BusinessMagazin

Tag: energie

  • Cele mai inovatoare companii din România: OMV Petrom, independenţă energetică Petrom City

    Elementul de noutate:

    Este o centrală de trigenerare, adică produce energie electrică, energie termică şi energie de răcire. A fost concepută astfel încă din faza de proiectare a campusului Petrom City, pentru a asigura independenţa energetică în primul rând pentru Data Center – centrul de date al companiei –, dar şi pentru întregul complex de  birouri. Tehnologia de trigenerare de ultimă generaţie a fost implementată special pentru asigurarea utilităţilor necesare spaţiilor de birouri, precum şi serverelor de date ale companiei.

    Efectele inovaţiei:

    Cu o putere electrică instalată de 4,5 MW,  termică de 8,5 MW, respectiv 6,5 MW energie de răcire, asigură cele mai bune condiţii în birourile Petrom City prin funcţionarea flexibilă atât în anotimpul cald, cât şi în cel rece. Centrala are şi trei motoare diesel de urgenţă, cu o putere instalată de 4,8 MW, care asigură iluminatul de siguranţă, funcţionarea lifturilor, alimentarea consumatorilor din Data Center în caz de necesitate. Centrala asigură o disponibilitate in operare de 99,9% – atinge standardul TIER III – adică o funcţionare continuă  fără întreruperi atingând parametrii de calitate a energiei electrice, respectiv a tuturor utilităţilor. Potrivit proiectului iniţial, centrala trebuia să funcţioneze închis, numai pentru consumatorii din campusul Petrom City, asigurând independenţa energetică a sediului central şi mai ales a Data Center. S-a dovedit însă că se poate îmbunătăţi mult eficienţa prin majorarea producţiei de energie electrică şi termică în cogenerare şi a apărut ideea livrării surplusului de energie electrică  în Sistemul Energetic Naţional (SEN) şi respectiv a optimizării utilizării surselor.

    Descriere:

    Eficienţa centralei (consumul realizat de combustibil – gaze naturale – pentru producerea de electricitate) este foarte ridicată, peste 83%, comparativ cu media altor unităţi care produc în cogenerare (75%), datorită optimizării continue a producţiei de energie electrică prin producţia simultană de energie termică şi energie de răcire. Centrala beneficiază de sistem centralizat de control al funcţionării instalaţiilor electrice. Sistemul LMS (Load Management System) este o unitate de comandă şi monitorizare pentru instalaţiile electrice. Rolul acestuia este de a gestiona consumurile fiecărui consumator important din Petrom City căruia îi alocă un grad de prioritate în cazul în care există o producţie deficitară; tot LMS-ul asigură alimentarea consumatorilor când producţia de energie este la parametrii nominali de funcţionare. Sistemul BMS (Burner Management System) este o unitate de comandă şi monitorizare al instalaţiilor de producere energie termică şi de răcire. Logica de funcţionare a sistemului BMS este de a menţine în operare echipamentele de producere a energiei termice în funcţie de necesarul de energie. Astfel pot fi pornite/oprite boilerele de producere a apei calde şi controlate echipamentele de producere a apei răcite. 

    Detalii privind Procesul de trigenerare: centrala produce energie electrică prin intermediul a trei motoare cu gaz, producţie MWM GmbH, fiecare cu o capacitate de 1,5 MWh electrici şi 1,58 MWh termici. Utilajele folosesc gazul natural în ardere internă, produc energie electrică prin intermediul generatoarelor, iar căldura rezultată din procesul de combustie este recuperată prin instalaţii speciale. Tehnologia de care dispune centrala, de ultimă generaţie, face posibilă şi reutilizarea energiei termice, prin introducerea în maşini frigorifice care produc apă rece, de unde rezultă energia de răcire a clădirilor. Astfel se ajunge la un proces de trigenerare.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: OMV Petrom, Centrala electrică cu ciclu combinat (CECC) Brazi – eficienţă energetică 57%

    Elementul de noutate:

    Configuraţia centralei este unică în România şi îi conferă flexibilitate în funcţionare şi o eficienţă ridicată. Centrala are o eficienţă energetică de 57% comparativ cu 30% media eficienţei energetice în sectorul energetic din România – foloseşte jumătate din cantitatea de gaz pe care o foloseşte orice altă centrală pe gaze din Romania pentru a genera aceeaşi cantitate de electricitate. Centrala electrică pe gaze de la Brazi reprezintă cel mai mare proiect privat greenfield de generare de electricitate din România, cu investiţii de circa 500 milioane euro, şi utilizează cele mai noi soluţii tehnice în domeniu, în conformitate cu standardele europene de mediu.

    Efectele inovaţiei:

    Centrala electrică cu ciclu combinat Brazi asigură securitatea furnizării de electricitate. Poate asigura până la 8-9% din consumul de electricitate al României. De asemenea, centrala poate avea un impact pozitiv asupra preţului electricităţii datorită competitivităţii crescute pe piaţă şi a predictibilităţii crescute. De asemenea, centrala electrică  Brazi joacă un rol în asigurarea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional (SEN); datorită tehnologiei sale performante, centrala electrică de la Brazi este calificată să furnizeze reglaj secundar si terţiar: reglaj secundar – în mai puţin de 15 minute Brazi poate furniza 200 MW la o rată de 20 MW/minut – şi reglaj terţiar rapid – în maximum 15 minute poate furniza peste 400 MW la o rată de 40 MW/minut.

    Descriere:

    Prin urmare, în octombrie 2007 a fost înfiinţată Divizia Energie, în vederea administrării tuturor proiectelor companiei din acest domeniu, constituind o interfaţă unică a Petrom cu partenerii externi şi consumatorii interni şi externi de pe piaţa de energie. Date tehnice ale centralei: capacitate instalată: 860 MW; configuraţie tehnică: 2 turbine cu gaz având capacitatea de 290 MW fiecare şi 1 turbina cu abur având capacitatea de 313 MW; flexibilitate ridicată: pornire rapidă – timpul de pornire este cu 50% mai mic comparativ cu o centrală electrică convenţională şi viteză mare de creştere a cantităţii de energie electrică produsă; emisii reduse de CO2: centrala produce electricitate la 0,35 t CO2/MWh vs. o centrală convenţională pe cărbune/lignit care produce aproximativ 0,8 t CO2/MWh.

    Centrala de la Brazi aduce stabilitate în furnizarea de energie a României: nu depinde de vreme (ex. nivelul apei, vânt, soare) şi poate compensa gradul scăzut de predictibilitate a producţiei eoliene – permite instalarea a aproximativ 700 MW de energie eoliană în sistemul românesc; conexiunea la reţeaua de gaze şi electricitate: conductă de gaze de 30 km nou-construită şi 2 x 3 km de linii de înaltă tensiune nou-construite.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: HOLCIM România, recuperarea energiei termice din gazele reziduale în fabricile de ciment

    Elementul de noutate:

    La fabrica Ciment Aleşd (Bihor) a fost pusă în funcţiune prima instalaţie din lume care recuperează energia termică din gazele reziduale într-o fabrică de ciment, atât de la preîncălzitor, cât şi de la răcitor, folosind organic rankine cycle (ORC) ca agent de schimb termic. Tehnologia ORC a fost folosită şi în alte industrii, dar la Aleşd a fost aplicată pentru prima dată în industria cimentului.

    Efectele inovaţiei:

    Instalaţia permite producerea a aproximativ 15% din energia electrică necesară fabricii de ciment fără consum de combustibili şi fără emisii (de gaze cu efect de seră, de praf, NO2, SO2) adiţionale procesului de fabricare al clincherului de ciment. Acest proiect participă la atingerea celor trei ţinte europene impuse pentru anul 2020 în domeniul climei şi energiei (20% reducere a gazelor cu efect de seră, 20% creştere a eficienţei energetice şi 20% energie regenerabilă în mixul de energie).

    Datorită rezultatelor tehnice obţinute, din 2013 se analizează posibilitatea de extindere a acestui proiect, prin implementarea unui sistem de recuperare a energie termice a gazelor reziduale şi la Ciment Câmpulung.

    Descriere:

    Proiectul a fost iniţiat în fabrica Ciment Aleşd în 2010, printr-un studiu de fezabilitate tehnic. Proiectul a fost realizat şi coordonat de ingineri români, iar construcţia instalaţiei de la Aleşd a avut loc în perioada 2011-2012. În a doua parte a anului 2012 au avut loc probele tehnice şi industriale ale sistemului instalat. În construcţia instalaţiei au fost implicate peste 300 de persoane, dintre care două treimi sunt români.

    Cogenerarea industrială se poate implementa în industriile energointensive de unde rezultă gaze reziduale purtătoare de energie termică, care poate fi ulterior transformată în energie electrică.

    Aplicarea cogenerării în sectorul cimentului este relativ nouă (din 2005) şi s-a dezvoltat în Asia în cadrul proiectelor de dezvoltare de tehnologii curate ale Protocolului de la Kyoto, unul dintre beneficiile principale fiind reducerea de gaze cu efect de seră.

    În prezent, există aproximativ 900 astfel de sisteme la nivel mondial (majoritatea în Asia), 98% dintre ele utilizând apa supraîncălzită ca agent de preluare a energie termice reziduale.

    Holcim deţine şi operează două fabrici de ciment la Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare la Turda, o reţea de 14 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali, un terminal de ciment la Bucureşti şi unul la Turda.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Nicolescu: Cred în principiile de piaţă, dar să nu excludem implicarea statului în energie

    “Sunt unul care crede că piaţa trebuie încurajată să funcţioneze, dar, având în vedere importanţa sistemului, nu trebuie să neglijăm posibilitatea implicării statului”, a afirmat Nicolescu într-o conferinţă organizată de Consiliul Concurenţei.

    El a adăugat că, prin intermediul companiilor în care este acţionar, statul a început un proces de reformă “profundă şi ireversibilă”, care trebuie să oprească corupţia şi să crească transparenţa şi performanţa companiilor de stat.

    Potrivit lui Nicolescu, politica ajutoarelor de stat trebuie folosită într-o manieră sustenabilă, să nu genereze risipă de resurse.

  • Plan de investiţii european în valoare de 315 miliarde de euro, menită să relanseze creşterea economică şi să reducă şomajul

    Planul prevede instituirea unui nou Fond european pentru investiţii strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care va mobiliza cel puţin 315 miliarde de euro sub formă de investiţii suplimentare în perioada 2015-2017. Un comunicat al Comisiei Europene precizează că va fi creată şi o rezervă de proiecte, însoţită de un program de asistenţă, pentru canalizarea investiţiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

    Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani şi ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.

    Referitor la plan, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: “Chestiunea este foarte simplă: dacă Europa face mai multe investiţii, va fi mai prosperă şi va crea mai multe locuri de muncă. Planul de investiţii pe care îl prezentăm astăzi în strâns parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii este o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii. Acum este momentul să investim în viitorul nostru, în domenii strategice-cheie pentru Europa, cum ar fi energia, transporturile, reţelele în bandă largă, educaţia, cercetarea şi inovarea. Contez acum pe Parlamentul European şi pe statele membre să se implice şi să îşi îndeplinească rolul pentru ca noul Fond european pentru investiţii strategice să fie pe deplin funcţional cât mai curând posibil. Europa are nevoie de un impuls şi astăzi noi îi oferim mijloacele necesare pentru a se pune în mişcare.”

    Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei responsabil pentru locurile de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, a declarat: “Fiecare euro din banii publici mobilizat în cadrul fondului va genera aproximativ 15 euro sub formă de investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul va demara cu o capacitate foarte importantă şi îşi va putea extinde în continuare activităţile, pe măsură ce i se vor alătura mai multe părţi interesate. Comisia invită statele membre şi băncile naţionale de promovare să adere la fond pentru a intensifica impactul acestuia şi a genera şi mai multe efecte pozitive semnificative pentru economia europeană.”

    Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, spune că “În Europa avem o rezervă amplă de lichidităţi, dar nu avem investiţii suficiente. Ne confruntăm cu o criză de încredere, aşadar provocarea constă în a reconecta investiţiile private la proiecte atractive. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ne asumăm riscuri mai mari pentru a-i încuraja pe promotorii proiectelor să îşi lanseze investiţiile. Noul Fond european de investiţii strategice va oferi o capacitate specifică şi catalizatoare de asumare a riscurilor pentru investiţiile viabile din punct de vedere economic, pe baza expertizei şi a experienţei BEI în selectarea şi gestionarea proiectelor. În plus, vor fi promovate iniţiative cum ar fi eliminarea obstacolelor de reglementare şi instituirea unui serviciu de consiliere în materie de investiţii, cu scopul de a stimula dezvoltarea şi pregătirea proiectelor în întreaga Europă.”

    Fondul european pentru investiţii strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Acesta se va baza pe o garanţie de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimări prudente, pe baza experienţei trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiţii totale de 15 euro, investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul ar trebui să se axeze pe investiţii în infrastructură, în special în reţelele în bandă largă şi de energie, precum şi în infrastructura de transport din centrele industriale, în educaţie, cercetare şi inovare, precum şi în energia din surse regenerabile, în IMM-uri şi în întreprinderile cu capitalizare medie.

  • Preşedintele ANRE: Este posibilă creşterea preţurilor pentru consumatorii conectaţi la centralele termine de cartier

    “Este vorba de o posibilă creştere a preţului la energia termică furnizată consumatorilor casnici din centralele termice. Aceste centrale termice funcţionează în zona eligibilă şi, în mod natural, ar trebui să-şi ia gaze naturale din zona concurenţială, care are un preţ mai mare decât îl au consumatorii casnici, care până în 2021 vor beneficia de un program de creştere etapizată şi nu se pune problema de creştere a preţurilor la acest tip de consumator, ci la consumatorii casnici care sunt discriminaţi, pentru că centralele termice de care aparţin ei sunt obligate să ia gaze naturale de pe piaţa concurenţială la preţul de industrie”, a afirmat preşedintele ANRE, care a participat la o dezbatere organizată de Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaţilor.

    El a adăugat că se pune problema unei modificări legislative care să elimine această discriminare, pentru ca şi consumatorii casnici arondaţi la centralele termice de cartier să beneficieze de acelaşi tratament cu cei care se alimentează direct, în sensul accederii la calendarul de preţuri, până în 2021.

    Havrileţ a mai spus că, până în acest moment, preţul se situa la acelaşi nivel în privinţa consumatorilor casnici cu cei industriali, dar din această iarnă ar exista o discrepanţă, deoarece se liberalizează piaţa non-casnică şi există o diferenţă de la 90 de lei/ MW la consumatorul industrial faţă de 53 de lei/MW la consumatorul casnic.

    “La începutul lunii, am prezentat în scris la Departamentul de Energie, am lucrat împreună, suntem într-o colaborare, cred că în această săptămână, va ieşi o formă de ordonanţă de urgenţă modificată, de aducere la acelaşi numitor a consumatorilor casnici indiferent de unde îşi iau energia”, a spus Havrileţ.

    Întrebat despre ce fel de scumpiri ar fi vorba, Havrileţ a spus: “În momentul în care centralele termice care furnizează energie şi apă caldă consumă gaze la preţul concurenţial cu cel de la industrie acesta ar însemna, din estimarea noastră, sunt calculele ANRE, că preţul de producţie la gicacalorie ar putea să crească între 28 şi 35%, este vorba de preţul de producere, asta nu înseamnă că se reflectă în preţul gicacaloriei la final, dar, sigur, ar avea un ascendent al preţului final tocmai că achiziţia de către aceste termocentrale vine din piaţa concurenţială, care ar discrimina consumatorii casnici”.

    Preşedintele comisiei de industrii, Iulian Iancu, a precizat, luni, că există eventualitatea creşterii preţului la energie termică de la 1 ianuarie 2015, pentru consumatorii casnici racordaţi la sistemul centralizat, arătând că ANRE propune adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă pentru a nu exista acest risc.

    “Vorbim doar de eventualitatea creşterii preţului la energie termică, nu gaze naturale. Gazele naturale nu vor avea la consumatorii casnici nicio creştere. La energie termică există acest risc pentru cei care sunt racordaţi la sistemul cenrtralizat întrucât până la 31 decembrie aveau acelaşi statut ca şi consumatorul casnic obişnuit, adică cei care se încălzeau cu centrală termică de apartament. De la 1 ianuarie, liberalizându-se preţul la gaze naturale pentru industrie, producătorii mari de energie termică, spre exemplu Electrocentrale Bucureşti, cuprinşi în zona de industrie, ar trebui să plătească preţul pieţei libere. Preţul pieţei libere este undeva între 89-90 lei pe Megavatt/ oră, preţul reglementat în zona captivă, unde este consumatorul casnic, este în jur de 51-52 lei, adică este un preţ mai mic în zona captivă cu vreo 40 de lei. Ca să nu se transfere acest preţ mai mare cu 40% de la 1 ianuarie la consumatorul casnic racordat la sistemul centralizat, pentru că el nu are nicio vină, tot consumator casnic este, atunci este nevoie, şi acest lucru a fost prezentat astăzi în raportul ANRE, Autoritatea propune să modifice Guvernul printr-o Ordonanţă de urgenţă părecizarea din calendarul de liberalizare aferentă consumatorului casnic care se alimentează cu căldură din sistemul centralizat”, a spus Iancu, deputat PSD.

    El a arătat că această ordonanţă este în discuţie la Departamentul pentru energie şi că ea ar prevede exceptarea marilor producători, cum este Electrocentrale Bucureşti, de a plăti un preţ mai mare şi trecerea lor în calendarul de până în 2021, ca şi consumatorul casnic.

    “Această ordonanţă este la Departamentul de energie pentru a fi promovată în această săptămână în şedinţa de Guvern. Prin urmare, prin promovarea ei, nu mai există acest risc pentru niciunul din consumatorii casnici, nici cel racordat la sistemul cenralizat, nici cei care are centrală termică de apartament, printr-o ordonanţă de urgenţă nu ar fi nicio creştere la energie termică, la gaze naturale oricum nu este nicio creştere”, a mai spus Iancu.

  • Mai multe companii cer amânarea liberalizării preţurilor gazelor pentru consumatorii industriali/ Departamentul pentru Energie: Preţurile la gaze pentru consumatorii casnici, NESCHIMBATE la 1 ianuarie 2015

    De asemenea, mai multe companii private solicită amânarea liberalizării preţurilor pentru consumatorii industriali, categorie din care fac parte şi CET-urile.

    “Departamentul pentru Energie analizează aceste solicitări şi, la rândul său, a cerut astăzi (luni, n.r.) ANRE, instituţia care monitorizează piaţa gazelor din România, date suplimentare care să demonstreze necesitatea amânării liberalizării”, a anunţat Departamentul pentru Energie, într-un comunicat.

    Reprezentanţii instituţiei apreciază că amânarea parţială sau totală a liberalizării pentru consumatorii industriali necesită o aprobare prealabilă a Comisiei Europene.

    Sursa citată precizează că preţurile plătite de consumatorii casnici pentru gazele naturale din producţia internă vor rămâne neschimbate, la 1 ianuarie 2015, în raport cu nivelurile actuale.

    În luna septembrie ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că Guvernul va suspenda pe termen nedeterminat liberalizarea preţului gazelor naturale produse în România şi destinate consumului populaţiei şi va prelungi cu cel puţin doi ani şi jumătate dereglementarea pieţei gazelor pentru companii.

    “Problema suportabilităţii preţului gazelor de către populaţie devine îngrijorătoare. Pentru companii, liberalizarea este aproape de final conform calendarului, dar vrem să prelungim termenul. Suntem în momentul în care trebuie să începem să propunem măsuri”, a afirmat atunci Nicolescu, într-o conferinţă.

    El preciza că sunt necesare astfel de măsuri, având în vedere că în ultimii doi ani salariul mediu pe economie a scăzut, în timp ce preţul final la gaze naturale a crescut cu 16%.

    Departamentul pentru Energie a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, precum şi menţinerea, până cel puţin la 1 iulie 2016, a preţului actual al gazelor produse intern.

    Potrivit unor declaraţii anterioare ale ministrului pentru Energie, ultima discuţie de la Comisia Europeană a avut un rezultat bun, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o concluzie, adăugând că în cele din urmă România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-şi apăra poziţia.

    Calendarul de liberalizare presupune creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

  • Cele mai inovatoare companii din România: CIS Gaz, Modul combinat PV-Therm

    Elementul de noutate:

    Cu cât temperatura modulului fotovoltaic este mai joasă, cu atât mai mult creşte producţia sa. Aceasta este o problemă, mai ales în timpul verii, când temperaturile exterioare sunt ridicate. Când celulele solare încălzesc, se pierde din performanţă. Modulul PV-Therm este răcit cu ajutorul unui fluid de transfer de căldură, sporind astfel productivitatea panoului. În acelaşi timp, căldura generată prin procesul de răcire poate fi utilizată, de exemplu, pentru încălzirea apei sau pentru a sprijini sistemele de încălzire.

    Efectele inovaţiei:

    Acest modul combinat, cu o temperatură a suprafeţei panoului de până la 80°C, poate fi răcit la o temperatură sub 20°C într-o perioadă foarte scurtă de timp, utilizând apă la o temperatură de 12°C. Acest lucru înseamnă o creştere a eficienţei de până la 30%.

    Descriere:

    Experţii s-au plâns de multe ori că cele două funcţii – de căldură solară şi fotovoltaice – au un impact negativ reciproc. William Bihler din Solarzentrum Allgäu a dezvoltat un modul combinat pentru WIOSUN GmbH & Co.KG, care combină în mod eficient cele două tehnologii. În 2008, el a fost distins cu Premiul federal pentru inovaţii deosebite în industrie şi comerţ pentru această dezvoltare.

    Compania WioCis a luat naştere în 2014 ca o asociere între firma germană Solarzentrum Allgäu (SZA) şi CIS Gaz. SZA este singura firmă din lume care poate să producă acest tip de module; ea deţine toate certificările necesare. Modulele PV-Therm urmează să fie produse în România, împreună cu firma WioCis, începând din primăvara anului 2015, la Giurgiu. Patentele aparţin noii asocieri.

    SZA lucrează în parteneriat cu TÜV Rheinland, cu cel mai mare institut de cercetare german, Frauenhoffer Institut, şi cu Facultatea din Düsseldorf, în domeniul cercetării materialelor şi componentelor necesare producerii panourilor solare şi termice. Aceste panouri produc, pe lângă energie electrică, şi apă caldă, necesară încălzirii clădirilor.

    Fondată în 1990, CIS Gaz are activităţi în industria gazelor naturale şi este specializată în asamblare, punere în execuţie, reabilitare şi instalaţii speciale pentru toate cele trei ramuri din domeniu: extracţie, transport şi distribuţie.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Industria şi-a reluat creşterea după vară

    În luna septembrie 2014, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 6,1%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (7,6%), conform INS.

    Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 6,7%, respectiv cu 1,5%. Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri în: industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (6,6%), industria bunurilor intermediare (3,6%) şi industria bunurilor de uz curent (0,7%).

    Pe primele opt luni, producţia industrială a crescut, în serie ajustată, cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În august, producţia industrială a scăzut faţă de iulie cu 2,7%, dar a crescut faţă de august 2013 cu 4,7%.

  • Diplomaţie cu petrol ieftin

    Putin a adăugat însă că rezervele valutare de 400 mld. dolari ale Rusiei vor atenua impactul unor noi scăderi ale preţului. Scăderea accelerată a preţului petrolului în ultimele luni şi impactul sancţiunilor impuse Rusiei de UE şi SUA au făcut ca rubla să cadă deja cu 23% faţă de dolar. Banca centrală estimează o creştere economică zero în 2015, iar ministrul de finanţe Anton Siluanov anticipează că economia ar putea intra în recesiune anul viitor, dacă preţul petrolului coboară sub 60 dolari/baril şi dacă SUA şi aliaţii acestora decid să înăsprească sancţiunile economice.

    O eventuală recesiune se va reflecta şi într-o schimbare de strategie privind politicile fiscale, a declarat Siluanov pentru Bloomberg, prognozând un deficit bugetar de 0,6% din PIB în 2015, faţă de un excedent de 0,1-0,3% din PIB estimat pentru acest an. Deşi nu exclude o cotaţie a petrolului de 60 dolari/baril în 2015, Siluanov estimează că va fi o situaţie temporară, preţul petrolului urmând să fluctueze, cel mai probabil, între 80 şi 90 dolari pe baril.

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fluturat un soi de steag al păcii, exprimându-şi speranţa că relaţiile Rusiei cu UE nu au atins un punct “fără întoarcere” din cauza crizei din Ucraina şi reamintind propunerea Moscovei de creare a unui “spaţiu economic şi umanitar comun de la Lisabona la Vladivostok”. Aceasta nu l-a împiedicat însă ca după doar câteva zile să avertizeze, într-o conferinţă de presă organizată împreună cu omologul său ungar, că Ucraina trebuie să rămână în afara NATO, în scopul “protejării intereselor naţionale ucrainene”, dar şi pentru menţinerea stabilităţii în zona euro-atlantică.

    De partea cealaltă, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că securitatea Europei, pe termen mediu şi lung, “nu poate fi asigurată decât împreună cu Rusia” şi, prin urmare, “sancţiunile nu pot fi un scop în sine; vom menţine dialogul cu Rusia”. Merkel a reamintit însă că integritatea teritorială a Ucrainei a fost încălcată de către Rusia şi că Germania intenţionează să respecte principiul solidarităţii dacă vor exista ameninţări la adresa unor state NATO.