BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Rusia amână pentru 16 iunie ultimatumul dat Ucrainei cu privire la plata gazelor

    “Partea rusă a făcut un pas în favoarea continuării negocierilor, care în ultima vreme au fost destul de intensive, şi a decis ca trecerea la sistemul de preplată să fie amânată pentru luni la ora 10.00”, a declarat preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, la întrevederile cu comisarul european al Energiei, Günther Oettinger.

    Potrivit unui comunicat al Kreminului publicat în cursul nopţii de marţi spre miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin, care a discutat la telefon pe această temă cu cancelarul german Angela Merkel, a cerut delegaţiei ruse să continue negocierile cu “poziţii constructive” pentru a se ajunge la un “acord reciproc acceptabil” între Rusia şi Ucraina.

    O nouă reuniune pe tema gazelor va avea loc miercuri la Bruxelles între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană, în prezenţa miniştrilor rus şi ucrainean ai Energiei, Aleksandr Novak şi Iuri Prodan.

    Gazprom insistă asupra rambursării de către Ucraina a întregii sale datorii pentru gaze care se ridică la 4,5 miliarde de dolari şi ameninţă să treacă la un regim de plată în avans pentru livrările către Kiev, ceea ce înseamnă o eventuală întrerupere a aprovizionării Ucrainei cu riscul de a o perturba pe cea a UE.

    Gazprom a amânat deja ultimatumul de pe 3 până pe 9 iunie, apoi de pe 9 până pe 10 iunie, după ce a primit o primă tranşă de la Kiev, în valoare de 786 de milioane de dolari.

    Kievul contestă preţul cu care este taxat de la 1 aprilie, de 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, un nivel fără echivalent în Europa, în urma preluării puterii de către prooccidentali.

     

  • Ministrul german de Externe: Toate părţile, pregătite să acţioneze în vederea unei detensionări în Ucraina

     “Am văzut că toate părţile erau pregătite pentru o dezescaladare în criza din Ucraina”, a declarat Steinmeier la finalul unei întâlniri, la Sankt Petersburg, cu omologii săi rus Serghei Lavrov şi polonez Radoslaw Sikorski.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kievul a început negocieri ample cu Moscova pe tema gazelor şi pentru dezescaladarea crizei. Discuţiile privind preţul gazelor, în impas

     UPDATE 6:55 – Blocaj în negocierile dintre Kiev şi Moscova asupra preţului de livrare a gazelor ruseşti

    Rusia şi Ucraina nu au reuşit să ajungă la un acord asupra preţului de livrare a gazelor şi achitării sumelor datorate de partea ucraineană, dar discuţiile vor continua marţi seara sau miercuri dimineaţa, la Bruxelles, a anunţat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger.

    “Toate punctele au fost discutate”, “au fost propuse soluţii”, iar “discuţiile vor fi reluate marţi seara sau miercuri dimineaţa”, la Bruxelles, a declarat Oettinger, după şapte ore dificile de negocieri.

    Gazprom şi Naftogaz au început negocieri pentru stabilirea preţului de livrare a gazelor ruseşti şi unui plan de achitare a datoriilor la gaze ale Ucrainei faţă de Rusia. Ucraina are datorii la gaze faţă de Rusia în valoare de 2,2 miliarde de dolari pentru lunile noiembrie şi decembrie 2013 şi aprilie şi mai 2014, potrivit Gazprom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veştile bune din economie duc moneda naţională la un curs de sub 4,4

    Moneda naţională a ignorat până acum tensiunile geopolitice din regiune şi a intrat pe un trend de apreciere, ajungând la nivelul maxim al ultimelor zece luni în raport cu euro. Leul stă mai bine decât la începutul anului, când cursul sărise peste 4,50 lei/euro pe fondul tensiunilor de pe pieţele externe. Acum, cotaţiile oscilează în jurul a 4,40 lei/euro.

    Deocamdată, analiştii nu şi-au schimbat foarte mult estimările pentru nivelul cursului de schimb de la sfârşitul acestui an. La începutul lui 2014, bancherii spuneau că văd evoluţia cursului în acest an mai volatilă comparativ cu 2013. Ei susţineau că am putea să vedem oscilaţii ale cursului într-o bandă destul de largă, între 4,35 şi 4,65 lei/euro, iar pentru sfârşitul anului majoritatea prognozelor indicau un curs cuprins în intervalul 4,35-4,55 lei/euro.

    Acum, analiştii se aşteaptă ca pe termen scurt aprecierea leului să continue, chiar dacă ţinută sub control de BNR, în condiţiile veştilor foarte bune din economie şi ale îmbunătăţirii ratingului României. Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea domoli creşterea aşteptată a ratei inflaţiei, după introducerea accizei suplimentare la carburanţi în luna aprilie. Însă, pe de altă parte, aprecierea monedei naţionale are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut, dar şi al creşterii PIB de 3,8% din primul trimestru din 2014. Potenţialul de apreciere pentru leu este însă limitat pe fondul unor posibile intervenţii valutare oficiale.

    „Considerăm că pe termen scurt presiunile în direcţia aprecierii leului se vor menţine în condiţiile îmbunătăţirii ratingului României şi ale deficitelor externe scăzute. Este de aşteptat ca BNR să prevină o apreciere excesivă a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El anticipează pentru sfârşitul anului un curs în intervalul 4,40-4,50 lei/euro, mişcarea în interiorul intervalului depinzând şi de cât de tensionate vor fi evoluţiile politice în contextul alegerilor prezidenţiale şi al evenimentelor ce le vor succede. Din fericire, contextul regional din Ucraina pare să se îndrepte spre o soluţie negociată, ceea ce face ca riscul geopolitic să reprezinte un element de stres în scădere pentru cursul de schimb leu/euro, susţine Crăciun.

    „Având în vedere situaţia generală a economiei şi revenirea recentă în investment grade, considerăm că leul se află într-o poziţie favorabilă. Dezechilibrele externe ale economiei rămân reduse, iar intrările de fonduri europene şi investiţii străine directe sunt suficiente pentru a compensa dezintermedierea financiară, precum şi ieşiri moderate ale investiţiilor de portofoliu“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank. El a arătat că, până în prezent, impactul turbulenţelor din Ucraina asupra României a fost modest, legăturile comerciale şi financiare dintre cele două ţări fiind reduse.

    Cu toate acestea, există riscuri de contagiune în eventualitatea în care aceste turbulenţe se vor acutiza. „Anticipăm o evoluţie relativ stabilă a leului în perioada următoare, urmată de o revenire a cursului spre 4,4500 lei/euro până la finalul anului“, susţine Pătrulescu. Până acum, criza din Ucraina nu s-a resimţit negativ la Bucureşti. Dimpotrivă chiar, România pare să fi beneficiat de intrări de fonduri mai mari. De altfel, bancherii au arătat că aprecierea monedei naţionale ar putea fi motivată şi de ieşirile de capital din Rusia, bani atraşi şi de România.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea în luna mai că aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri româneşti, ca urmare a includerii României într-un indice al JPMorgan, dar şi de capitaluri „care rătăcesc temporar“ prin piaţa locală după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina. Guvernatorul a atenţionat că aprecierea monedei naţionale nu este justificată economic, ci este influenţată de mişcări de capitaluri, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. „Să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul sau cel puţin eu. Pe mine nu mă bucură. Nu sunt convins că avem fundamente economice atât de solide şi că exporturile o duc atât de bine. Cursul este determinat de piaţă, nu de ce vrea sau nu guvernatorul sau BNR. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera. Vor fi capitaluri rătăcite“, a spus Isărescu în luna mai la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

  • Unde se duc banii FMI pentru Ucraina

    Singura concesie făcută de Rusia a fost însă decizia Gazprom de a amâna de la 2 la 9 şi apoi 10 iunie termenul pentru trecerea la sistemul de plată în avans al gazelor, după ce Naftogaz din Ucraina a achitat, din banii primiţi de la FMI, 786 mil. dolari, adică prima tranşă a datoriei pentru gazele livrate. Conform ministrului ucrainean al energiei, Iuri Prodan, această sumă reprezintă singura parte din datorie pe care autorităţile de la Kiev nu o contestă.

    În ce priveşte trecerea la sistemul de plată în avans pentru gaze, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că dacă Rusia va lua această măsură, Ucraina o va contesta în justiţie. Iaţeniuk a precizat că Ucraina are stocuri de gaze depozitate subteran de 12 mld. mc şi că poate primi 500 mil. mc pe lună din Polonia, Ungaria şi Slovacia. În total, Ucraina consumă în medie 4,2 mld. mc gaze pe lună.

    Anterior, Gazprom ameninţase că dacă Naftogaz nu plăteşte în avans pentru luna iunie până la 2 iunie, va opri livrările de gaze către Ucraina.

    Naftogaz datorează Gazprom în total 4,45 mld. dolari, din care 1,45 mld. pentru livrările din noiembrie-decembrie (pentru gazul livrat la vechiul preţ de 268 dolari/1.000 mc) şi 3 mld. pentru aprilie-mai (gazul livrat la noul preţ de 485 dolari/1.000 mc). Rusia nu a primit nicio plată pentru gazele livrate în aprilie-mai.

    Comisia Europeană a propus Rusiei şi Ucrainei o întâlnire la nivel înalt pe tema problemei gazelor, care ar putea avea loc la 11 iunie. Discuţii separate între Rusia şi Ucraina au loc sâmbătă.

  • Cum ajută Rusia la renaşterea NATO

    Revigorarea Alianţei Atlanticului de Nord a început, într-adevăr, şi continuă în ritm tot mai alert: preşedintele Barack Obama a cerut Congresului să aprobe cheltuieli de 1 mld. euro pentru suplimentarea prezenţei de forţe aeriene, terestre şi navale americane în Europa de Est şi sa plecat la Varşovia pentru o întâlnire cu liderii regionali, pe care i-a asigurat că securitatea aliaţilor europeni e “sacrosanctă” pentru SUA.

    Secretarul apărării, Chuck Hagel, a sosit şi el la Bruxelles, spre a critica o dată în plus reducerea cheltuielilor militare de către europeni (la ora actuală, dintre cele 28 de ţări NATO, numai 4 – SUA, Marea Britanie, Grecia şi Estonia – ajung la sau depăşesc pragul de 2% din PIB cheltuieli militare cerut de NATO) şi spre a afirma că acţiunile Rusiei în raport cu Ucraina sunt “cea mai directă şi semnificativă ameninţare la adresa securităţii europene de la finele Războiului Rece”. Hagel s-a deplasat apoi la Constanţa, spre a întâmpina personal crucişătorul lansator de rachete USS Vella Gulf, mobilizat în Marea Neagră pentru operaţiuni de securitate maritimă.

    BBC comentează că noua ofensivă a SUA în Europa de Est este şi o reacţie la faptul că dezvoltarea cu precădere a relaţiilor cu ţările din Asia i-a făcut pe unii dintre est-europeni să se simtă cam neglijaţi de America în ultimii ani. Precaută însă, Casa Albă a comunicat că “European Reasurrance Initiative”,  cum a numit Obama planul de creştere a prezenţei armate în Europa de Est, “nu se va face pe seama altor priorităţi în domeniul apărării, cum ar fi angajamentul în Asia-Pacific”.

    Pentru România, perspectiva este deocamdată ca la sfârşitul lunii iunie să fie retrase batalioanele de manevră din Afganistan, astfel încât în zonă nu vor mai rămâne trupe combatante româneşti, ci doar militari care se vor ocupa de instruirea militarilor afgani şi de paza aeroportului din Kandahar, a anunţat Mircea Duşa, ministrul apărării. În schimb, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, sumele alocate pentru armată vor creşte cu 700 mil. lei, ca răspuns la apelurile insistente din ultima vreme ale conducerii NATO în sensul majorării sumelor alocate pentru apărare de către statele membre. Aceasta înseamnă creşterea ponderii cheltuielilor militare în PIB la 1,51%, foarte aproape de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO şi pe care România îşi propune să-l atingă în 2016.

  • Kievul PREIA CONTROLUL în peste 20 de oraşe din estul Ucrainei. Separatiştii se menţin în alte zece. Tensiunile continuă în Doneţk, Slaviansk şi Lugansk

    Astfel, potrivit presei ucrainene, a fost eliberat de insurgenţi oraşul Krasnîi Liman, unde deasupra administraţiei locale a fost arborat drapelul ucrainean. Conform unui ordin al preşedintelui interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, în calitate de primar al oraşului a fost numit ofiţerul Konstantin Mateicenko.

    Printre localităţile aflate sub controlul militarilor ucraineni se numără, de asemenea, satul Semionovka, unde se afla un depozit de armament al insurgenţilor.

    Tensiuni se menţin în sudul regiunii Doneţk, în special în oraşul Amvrosievka, şi în localităţile Rubejnîi, Severodoneţk şi Lisiciansk, în regiunea Lugansk.

    Potrivit agenţiei ucrainene UNIAN, lupte intense continuă şi în apropiere de Slaviansk. Aici separatiştii au rămas izolaţi, însă au reuşit să doboare un avion al forţelor armate ucrainene.

    Joi seara confruntările dintre insurgenţi şi forţele de ordine ucrainene, la punctul vamal Marinovka, situat la distanţa de 3 kilometri de Rusia, s-au soldat cu rănirea a cinci vameşi. Insurgenţii au fost nevoiţi să se retragă, după ce serviciile vamale au primit susţinere din partea aviaţiei ucrainene. Militarii au distrus două camioane şi un vehicul blindat aparţinând separatiştilor.

    Totuşi, separatiştii încearcă să-şi consolideze poziţiile, instituind puncte de control suplimentare între oraşele Harţîzsk şi Ilovaisk, în Doneţk, şi amplasând mai multe vehicule blindate în localităţi. Insurgenţii de la Doneţk au îndemnat joi populaţia locală să-şi păstreze calmul şi să aibă încredere în informaţiile furnizate de ei.

    Totodată, aeroportul de la Donekţ, care a intrat sub controlul forţelor ucrainene în urma confruntări intense, soldate cu aproximativ 40 de morţi, este închis până la sfârşitul lui iunie.

    Operaţiunea “antiteroristă” lansată de Kiev în urmă cu două luni, cu scopul de a înăbuşi insurecţia armată prorusă în regiunile Doneţk şi Lugansk, s-a soldat cu cel puţin 140 de răniţi în rândul militarilor ucraineni.

    În total, peste 200 de persoane – militari ucraineni, separatişti şi civili – au fost ucise.

    Serviciul de presă al Gardei Naţionale a ţinut să sublinieze că niciun militar ucrainean nu este deţinut în prezent de insurgenţi proruşi.

    În paralel cu desfăşurarea operaţiunii “antiteroriste”, autorităţile de la Kiev au ordonat închiderea parţială a frontierei cu Rusia. O decizie în acest sens a fost luată de Guvernul ucrainean joi. Potrivit Itar-Tass, Ucraina a închis cel puţin o pătrime din totalul puctelor de trecere a frontierei cu Rusia.

  • Kerry şi Lavrov şi-au reafirmat, la Paris, angajamentul faţă de stabilitatea Ucrainei

    Această întâlnire, într-un mare hotel parizian, este o ocazie de a discuta “despre subiecte importante pentru relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia, încă şi mai importante pentru toţi cei care vor să vadă pace şi stabilitate în Ucraina”, a declarat Kerry, înainte de întâlnirea cu Lavrov.

    “Preşedintele ales (Petro) Poroşenko şi-a exprimat clar dorinţa de a se adresa întregului popor al Ucrainei şi de a-şi concentra eforturile pe unirea în interiorul ţării”, a adăugat el.

    “Vrem ca aceasta să fie o oportunitate pentru Rusia, Statele Unite şi alte (ţări) de a-şi uni eforturile, pentru a ajuta Ucraina să devină un stat puternic din punct de vedere economic, un stat a cărui suveranitate este respectată”, a subliniat Kerry.

    “Nu pot decât să subscriu la ce a spus” Kerry, a răspuns Lavrov.

    “Vrem să vedem o Ucraină paşnică, stabilă, un loc în care cetăţenii să se simtă egali, respectaţi, auziţi şi ascultaţi”, a adăugat ministrul rus.

  • Merkel, despre Ucraina: Pacea şi libertatea “pot să fie rapid puse în discuţie”

    “Săptămânile trecute ne arată că fostele şi periculoasele tipare de gândire nu sunt nicăieri interzise în cărţile de istorie. Pacea şi libertatea pot să fie rapid puse în discuţie, ne-o demontrează conflictul din Ucraina. Îngrijorarea creşte atunci când vezi că se formează noi prăpăstii şi linii de împărţire”, scrie Merkel în acest articol.

    Materialul este publicat alături de alte cinci mesaje din partea altor reprezentanţi ai ţărilor occidentale care participă vineri la comemorările de la 6 iunie, şi anume din partea preşedintelui Poloniei Bronislaw Komorowski, premierului britanic David Cameron, premierului canadian Stephen Harper, secretarului de Stat american John Kerry şi preşedintelui francez François Hollande.

    “Eu ne doresc (…) să ne asigurăm de convingerile şi valorile noastre comune. Deoarece aceste convngeri şi aceste valori ne unesc în Europa. Ele sunt de neconciliat cu războiul, violenţa şi prejudecăţile. Fie, deci, ca 6 iunie să ne îndemne să ne urmăm angajamentul cot la cot pentru reuşita Europei, o Europă în care să domnească primatul dreptului şi nu legea celui mai puternic”, conchide cancelarul german.

    Preşedintele rus Vladimir Putin se întâlneşte cu Merkel vineri dimineaţa, înainte de începerea ceremoniilor oficiale dedicate Debarcării din Normandia, a anunţat marţi Kremlinul, adăugând că cei doi lideri au vorbit la telefon, marţi, despre Ucraina.

    La rândul său, preşedintele francez îndeamnă la “păstrarea condiţiilor păcii, (ceea ce presupune) mai întâi să ştim să ne mobilizăm în jurul a ceea ce ne este comun (…). Europa este binele nostru comun. Este sarcina noastră să-l protejăm şi să-l facem să avanseze”.

    “Sărbătorirea (datei de) 6 iunie înseamnă să ai conştiinţa că nimic nu este câştigat definitiv, că declinul este în continuare posibil”, continuă şeful statului francez. “Peste tot, valorile şi principiile exprimate de către Carta ONU sunt ameninţate. Peste tot, terorismul poate ataca. Atunci, (înseamnă că) nu am terminat, (că) este necesar să dăm dovadă de acelaşi angajament ca înaintaşii noştri faţă de libertate. Este necesar să facem totul pentru a soluţiona conflictele prin dialog. Nu trebuie să ezităm să ne asumăm, de fiecare dată când este necesar, responsabilităţile, în cadrul dreptului internaţional”, mai scrie François Hollande.

    La ceremoniile din Normandia participă 19 de şefi de stat şi de guverne.

  • AFP: Viitor economic sumbru pentru teritoriile separatiste din Ucraina

     “Consecinţele conflictului sunt catastrofale pentru economia locală, anticipăm, în ansamblu, scăderea cu 30% a producţiei, într-un an”, a estimat Iuri Makogon, profesor la facultatea de economie a Universităţii Doneţk.

    Regiunile Doneţk şi Lugansk, din bazinul carbonifer Donbas, unde trăiesc peste 6 milioane de locuitori, şi-au proclamat independenţa şi au rupt legăturile cu puterea centrală de la Kiev.

    Regiunea Doneţk, centrul industrial al Ucrainei, care asigură 20% din PIB-ul ţării, se află în anarhie. Cele mai mari companii din regiune, Stirol şi Severodoneţk Azot, lideri în industria chimică a Ucrainei, au oprit producţia la începutul lunii mai din cauza luptelor dintre rebelii proruşi şi forţele ucrainene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro