prezenti", declara Rainer Exel, director general la miniMax Discount. Magazinele retelei au suprafete de vanzare de 1.000 mp, 6 case de marcat si 80 de locuri de parcare.

    Reteaua miniMax Discount activeaza pe piata magazinelor de tip discount, pe care mai sunt prezente si retelele Plus si Penny, fiecare dintre acestea avand insa acum peste 50 de magazine in portofoliu, chiar daca si-au facut intrarea pe piata in 2005, la fel ca si miniMax Discount. Spre deosebire insa de Plus si Penny, care fac parte din retele internationale, miniMax Discount este o marca inventata pe piata din Romania.

  • IKKS vine pe piata din Romania

    "In perioada Sommet-ului Francofoniei din 2006, le povesteam francezilor ce agitatie este la Bucuresti. Asa am aflat ca bunicul directorului de dezvoltare cu care negociam a fost profesor de romana“, spune Cristina Lupu, directorul general al Azteca CLC Group, companie care detine franciza IKKS pentru Romania.

    Nu ca o astfel de descoperire ar fi usurat negocierile; negocierile au durat aproximativ un an si a fost destul de greu sa-i convinga pe francezi ca Romania poate sa fie o piata interesanta pentru ei in privinta hainelor pentru adulti, sustine Cristina Lupu, marturisind ca a discutat, in acelasi timp, cu mai multe branduri – printre care unul de lenjerie si inca vreo doua – trei de imbracaminte si incaltaminte, care intr-un final i-au raspuns, „intr-un limbaj foarte politicos“, ca Romania nu se afla pe harta planurilor lor de dezvoltare pentru urmatorii cinci ani.

    Compania a semnat contractul de franciza cu producatorul francez pe o perioada de cinci ani, cu optiune de prelungire. Primul spatiu de vanzare al IKKS va consta in 90 de metri patrati, inchiriati la parterul mall-ului Baneasa Shopping City, unde se vor vinde haine si accesorii pentru femei, iar investitia in magazin a fost de circa 250.000 de euro.

    „A trebuit sa aducem din Franta de la mobilier, parchet sau corpuri de iluminat pana la manechine si inclusiv pungi“, adauga Lupu.

    Grupul francez, care vinde peste 50 de milioane de produse in fiecare an si are vanzari anuale de peste 600 de milioane de euro, nu este la prima tentativa de a intra pe piata romaneasca pe acest segment. Zannier cunoaste destul de bine piata de aici de imbracaminte pentru copii, dupa ce in urma cu 11 ani a deschis in Capitala primul magazin marca Z, tot prin franciza.

    Lantul Z, adus in tara de Sonya Mod, numara acum 11 magazine. Din portofoliul aceluiasi grup, in urma cu trei ani a ajuns in Romania si brandul Catimini, cu haine si imbracaminte de lux pentru copiii de pana la 12 ani.

    Cu ce argumente au fost convinsi insa acum reprezentantii Zannier? „Explozia de mall-uri, care creste numarul spatiilor de inchiriat, bugetul din ce in ce mai mare pe care il aloca pentru haine consumatorii, plus faptul ca piata de moda de aici nu ofera inca diversitate“, afirma Lupu.

    A contat mult si intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. „S-au eliminat taxele vamale, formalitatile si platile de TVA in vama, iar asta ajuta, in conditiile in care vrem sa avem in Romania preturi similare cu cele din Franta“, sustine directorul Azteca CLC Group.

    Importante sunt si perspectivele. Un studiu al ResearchandMarkets.com estimeaza ca in urmatorii trei ani spatiile de inchiriat din Romania vor fi de cinci ori mai multe decat in prezent, ajungand la aproximativ 3,5 milioane de metri patrati.

    Strategia francezilor de a deschide magazin intr-un mall o aplica mai toti retailerii internationali de imbracaminte care vizeaza Romania. Baneasa Shopping City, programat sa fie deschis in martie, va avea printre chiriasi branduri precum Peek & Cloppenburg, Baltika, Next, Stradivarius, Bershka, Oysho, Oviesse, Hervis sau New Yorker.

    „La capitorul vanzari nu ne-am facut asteptari prea mari“, recunoaste Lupu, subliniind ca in primul an va investi in brand pentru a-l face cunoscut. Dar in urmatorii trei ani ar urma sa se mai deschida inca patru magazine IKKS in Bucuresti, plus alte doua in Cluj si Constanta. „Incepand cu al doilea magazin, vrem sa aducem pe piata romaneasca si colec- tia IKKS pentru copii“, precizeaza Cristina Lupu.

    Cine este IKKS

  • Furla se extinde in Brasov

    “E drept ca pe segmentul de fashion de lux Brasovul este o piata aflata inca la inceput, dar avem convingerea ca lucrurile vor evolua rapid. Vrem sa fim printre primele branduri care vor contribui la acest lucru”, spune Adrian Puiu, directorul firmei "Puiu si fii", care detine franciza brandului italian pentru Romania. Aceasta mai are impreuna cu Dragos Doros, prin firma Top Retail, si francizele Bally, Fratelli Rossetti si Bruno Magli pentru Romania.

    In noul magazin, care va avea 65 de metri patrati, Furla va vinde colectia de primavara-vara 2008 care cuprinde intreaga gama de produse si accesorii: genti, curele, portofele, bijuterii, ceasuri, accesorii textile, etc.

    Brasovul este al doilea oras in care se vor gasi produsele Furla, dupa lansarea, de la inceputul anului trecut, pe piata din Romania cu magazinul de pe Calea Victoriei din Bucuresti.

  • Creatorul Univers’all iese din afaceri

    Intrebati de ce nu vand, multi oameni de afaceri argumenteaza ca le-ar lipsi adrenalina din viata de business. Altii prefera, dimpotriva, sa vanda pentru ca afacerea pe care au crescut-o, si de care cei mai multi se declara la fel de atasati ca si de propriul copil, ar putea inflori mai frumos sub conducerea altora.

    Mai dur este insa esecul. "Insuccesul Univers’all n-a fost deloc o experienta placuta si a lasat urme adanci", declara pentru BUSINESS Magazin Razvan Petrovici, omul de afaceri ce a controlat lantul de supermarketuri Univers’all. Acesta este de fapt principalul argument, alaturi de "cateva probleme de familie", pentru care omul de afaceri isi inchide acum si ultimele conturi cu zona de business din Romania. Afacerile conexe celei cu supermarketuri –francize sau investitii in domeniul imobiliar – i-au asigurat pana acum nu numai un loc in peisajul romaneasc al afacerilor, ci si o "aterizare" sigura, dupa ce Univers’all s-a prabusit in toamna lui 2006.

    La vremea la care stirea despre declinul Univers’all ajunsese deja publica, Petrovici se arata mai degraba amarat, insa deloc demoralizat; dimpotriva, "cocea" la rece cateva idei noi, tot in retail, zona care i se parea cea mai atractiva. Dupa un an si mai bine, planurile s-au schimbat radical, iar acum spera doar sa incheie „toate exiturile” din participatiile pe care le mai are pe piata romaneasca.

    Mai presus de orice, vrea sa vada incheiata povestea lichidarii Univers’all, care este blocat in stare de insolventa si trece acum prin proceduri greoaie. Din cele 14 spatii pe care le avea reteaua de supermarketuri, "mai avem de valorificat inca trei spatii", spune Petrovici – magazinele din Sfantu Gheorghe, Sighisoara si Timisoara. Chiar daca cel din urma nu este un spatiu in proprietatea Univers’all, "am incheiat un contract de inchiriere si nu am vandut drepturile". Cu toate acestea, acolo functioneaza acum un alt magazin (al retelei Spar) "si acest lucru trebuie clarificat, la fel ca si altele".

    Vanzarea spatiilor sau a contractelor de inchiriere pentru cele trei spatii a fost blocata de declansarea de catre creditori a procedurii de insolventa in luna mai a anului trecut, pentru ca altminteri procesul s-ar fi incheiat deja, spune Petrovici. El argumenteaza prin faptul ca toate celelalte spatii (11 supermarketuri si patru magazine de dimensiuni mai mici, sub marca Uni’all) au fost preluate de alte retele in numai cinci luni.
    Procedurile ar putea dura, in varianta optimista, inca sase luni sau, in scenariu pesimist – trei-patru ani, "daca nu sunt sustinut". Sustinerea ar insemna, in opinia lui Petrovici, un consens al tuturor partilor implicate – intre care adunarea generala a actionarilor, adunarea creditorilor si judecatorul sindic – asupra solutiilor pe care le ofera reprezentantii Univers’all.

    Deocamdata se poarta discutii si pe marginea sumei totale a datoriilor, despre care Petrovici spune ca se invart in jurul a 7 milioane de euro, dar ca exista voci care sustin ca aceasta valoare este fie mai mare, fie mai mica. "Totul ar putea fi rezolvat insa foarte simplu, pentru ca valoarea comerciala a companiei era mult mai mare la vremea intrarii in insolventa. Asta a fost si intentia: sa oprim cresterea datoriilor inainte de a ajunge la o suma prea mare", sustine Petrovici. Cauza principala a complicatiilor este, dupa el, faptul ca datoriile sunt foarte fragmentate: nu exista un creditor majoritar – "cel mai mare are cam 3-4% din masa credala". Fara a spune in mod direct, omul de afaceri lasa de inteles ca tocmai aceste tergiversari si complicatii in clarificarea situatiei creata de Univers’all il determina sa reduca acum "cat se poate de mult si cat se poate de repede toate operatiunile de pe piata romaneasca".

    Din acelasi motiv, si-a redus si participatiile pe piata imobiliara, sustine el, fara a da insa niciun detaliu. Este convins ca renuntarea la plasamente imobiliare a fost o decizie inspirata, pentru ca "am presimtit tavalugul ce va sa vina. Regresul din ultimele doua luni este doar inceputul". Totusi, analistii din piata imobiliara contrazic perceptia lui Petrovici, sustinand ca 2008 este pur si simplu un an al stabilizarii, in sensul domolirii cresterii de preturi. Un studiu Colliers arata, spre exemplu, ca pentru apartamentele in ansambluri rezidentiale noi preturile vor creste in acest an intr-un ritm de circa 15% fata de 2007, cand s-a inregistrat o medie de 1.500 de euro/mp.

    Petrovici nu a dorit nici sa faca o estimare a averii pe care o detine, spunand doar ca "nu sunt nici un om bogat, dar nici sarac". Dar in conturile sale intra si banii rezultati din retragerea din investitiile pe care grupul GFS, umbrela afacerilor sale, le avea pe piata de francize. Prin compania Etap, grupul GFS a operat mai multe magazine in sistem de franciza pentru marci de imbracaminte si de lenjerie, precum Celio sau Etam, comercializate in mall-uri – ca Plaza Romania si Bucuresti Mall – si in centre comerciale ca Unirea.

    In privinta vanzarii, omul de afaceri mai are insa experienta cedarii activitatii de import si distributie de bauturi alcoolice, in vara anului 2005, catre compania concurenta Sollers. La acel moment, desi divizia de import si distributie de bauturi a GFS avea in portofoliu marci ale liderului mondial Diageo (Johnny Walker, Baileys, Smirnoff, J&B), grupul controlat de Petrovici era doar pe locul al treilea in piata, cu mult in urma principalilor competitori, Allied Domecq si Pernod Ricard (care ulterior au fuzionat la nivel mondial). Dupa incheierea tranzactiei, a carei valoare nu a fost dezvaluita, Petrovici afirma ca aceasta miscare ii va permite sa se concentreze mai mult pe activitatea de retail.

    Afacerile cu duty-free-uri, lansate in 1998, s-au stins de la sine la inceputul anului trecut, odata cu integrarea in Uniunea Europeana. |n 2006 insa, grupul GFS mai avea inca magazine in sistem de franciza, la granita estica si de nord a tarii. Anul 2005, cand grupul numara nu mai putin de 22 de magazine la frontiera, a fost ultimul an in care grupul GFS a fost "complet", iar vanzarile firmelor ce-l alcatuiau au depasit 100 de milioane de euro.

    Greu de crezut in acest context – chiar si pentru Petrovici – ca isi poate insusi conditia de fost om de afaceri. Odata incheiate procedurile prin care trece acum societatea Univers’all, statutul de afacerist i-ar putea face din nou cu ochiul. Astfel ca fostul patron al Univers’all cocheteaza cu ideea de a face afaceri „pe piete la moda, care se ridica acum". Care anume? Deocamdata zice doar ca nu vrea sa le nominalizeze, „ca sa nu dea idei si altora”.