BusinessMagazin

Tag: China

  • Fabrici zombi şi oraşe fără viaţă: cum arată zeci de regiuni din China

    China este un centru de putere de neegalat în economia mondială. Pentru ultimele trei decenii, creşterea sa a depăşit- o pe cea a tuturor celorlalte naţiuni. Industrii întregi care au necesitat zeci de ani să se maturizeze în Occident, aici au apărut în doar câţiva ani. O mare parte din această activitate are loc în zone industriale desemnate, unde oraşe au fost construite de la zero pentru a permite lucrătorilor din mediul rural să fie o parte a boom-ului. Între 1984 şi 2010, numărul construcţii din China a crescut de aproape cinci ori – de la 3,413 mile pătrate (8.842 km patrati) la 16,126 mile pătrate (41.768 km patrati). Pentru a construi aceste noi zone urbane, China a folosit mai mult beton în trei ani, între 2011 şi 2013, decât a folosit SUA în secolul al XX-lea.

    Cu toate acestea, chiar şi în a doua cea mai mare economie din lume, rata de dezvoltare a depăşit cererea. Confruntându-se cu scăderea preţurilor şi creşterea preţului de vânzare – parţial din cauza supraproducţiei – Guvernul chinez a trebuit să intervină pentru a reduce avântul unor industrii, iar cest lucru a însemnat concedieri în masă. În zona Hebei, o provincie din nord, care înconjoară Beijing, impactul a fost foarte dificil. Aceasta a fost cândva o regiune înfloritoare, mult timp considerată centura de oţel a ţării. Multe dintre fabricile sale de stat au fost închise, însă acum zona este goală; pe de altă parte, morile de oţel cu capital privat se luptă pentru a supravieţui. Aceeaşi soartă s-a abătut asupra altor sectoare, creând aşa-numitele „fabrici zombie” din întreaga ţară.

    În China, trecerea de la industrii cum ar fi producţia de oţel la electronică, telecomunicaţii şi biotehnologie a avut loc  foarte repede. Europa şi Statele Unite ale Americii a suferit o schimbare similară de-a lungul mai multor decenii, timp în care industriile s-au extins şi au ajuns la maturizare. Revoluţia „high-tech” a Chinei a durat doar câţiva ani. Pe de altă parte, încercările Guvernului de a restructura economia a dus la aceste schimbări, iar sectoare precum mineritul, producţia de oţel şi de fabricare a cimentului au suportat greul pierderilor de locuri de muncă.

    În oraşele Changzhi şi Luliang, aproape de râul Galben, în provincia de nord Shanxi, fabricile de ciment, care nu au reuşit să supravieţuiască acestor schimbări sunt acum goale. Altele, mutilate de datorii şi de vânzări scăzute, se străduiesc doar să plătească cu împrumuturile uriaşe luate pentru construcţii atunci când vremurile erau bune. Unitaţile de producţie care angajau mai mult de 1.000 de muncitori cândva,  funcţionează acum cu un personal schelet de mai puţin de 100 de persoane.  Acest peisaj industrial şi-a lăsat amprenta asupra oraşelor construite pentru muncitorii migranţi, iar aceste zone urbane mari au devenit, aşa –zisele „oraşe fantomă”, care au fost lăsate neocupate atunci când muncitorii din mediul rural nu au mai apărut. De asemenea, mulţi dezvoltatori au intrat în faliment, lăsând incompletă dezvoltarea acestor locuinţe.

    Un studiu realizat de chinezi a identificat 50 de regiuni uriaşe din întreaga ţară în care locuinţele rezidenţiale nou- construite sunt, în mare parte, nelocuite. Un exemplu ar fi Kangbashi, un cartier nou în oraşul Ordos, construit în 2006 pentru a sprijini industria cărbunelui ce urma să înflorească în zonă. Kangbashi ar putea găzdui 300.000 de persoane, dar numai 10% dintre reşedinţe sale sunt ocupate. Altele ar fi Suzhou City dinChangshu, Erdos City din Dongsheng District şi Tongliao City din Horqin District – blocuri întregi de apartamente, centre comerciale, parcuri şi piaţete sunt goale, aşteptând locuitorii să sosească. 

  • A început ca om de serviciu şi a reuşit să ajungă al doilea cel mai bogat om din China

    Ma Huateng s-a născut în Shantou, Guangdon pe 29 octombrie 1979, însă copilăria lui este înconjurată de mister. Se ştie doar că, atunci când era mic, visa să ajungă astrolog. La vârsta adolescenţei s-a mutat cu tatăl său, care obţinuse o slujbă în port, în Shenzen; acolo a urmat cursurile facultăţii, obţinând licenţa în informatică. Primul său job a fost la China Motion Telecom Development, furnizor de produse şi servicii telecom, unde se ocupa de dezvoltarea de software pentru pagere. A lucrat şi pentru Shenzen Runxun Communications, în departamentul de cercetare şi dezvoltare pentru divizia de internet a companiei.

    La cinci ani după ce a absolvit facultatea, în 1998, Ma Huateng a pornit Tencent alături de alţi patru colegi. Cu 120.000 de dolari, bani câştigaţi jucând pe bursă, a finanţat compania. Se spune că la început Ma, pentru a putea ţine Tencent în viaţă, a avut diferite roluri în companie: de la om de serviciu până la web designer. Ca mulţi alţi chinezi din industria tehnologică, Pony Ma a fost inspirat de inovaţiile tehnologice ce veneau din Europa şi SUA şi dorea să le adapteze la piaţa chineză. Primul produs al Tencent a venit după ce Ma a participat la o prezentare pentru ICQ, primul serviciu de mesagerie pe internet din lume, fondat în 1996 de o companie israeliană. În februarie 1999, compania a lansat un software similar cu o interfaţă chinezească şi cu un nume puţin diferit – OICQ (Open ICQ). La finalul anului aveau deja peste 1 milion de utilizatori.

    Totuşi asta nu însemna că nu au avut probleme. Pentru că serviciul era gratuit, Ma a căutat investitori care să le finanţeze compania ce înregistra costuri operaţionale tot mai mari. În 2000, firma de investiţii IDC şi Pacific Century CyberWorks din Hong Kong au cumpărat 40% din acţiunile Tencent pentru 2,2 milioane de dolari. În timp ce piaţa pentru pagere scădea, Ma a profitat de asta şi a implementat trimiterea de mesaje către telefoanele mobile. După această mutare, 80% din venituri veneau din înţelegeri cu operatorii telecom care erau de acord să împartă costurile de mesagerie.

    În acelaşi timp, AOL (America Online) a cumpărat ICQ în 1998 şi a dat în judecată Tencent pentru că site-urile mesageriei chinezeşti (QICQ.com şi QICQ.net) încălcau drepturile de proprietate intelectuală. Tencent a pierdut şi şi-a redenumit programul QQ. A urmat extinderea companiei şi în 2003 a lansat portalul QQ.com, apoi s-a extins şi pe piaţa jocurilor video, iar în 2004 devenise cel mai mare serviciu de mesagerie din China, cu o cotă de piaţă de 74%, având 335 de milioane de utilizatori. Acest lucru l-a determinat pe Pony Ma să-şi listeze compania la bursa din Hong Kong, unde a strâns 200 de milioane de dolari, propulsându-l pe Ma în rândul celor mai bogaţi chinezi. În 2004, Tencent a lansat o platformă pe care vindea produse virtuale pentru jocuri, iar un an mai târziu a fost lansat paipai.com, platforma de e-commerce ce se luptă cu Alibaba. În 2010, imitându-l pe Bill Gates, Pony Ma a creat două echipe ce au intrat în competiţie directă pentru a lansa următorul produs al companiei. În ianuarie 2011, a fost lansat Weixin (WeChat), o altă aplicaţie de mesagerie, iar în 2015 WeChat a devenit cea mai folosită aplicaţie de acest gen din lume, 48% din utilizatorii de internet din lume folosind platforma lui Ma.

    Ma Huateng apare foarte rar în presă şi este cunoscut pentru modul său de viaţă secretos. El crede în maxima „Ideile nu sunt importante în China, execuţia este”. Şi-ar fi întâlnit soţia prin platforma QQ şi împreună au un copil. Averea sa impresionantă vine din deţinerea a numai 9,7% acţiuni din Tencent Holdings, dar şi din proprietăţi în Hong Kong şi lucrări de artă în valoare de 150 de milioane de dolari. 

    Meritul lui Ma Huateng este faptul că niciodată nu s-a mulţumit cu starea lucrurilor de fapt şi tot timpul a încercat să‑şi îmbunătăţească produsele şi să găsească noi metode de a face bani.

  • China îi transmite lui Trump că nu utilizează devalorizarea monetară în scopuri comerciale

    Într-un interviu acordat agenţiei Reuters, Donald Trump a transmis că nu retractează aprecierea că Beijingul ar manipula moneda naţională, yuanul, numind China “unul dintre marii campioni” ai manipulării monetare.

    Însă Ministerul chinez de Externe a exprimat speranţa că Statele Unite vor putea avea o percepţie “completă şi corectă” în problema valorilor monetare.

    “China nu are nicio intenţie de a încerca să obţină avantaje în comerţul exterior prin devalorizarea monedei. Nu există nicio bază pentru devalorizarea monedei”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economiile ţărilor BRIC se dovedesc mai atrăgătoare decât cele din G7 pentru investiţiile străine

    România a atras 4,3 miliarde de dolari în 2015, valoare egală cu investiţiile străine directe (ISD) din Austria, dar sub cele atrase de Filipine, Rusia sau Vietnam. Totuşi, valoarea este peste ce a atras Cehia (2,5 miliarde dolari), Bulgaria (1,9 miliarde dolari) sau Slovacia (1,2 miliarde dolari). Datele fac parte dintr-un nou studiu al UHY, reţeaua internaţională a companiilor independente care oferă servicii de contabilitate şi consultanţă.

    Conform UHY, anul trecut, fluxurile totale de ISD au reprezentat 2,3% din PIB-ul total al ţărilor BRIC. Comparativ, ISD s au cifrat la 1,7% din PIB-ul ţărilor G7 şi la 2,2% din PIB-ul total mondial.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amestecul de ceaţă şi fum din Europa ar putea fi mai toxic decât aerul poluat din China

    Aerul din China este poluat de surse naturale, nu din cauza arderii combustibililor fosili, care constituie principala problemă în occident.

    Potrivit cercetătorilor ce au testat nivelul de sănătate al persoanelor ce locuiesc în 272 de oraşe din China, expunerea anuală la particule fine este în aceste localităţi de cinci ori mai ridicată decât nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    Cu toate acestea, cercetătorii au descperit că este puţin probabil ca acest nivel de poluare din oraşele chineze să crească rata mortalităţii. Conform studiilor conduse de doctorul Maigeng Zhou, de la Centrul chinez de Control al Bolii şi Prevenţie, acest lucru se datorează faptului că teritoriul chinez este afectat de praf adus de vânt din zonele aride, în vreme ce poluarea ţărilor occidentale este cauzată de industrie.

    În urma acestui studiu, s-a descoperit că la fiecare creştere a poluării de 10 micrograme la un metru cub de aer, rata mortalităţii creşte cu 0,22 %, exceptând decesele cauzate de accidente de transport.

    Particulele de praf pot cauza daune plămânilor şi astm, cele de carbon, produse de arderea combustibililor, pot induce probleme similare, dar acestea conţin de asemenea metale grele sau compuşi chimici ce se vor deplasa din zona pulmonară în circulaţia sangvină, de unde se crede că vor provoca în continuare vătămări corpului.

    ”Ştim acum că vaporii emişi de vehiculele diesel sunt mult mai toxici decât companiile de maşini recunosc, iar aceasta este o cauză importantă a poluării aerului din Europa şi America de Nord”, a declarat Areeba Hamid, de la organizaţia Greenpeace.

     

  • China va amprenta toţi turiştii străini, ca măsură de securitate

    Amprentarea turiştilor străini va fi introdusă începând de vineri, la aeroportul Shenzen, din sudul statului chinez, şi se va extinde treptat spre toate punctele de intrare din ţară.

    Vor fi vizaţi toţi deţinătorii de paşapoarte, cu vârste cuprinse între 14 şi 70 de ani. Ministerul Securităţii publice nu a specificat însă dacă vor fi colectate şi alte date biometrice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să creezi o afacere de succes. Vezi cum a reuşit un tânăr de 24 de ani să câştige 345.000 de dolari în două luni

    La doar o lună după ce a început afacerea, un antreprenor de 24 de ani, care nu a vrut să-şi dezvălui adevăratul nume, a declarat pentru CNBC că a transferat 70,000 de dolari unei fabrici din Shenzen, China pentru a produce 15,000 de cuburi de plastic.

    Cuburile, prevăzute cu butoane şi rotiţe, este destinat să-i ajute pe oamenii care tind să se joace cu degetele prea mult. Rezultatul a fost un venit de 345,000 de dolari, copiind idea altora şi livrând produsul mai repede.

    Totul a început când Jack, cum a fost de acord să fie numit, a văzut o campanie pe Indiegogo pentru un scaun/canapea gonflabilă realizată din material rezistent, cel care este folosit în producerea paraşutelor. Proiectul pe Indiegogo a strâns 4 milioane de dolari de la oameni. Jack a cercetat ideea şi a văzut că nu era una nouă şi că ar putea profita de asta. A găsit producători în China, prin intermediul Alibaba, care se ofereau să producă canapeaua gonflabilă.

    A strâns 5000 de dolari şi chinezii au realizat 250 de astfel de produse pentru ei. Au realizat un site şi au început să vândă canapelele organizatorilor de târguri şi festivale. Veniturile au ajuns la 100,000 de dolari, dar marginile de profit s-au micşorat din cauza faptului că au cheltuit bani mulţi pe reclamă pentru a se bate cu competitorii.

    În august 2016, Jack s-a uitat să vadă ce campanii de Kickstarter sunt populare. şi a găsit : The Fidget Cube, un mic cub de plastic ce ajuta oamenii sa scape de anxietăţi. Proiectul a strâns 6,5 milioane de dolari. Însă fondatorii s-au lovit de o problemă – producţia a fost întârziată. Pe Alibaba deja erau copii, iar Jack a profitat de acest lucru şi a reuşit să pună în vânzare cubul la finalul lui noiembrie. Au cheltuit mai puţin de 5000 de dolari pentru pornirea businessului (un cub de plastic costa 3,65 de dolari), iar planul era sa vanda fiecare cub pentru 19,99 de dolari.

    Au apelat la FollowLiker, un software automatizat care te ajută să creşti numărul de fani şi să creşti popularitatea brandului. “Nu ştiam cât de puternică poate fi o reclamă pe Instagram şi faptul că poate genera 30,000 de dolari în materie de vânzări”, spune el.

    La o săptămână vindeau 100 de cuburi pe zi, chiar şi 800 într-o zi încărcată. Trebuia sa producă mai multe bucati. A plasat o comadă pentru 15,000 de cuburi transferând 70.000 de dolari într-un cont din China. “Tot ce aveam era un contact de Skype al unei femei din China şi nici măcar nu ştiam cum o chema”, spune el.

    Totul a fost ok şi au reuşit să facă aproape 350,000 de dolari în două luni.

    “Dacă vorbeşti cu economişti de 60 de ani o să-ţi zică că afacerea trebuie să ţintească să devină profitabilă în 18 luni de zile. Nu mai este relevant azi. Acum poţi fi profitabil în patru zile”, mai spune Jack.

     

     

  • Cum să creezi o afacere de succes. Vezi cum a reuşit un tânăr de 24 de ani să câştige 345.000 de dolari în două luni

    La doar o lună după ce a început afacerea, un antreprenor de 24 de ani, care nu a vrut să-şi dezvălui adevăratul nume, a declarat pentru CNBC că a transferat 70,000 de dolari unei fabrici din Shenzen, China pentru a produce 15,000 de cuburi de plastic.

    Cuburile, prevăzute cu butoane şi rotiţe, este destinat să-i ajute pe oamenii care tind să se joace cu degetele prea mult. Rezultatul a fost un venit de 345,000 de dolari, copiind idea altora şi livrând produsul mai repede.

    Totul a început când Jack, cum a fost de acord să fie numit, a văzut o campanie pe Indiegogo pentru un scaun/canapea gonflabilă realizată din material rezistent, cel care este folosit în producerea paraşutelor. Proiectul pe Indiegogo a strâns 4 milioane de dolari de la oameni. Jack a cercetat ideea şi a văzut că nu era una nouă şi că ar putea profita de asta. A găsit producători în China, prin intermediul Alibaba, care se ofereau să producă canapeaua gonflabilă.

    A strâns 5000 de dolari şi chinezii au realizat 250 de astfel de produse pentru ei. Au realizat un site şi au început să vândă canapelele organizatorilor de târguri şi festivale. Veniturile au ajuns la 100,000 de dolari, dar marginile de profit s-au micşorat din cauza faptului că au cheltuit bani mulţi pe reclamă pentru a se bate cu competitorii.

    În august 2016, Jack s-a uitat să vadă ce campanii de Kickstarter sunt populare. şi a găsit : The Fidget Cube, un mic cub de plastic ce ajuta oamenii sa scape de anxietăţi. Proiectul a strâns 6,5 milioane de dolari. Însă fondatorii s-au lovit de o problemă – producţia a fost întârziată. Pe Alibaba deja erau copii, iar Jack a profitat de acest lucru şi a reuşit să pună în vânzare cubul la finalul lui noiembrie. Au cheltuit mai puţin de 5000 de dolari pentru pornirea businessului (un cub de plastic costa 3,65 de dolari), iar planul era sa vanda fiecare cub pentru 19,99 de dolari.

    Au apelat la FollowLiker, un software automatizat care te ajută să creşti numărul de fani şi să creşti popularitatea brandului. “Nu ştiam cât de puternică poate fi o reclamă pe Instagram şi faptul că poate genera 30,000 de dolari în materie de vânzări”, spune el.

    La o săptămână vindeau 100 de cuburi pe zi, chiar şi 800 într-o zi încărcată. Trebuia sa producă mai multe bucati. A plasat o comadă pentru 15,000 de cuburi transferând 70.000 de dolari într-un cont din China. “Tot ce aveam era un contact de Skype al unei femei din China şi nici măcar nu ştiam cum o chema”, spune el.

    Totul a fost ok şi au reuşit să facă aproape 350,000 de dolari în două luni.

    “Dacă vorbeşti cu economişti de 60 de ani o să-ţi zică că afacerea trebuie să ţintească să devină profitabilă în 18 luni de zile. Nu mai este relevant azi. Acum poţi fi profitabil în patru zile”, mai spune Jack.

     

     

  • Prima ţară care vrea să controleze vremea investeşte 168 de milioane de dolari în tehnologie de control meteo

    China investeşte 168 de milioane de euro într-o tehnologie de control a vremii. Scopul este acela de a putea provoca ploi atunci când vremea este secetoasă.

    Tehnologia se numeşte cloud seeding şi presupune stropirea norilor cu substanţe precum ioni de argint sau gheaţă uscată.

    Nu există încă dovezi ştiinţifice că acest proiect ar funcţiona; cu toate acestea, autorităţile de la Beijing susţin că programul a dus la o creştere a volumului de precipitaţii cu 55 de miliarde de metri cubi, în perioada 2006-2016.

    Din acest motiv, chinezii vor să construiască patru noi aeronave dedicate şi să retehnologizeze alte opt, acestea din urmă aflate deja în uz.

    Principala zonă vizată de program este vestul Chinei, care are o climă uscată şi se confruntă deseori cu seceta.

  • Un conflict între China şi Statele Unite nu ar avea niciun câştigător, avertizează Beijingul

    China menţine angajamentul în favoarea păcii, a dat asigurări Wang Yi după întrevederea pe care a avut-o cu ministrul australian de Externe, Julia Bishop.

    “Nu poate exista conflict între China şi Statele Unite, întrucât ambele părţi ar pierde şi niciuna nu îşi permite acest lucru”, a afirmat Wang Yi, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Chiar dacă a încercat să reducă tensiunile bilaterale, şeful diplomaţiei chineze le-a cerut liderilor politici să respingă protecţionismul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro