Tag: folosire

  • Geopolitica lui Vladimir Putin: Ucraina s-ar putea să regrete că a fost a treia mare putere nucleară a lumii

    AGRESIUNEA RUSIEI A DECLANŞAT O RETORICĂ DESTUL DE AGRESIVĂ DIN PARTEA STATELOR UNITE ŞI CHIAR A ŢĂRILOR EUROPENE. Moscova a acţionat pentru a-şi proteja interesele şi a pus Occidentul în faţa unei situaţii dificile. Statele UE, cu puternice legături comerciale cu Rusia, sunt însă reticente să adopte măsuri economice punitive împotriva celui mai important furnizor de hidrocarburi al spaţiului comunitar.

    În plus, Rusia este o importantă piaţă de desfacere a bunurilor companiilor europene. În acest context complicat, aspectele economice par a fi prioritare pentru puterile UE, precum Germania şi Marea Britanie, în timp ce pentru Rusia preşedintelui Vladimir Putin, care deţine încă iniţiativa în această criză, rolul economic este unul secundar.

    COSTURI. Politica pe marginea prăpastiei a lui Putin i-a costat, deja, pe unii dintre apropiaţii săi miliarde de dolari. Restul de 144 de milioane de ruşi ar putea avea, de asemenea, de plătit un preţ, scrie Bloomberg.  Concentrarea de trupe ruseşti în Crimeea a cauzat pe 3 martie cea mai masivă vânzare de acţiuni din ultimii cinci ani. A împins, de asemenea, rubla la un nou minim, forţând banca centrală să opereze cea mai amplă creştere a dobânzii de politică monetară începând din 1998, când Moscova se îndrepta către default.

    „Rusia va pierde cel mai mult din criza din Ucraina. Încrederea internă şi externă va avea de suferit, investiţiile vor fi mai puţine, ieşirile de capital probabil mai mari, băncile din Rusia cu expunere pe Ucraina vor avea probabil pierderi, rubla se va deprecia, iar creşterea economică va fi mai slabă„, spune Timothy Ash, analist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group.

    Pentru Putin, economia nu pare a fi decât o unealtă pentru atingerea unor obiective într-un joc mai amplu cu statele din Europa şi SUA. Criza a expus, însă, slăbiciunea economiei ruseşti, reconstruită de Putin pe bazele industriei de petrol şi gaze naturale. Hidrocarburile reprezintă aproximativ jumătate din exporturile Rusiei, iar stagnarea preţurilor a cauzat de ceva timp îngrijorare între oficialii de la Moscova.

    Economia de circa 2.000 de miliarde de dolari a Rusiei ar trebui să fie mai diversificată pentru a creşte, a afirmat, în februarie, şeful misiunii FMI la Moscova, Antonio Spilimbergo. Creşterea PIB a încetinit pentru al patrulea an consecutiv în 2013, odată cu declinul consumului intern şi al investiţiilor. Avansul de anul trecut, de 1,3%, a fost cel mai slab de după recesiunea din 2009.

    Încercarea lui Putin de a conserva interesele Rusiei în Ucraina, în contextul preluării puterii de către un regim pro-UE, a depreciat puternic rubla. Moneda Rusiei a pierdut 1,8% din valoare, chiar dacă banca centrală a crescut dobânda neaşteptat cu 1,5 puncte procentuale şi a cheltuit 12 miliarde de dolari pentru a apăra cursul, potrivit ING. Indicele Micex al bursei de la Moscova a scăzut cu până la 13%.

  • Giganţii bananelor şi-au unit forţele pentru a crea cea mai mare companie de distribuţie din lume

    În urma tranzacţiei, ambele companii vor continuă să folosească mărcile proprii, însă rezultatele financiare se vor considera a aparţine ChiquitaFyffes. Noua companie va avea o valoare de piaţă de aproximativ un miliard de dolari, relatează Businessinsider.com.

    David McCann, preşedinte executiv al Fyffes, va ocupa poziţia de CEO al noii companii. Conducerea celor două organizaţii s-au întrecut în laude asupra tranzacţiei, numind-o “transformativă” şi “antologică”. “Cunoaştem bine istoria Fyffes şi asta ne va ajuta să aducem cele mai bune servicii pe piaţa distribuţiei de fructe la nivel global”, a declarat Ed Lonergan, preşedintele Chiquita.

    Goldman Sachs şi Wells Fargo Securities au asigurat consultanţa financiară pentru Chiquita, iar Lazard pentru cei de la Fyffes.

  • Ucraina ar putea renunţa la alfabetul chirilic

     “Unii dintre membrii comisiei folosesc anumite subtrefugii în vederea adăugării unei clauze care să prevadă abandonarea treptată a alfabetului chirilic în Ucraina şi înlocuirea cu alfabetul latin”, relatează RIA Novosti, în pagina electronică.

    Parlamentul de la Kiev a abrogat la 23 februarie legea privind folosirea limbilor minorităţilor din Ucraina, adoptată în 2012 de fostul preşedinte Viktor Ianukovici. Această lege a permis minorităţilor din Ucraina să-şi folosească limba maternă în regiunile în care reprezentau cel puţin 10 la sută din populaţie. Legea a conferit limbii ruse statut de limbă regională în 13 din cele 27 de regiuni administrative ale Ucrainei, inclusiv la Kiev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profilul robot al celui care fură din companii: angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară, care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată

    Mai mult de o treime (37%) dintre respondenţii ediţiei 2014 a sondajului PwC “Global Economic Crime Survey”, în creştere cu 3% faţă de 2011, spun că au fost victime ale criminalităţii economice, iar 25% declară că au fost vizaţi de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul  pentru comiterea infracţiunilor. “Infracţionalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizaţie, indiferent de mărime, în orice colţ al lumii, nu este imună la impactul fraudei şi al altor infracţiuni economice”, spune Cornelia Bumbăcea, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracţionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievaţi. Este urmat de frauda în procedurile de achiziţii (29%), corupţie (27%), criminalitate informatică (24%) şi frauda contabilă (22%). Alte infracţiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară şi cea  fiscală. Pierderile asociate infracţiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalităţii economice asupra organizaţiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizaţii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.

    Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară şi frauda în procedurile de achiziţii, raportată de aproape 30% dintre respondenţi. Aceştia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracţionalităţii economice: scăderea moralului angajaţilor (31%), prejudicii aduse reputaţiei companiei şi efecte negative aduse relaţiilor de afaceri (17%). în ciuda consecinţelor financiare ale infracţiunilor, doar 3% dintre respondenţi au spus că frauda a afectat preţul acţiunilor. “Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalităţii economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.

    Cine comite fraudă?

    Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanţi: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infracţiune şi justificări personale pentru a comite o infracţiune. La nivel global, 24% din infracţionalitatea economică este comisă de angajaţii din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără funcţii de conducere. Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajaţii cu 6 sau mai mulţi ani de experienţă, iar o treime de către angajaţii cu experienţă între 3-5 ani.

  • Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, înregistrată marţi la BEC după ce înregistrarea USD a fost respinsă – surse

     Potrivit aceloraşi surse, în cursul zilei de miercuri BEC va lua în discuţie solicitarea de înregistrare a alianţei electorale PSD-UNPR-PC, urmând să se pronunţe asupra înfiinţării acesteia.

    Dacă BEC va da o decizie pozitivă, atunci PSD, UNPR şi PC vor candida în comun la alegerile pentru Parlamentul European, organizate pe 25 mai.

    În paralel, PSD şi PC au contestat decizia BEC de respingere a alianţei electorale USD.

    Biroul Electoral Central a respins, luni, înregistrarea pentru alegerile europarlamentare a alianţei electorale USD, formată din PSD, UNPR şi PC.

    Vicepreşedintele AEP Marian Muhuleţ, membru în BEC, a declarat pentru MEDIAFAX că motivul pentru care a fost respinsă solicitarea de înregistrare a alianţei electorale Uniunea Social Democrată este legat de faptul că aceeaşi denumire a fost folosită la alegerile din 1996 pentru Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un indicator folosit pentru preţul aurului la nivel global ar fi fost manipulat timp de un deceniu

     Preţul de referinţă al aurului la Londra – “London fix” – este publicat de două ori pe zi de firma London Gold Market Fixing Ltd., după câte o teleconferinţă la care participă Barclays, Deutsche Bank, Bank of Nova Scotia, HSBC Holdings şi Societe Generale.

    Tiparele neobişnuite de tranzacţionare înregistrate pe piaţa de la Londra în jurul orei 15:00, moment în care este stabilit preţul folosit ca referinţă în conferinţa privată de către cei cinci mari traderi de aur, indică o înţelegere secretă şi ar trebui investigate, arată într-o notă de cercetare Rosa Abrantes-Metz, profesor la Stern School of Business a Universităţii New York, şi Albert Metz, unul dintre directorii operaţionali ai Moody’s.

    “Structura indicatorului de referinţă indică o înţelegere secretă şi manipulare, iar datele empirice sugerează stabilirea artificială a preţului. Probabil participanţii (la stabilirea preţului, n.r.) colaborează între ei”, arată cei doi.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Pe care părţi ale corpului ataşăm dispozitive electronice?

    În momentul de faţă, cele mai multe dispozitive sunt destinate încheieturii. Alte părţi ale corpului pentru care au fost create dispozitive electronice sunt furntea, gâtul şi picioarele, conform quartz.com. Au fost luate în calcul 118 produse, la un cost mediu de achiziţie de 400 dolari.

    Din punct de vedere al pieţei, producătorii se concentrează în principal pe dispozitive destinate stilului de viaţă şi fitness-ului.

    O parte dintre aceste dispozitive pot fi însă ataşate mai multor părţi ale corpului. Monitoarele de activitate, de exemplu, pot fi purtate pe încheieturi, pe braţe sau chiar pe picioare.

    Faptul că cele mai multe produse sunt destinate unei categorii generale numite “stil de viaţă” nu este surprinzător, pentru că majoritatea produselor revoluţionare, precum Google Glass, poate fi încadrată în această categorie.

    Un dispozitiv ce merită menţionat este “Eyetap HDR Cybernetic Wleding Helmet”, o cască destinată sudorilor care transmite imagini din timpul proceselor industriale ce pot fi folosite la instruirea altor muncitori.

  • Porsche recheamă de pe piaţă cele mai noi modele 911 GT3, după ce două au luat foc

     Rechemarea afectează toate cele 785 de vehicule Porsche 911 GT3, a anunţat compania germană, transmite Bloomberg.

    Preţul versiunii GT3 a automobilelor 911 porneşte de la 137.303 euro.

    “Nu au avut loc accidente sau răniri. Analizele interne ale motivelor care au dus la defectarea motoarelor nu sunt finalizate. Cele două incendii au avut loc în Europa”, se arată într-un comunicat al prupului Volkswagen, proprietarul Porsche.

    Campaniile de rechemări efectuate în ultimele luni de producătorii auto VW, Chrysler Group şi Toyota Motor scot în evidenţă problemele provocate de adăugarea unor tehnologii tot mai sofisticare la noile modele.

    Incidentele în care au fost implicate automobilele GT3 au avut loc în Elveţia şi Italia, potrivit revistei germane Autobild.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Angajaţii Lidl înloicuiesc hârtia cu iPadul

    CONTEXTUL: Reţeaua germană de magazine Lidl a intrat pe piaţa românească în 2011 prin achiziţia a circa 100 de magazine Plus. Compania a continuat să se extindă rapid, ajungând la finalul anului trecut la 169 de magazine. Cu toate acestea, consumul nu a dat semne de revigorare în ultimii ani, iar retailerii au căutat permanent modele de eficientizare a afacerilor.

    DECIZIA: În urma unor studii, retailerul a decis să pună în aplicare programul LIMO (Lidl Mobile Office), o interfaţă grafică intuitivă uşor de înţeles şi de utilizat pe iPad-uri, care sunt folosite de şefii de vânzări şi directorii zonali. LIMO a fost testat pe piaţa germană în 2010, anul următor a fost extins în toate magazinele din Germania, iar apoi extins în întreaga lume. În octombrie 2013 a fost lansat şi în România.

    CONSECINŢE: Cei 75 de utilizatori ai iPad-urilor înzestrate cu LIMO în România îşi reduc, în medie, cu 17% timpul dedicat administrării operaţiunilor. Ca urmare, îşi pot dedica mai mult timp pentru a şcolariza personalul (plus 7%) şi gestiona fluxul de marfă (10%). „Rezultatele vor fi vizibile pe termen mai lung„, declară Antoniu Radu, director administrativ şi membru în consiliul de conducere al Lidl.



    AŞA CUM APARIŢIA CALCULATORULUI A SCHIMBAT RADICAL MODUL DE LUCRU, ACUM NOILE TEHNOLOGII ÎŞI FAC LOC TOT MAI MULT DEOPOTRIVĂ LA SERVICIU ŞI ACASĂ. BIBLIORAFTURILE ÎNCĂRCATE CU HÂRTII DISPAR DIN TOT MAI MULTE ORGANIZAŢII, IAR TEHNOLOGIA ÎŞI ADJUDECĂ UN LOC DE CINSTE ŞI ÎN ACTIVITATEA RETAILERILOR. Cu 86% s-a redus consumul de hârtie în cazul directorilor de vânzări şi al şefilor zonali de vânzări la retailerul Lidl după ce a fost pus în practică, în octombrie 2013, programul LIMO.

    Ce este LIMO? „Este o interfaţă grafică intuitivă uşor de înţeles şi de utilizat„, declară Antoniu Radu, director administrativ şi membru în consiliul de conducere al Lidl. El are 39 de ani, este de formaţie economist, ocupă această funcţie din iunie anul trecut şi coordonează direct şase persoane şi indirect 80 de angajaţi.

    NU ESTE ÎNSĂ SINGURUL EFECT AL ACESTEI DECIZII. ŞEFII DE VÂNZĂRI, CARE AU ÎN COORDONARE PÂNĂ LA OPT MAGAZINE, ŞI DIRECTORII DE REGIUNE, ÎN TOTAL 75 DE ANGAJAŢI AI LIDL, SUNT CEI CARE FOLOSESC ÎN ACEST MOMENT LIMO. Scade cu 17% şi durata de timp necesară şefilor de vânzări pentru administrarea operaţiunilor, iar acest timp îl folosesc pentru a spori demersurile de şcolarizare a personalului şi pentru gestionarea fluxului de marfă. Pe rafturile magazinelor se regăsesc în jur de 1.500 de produse, dar, completează reprezentanţii Lidl, acest număr poate varia, în funcţie de acţiuni promoţionale, aşa cum sunt săptămânile cu tematici, când temporar se găsesc la vânzare şi alte produse.

    Ideea, povesteşte Antoniu Radu, a apărut pentru că retailerul a dorit să simplifice cât mai mult operaţiunile directorilor de vânzări şi ale şefilor zonali de vânzări, care coordonează activitatea comercială a circa opt magazine, personalul aferent şi situaţia stocurilor. „Aveau nevoie de instrumente pentru a putea transmite informaţia mai uşor către angajaţi. În plus, trebuia monitorizate şi datele financiare curente şi acest proces trebuia eficientizat la maximum„, adaugă reprezentantul Lidl. El povesteşte că la nivel internaţional au fost făcute studii, iar LIMO a fost testat în Germania încă din 2010; din noiembrie 2011 a fost extins pe scară largă în Germania, după care a urmat faza de implementare şi în alte ţări.

    „Un lucru important, în afară de valoarea lui operaţională, este că informaţiile cu caracter confidenţial sunt procesate doar online şi nu pe iPad, iar în cazul pierderii sau furtului dispozitivului, acesta se blochează automat din sediul central„, afirmă Radu. La capitolul avantajelor imediate se înscrie folosirea datelor actualizate în timp real, fie ele referitoare la vânzări, inventar, alocarea spaţiului necesar expunerii mărfii în magazine, informaţii despre promoţii. „Scopul principal a fost eliminarea documentelor pe suport hârtie„, punctează Antoniu Radu.

    Dacă până acum şefii de vânzări foloseau preponderent telefonul mobil şi biblioraftul cu hârtie, imprimând săptămânal sute de coli, acum lucrul s-a uşurat, fiind complet înlocuit prin iPad 2. „Suntem prima companie din comerţul alimentar modern care îşi implementează astfel de sisteme de lucru şi îşi dotează personalul cu iPad-uri„, afirmă reprezentantul Lidl. El adaugă că în cadrul departamentului de IT există o persoană dedicată care îi poate îndruma pe cei care au nevoie de asistenţă în folosirea LIMO. Programul a fost dezvoltat ca urmare a unei colaborări între departamentele interne ale Lidl Germania şi furnizori de soft externi.

    RETAILERUL GERMAN ESTE PREZENT PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ DIN 2010, CÂND A PRELUAT APROXIMATIV 100 DE MAGAZINE SUB SIGLA PLUS. Săptămâna trecută reţeaua Lidl ajunsese deja la 171 de magazine în România, după ce încheiaseră 2013 cu 169 de spaţii de vânzare. Potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Antoniu Radu nu a dorit să ofere niciun detaliu referitor la valoarea investiţiilor sau evoluţia vânzărilor, dar a precizat că în ce priveşte ritmul de extindere „considerăm că vom menţine acest ritm de deschideri şi în viitor„.

    Anul trecut Lidl, care are acum în România 3.800 de angajaţi, a deschis 15 noi spaţii de vânzare, iar dacă până acum retailerul s-a axat pe oraşe mari şi medii, „pe viitor cred că ne vom orienta şi pe oraşe mai mici„.
     

  • Hotelurile şi pensiunile din Deltă vor plăti din acest an o taxă de promovare

     “Vrem să introducem din acest an o taxă de promovare în Delta Dunării, după modelul staţiunii Mamaia. Am decis acest lucru împreună cu hotelierii şi autorităţile locale din Deltă, iar bugetul care va fi creat va fi folosit pentru promovarea Deltei”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Corina Martin, preşedintele Asociaţiei de Promovare “Litoral – Delta Dunării”.

    Ea a spus că din taxa de promovare a staţiunii Mamaia, introdusă anul trecut, s-au strâns 254.000 de euro, care sunt folosiţi pentru realizarea unui film de prezentare, pentru înfiinţarea unui site oficial, diverse show-uri, broşuri şi participări la târguri în străinătate.
    Taxa va fi colectată de la toţi operatorii din Deltă şi va fi diferenţiată în funcţie de tipul de activitate. De exemplu, în Mamaia, un hotel plăteşte o taxă de promovare de 4.000 de lei pe an, un club de noapte 3.000 de lei şi un apartament în regim hotelier 100 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro