BusinessMagazin

Tag: criza

  • Mai pot fi salvate băncile cu bani publici?

    În virtutea acestui mecanism, BCE va supraveghea direct, încă începând din noiembrie acest an, băncile din zona euro şi din restul ţărilor UE care decid să se alăture uniunii bancare europene, având puterea de a decide închiderea oricărei bănci dacă apreciază că respectiva instituţie este prea slabă spre a supravieţui. Acordul limitează posibilitatea ţărilor europene de a contesta deciziile BCE.

    În ipoteza unei crize bancare unde acţionarii, creditorii şi industria bancară nu pot acoperi singuri costurile, 40% din costurile de finanţare a fondului comun de restructurare bancară vor fi împărţite între ţările membre ale uniunii, pondere care va urca la 60% în al doilea an şi la 70% în anul al treilea, urmând ca împărţirea totală a costurilor să fie realizată în al optulea an. Valoarea fondului va fi de numai 55 mld. euro, sursele de finanţare urmând să fie taxe aplicate industriei bancare şi împrumuturi. Germania s-a opus, astfel, dorinţei exprimate de Franţa şi Spania ca resursele fondului să fie acoperite din contribuţia ţărilor zonei euro.

    Unii analişti ai băncilor au prefaţat discuţiile cu PE sugerând că acesta este “necooperant” – cu alte cuvinte, că a rezistat ferm ideii de înfiinţare a unui fond din bugetele publice care să suporte costul falimentelor bancare. Germania a fost însă cea care a rezistat acestei idei, o idee care iniţial ar fi urmat să stea la baza uniunii bancare europene. O altă idee iniţială a uniunii pierdută pe parcurs a fost aceea a protecţiei comune a depozitelor bancare.

  • Concesii pentru săracii din Grecia

    Premierul Antonis Samaras a confirmat că una dintre condiţiile finanţării va fi reducerea cu 3,9% a contribuţiilor la asigurări sociale plătite de către angajatori, cu scopul de a susţine companiile şi de a stimula majorarea salariilor.

    El a promis, de asemenea, că va distribui 500 mil. euro către un milion de greci consideraţi a fi cel mai afectaţi de criză, inclusiv salariaţi prost plătiţi ai statului, pensionari, familii sărace şi persoane fără adăpost, suma provenind din excedentul bugetar proiectat pentru acest an, de 2,9 mld. euro.

    Concedierile în sectorul bugetar vor continua şi la anul, inclusiv după îndeplinirea ţintei de 15.000 de concedieri pentru anul curent. Şomajul în Grecia a urcat deja, conform ultimelor date statistice, la un nou record european – 27,5% în ultimul trimestru din 2013, în creştere cu 1,3% faţă de trimestrul precedent şi cu 5,2% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012.

  • Martin Schulz: Criza din Ucraina face să reapară ameninţarea unui RĂZBOI în Europa

    “Ceva s-a schimbat” odată cu această criză, a declarat Schulz în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la începutul summitului european, dominat de criza ucraineană.

    “Unii credeau că războiul şi riscul războiului nu mai sunt teme de discuţie”, dar “suntem pe cale să vorbim despre riscul unui conflict armat”, a spus el.

    Într-un moment în care Europa comemorează centenarul Primului Război Mondial, războiul devine “din nou o ameninţare reală într-o ţară vecină a Uniunii Europene”, a avertizat preşedintele PE în faţa liderilor celor 28 de state membre, potrivit textului discursului său.

    “Criza din Ucraina reprezintă o mare ameninţare pentru sistemul nostru de securitate european introdus după Războiul Rece”, a adăugat el, îndemnând Uniunea Europeană (UE) “să dezvolte în cele din urmă o strategie coerentă” faţă de Rusia.

    Totodată, el a făcut apel la şefii de stat şi de guvern să răspundă “fricii populaţiei europene (…), o frică reală, provocată de escaladarea declaraţiilor din ultimele săptămâni”.

    “În timp ce antreprenorii se tem de o spirală a sancţiunilor care ar putea antrena o prăbuşire a comenzilor, iar muncitorii se îngrijorează pentru locul lor de muncă, în ţările vecine Ucrainei, în Polonia şi în statele baltice există temeri în privinţa un nou Război Rece”, a insistat Schulz.

    UE trebuie să reacţioneze la acţiunile Rusiei şi, totodată, “să fie prudentă să nu provoace (…) o escaladare a conflictului”, păstrând “canale de comunicare deschise” cu Moscova, a precizat Martin Schulz.

  • Renault şi KIA vor fi cei mai afectaţi producători auto, dacă i se impun sancţiuni dure Rusiei

     Rusia a reprezentat anul trecut 8% din totalul vânzărilor Renault, excluzând brandurile ruseşti, cel mai ridicat procentaj în rândul companiilor auto străine, potrivit Bloomberg.

    Pe poziţia a doua se află compania sud-coreeană KIA, cu 7,2% din vânzări pe piaţa din Rusia, iar locul al treilea este ocupat de Hyundai, cu 3,8%.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, este acuzat de UE şi SUA că a susţinut, inclusiv prin trimiterea de trupe, secesiunea regiunii ucrainene Crimeea şi alipirea ulterioară la Rusia.

    Economia Rusiei, deja fragilă, ar putea intra în recesiune odată cu retragerea capitalurilor străine, a avertizat firma de cercetare Capital Economics. Declinul ar putea fi şi mai puternic dacă Uniunea Europeană şi SUA adoptă sancţiuni mai dure pe lângă restricţiile la călătorie şi îngheţarea de active în cazul unui număr restrâns de oficiali ruşi şi ucraineni.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea supremă a Germaniei a respins definitiv contestaţiile privind fondul de criză al UE

     Instanţa supremă de la Karlsruhe şi-a dat astfel avizul final cu privire la statutul legal al fondului, ridicând o serie de observaţii minore care nu vor afecta însă participarea Germaniei la mecanismul anticriză al UE şi nici drepturile de vot controlate de Berlin în board-ul instituţiei, transmite Bloomberg.

    Măsurile adoptate de UE şi BCE în timpul crizei datoriilor de stat au fost contestate în Germania de mai mulţi politicieni şi personalităţi din mediul academic.

    “Este încă imperativ să se găsească o modalitate sustenabilă, realistă, fundamentată democratic şi constituţională de ieşire din criză”, a declarat marţi judecătorul Andreas Vosskuhle, preşedintele Curţii Constituţionale a Germaniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Direcţia în care PIB va merge în 2014. Nimeni nu crede că se mai poate repeta creşterea economică de anul trecut

    DUPĂ PATRU ANI DE CHIN, DINTRE CARE TIMP DE DOI ANI A PATINAT ÎN GROAPA RECESIUNII ŞI APOI A INTRAT ÎN CURSA CU MULTE OBSTACOLE A REDRESĂRII, ECONOMIA ROMÂNIEI A REUŞIT ÎN 2013 SĂ SURPRINDĂ PE TOATĂ LUMEA, CU O CREŞTERE DE 3,5%. A fost cel mai rapid ritm de creştere de la izbucnirea crizei financiare şi economice, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor, autorităţilor sau instituţiilor financiare internaţionale. Iar acest salt al economiei a adus România în topul ţărilor europene, fiind depăşită doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei, speranţele legându-se de 2014.

    Industria şi agricultura au fost vedetele economiei anului trecut, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Cel mai important aport la avântul PIB l-a avut, cum era de aşteptat, industria, care a adus două treimi din creşterea de 3,5%. Iar producţia agricolă excepţională a făcut ca agricultura să fie al doilea driver important al economiei. Problema constă în faptul că agricultura este o componentă foarte volatilă a PIB, fiind dependentă aproape exclusiv de condiţiile meteo.

    Un salt spectaculos, de 23,4%, a făcut anul trecut volumul de activitate din agricultură, avansul semnificativ fiind influenţat de condiţiile meteo favorabile, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile realizate în acest sector. Practic, s-au vă-zut efectele intrării în agricultură a 10 miliarde de euro între anii 2008 şi 2013, dintre care 6 miliarde pentru proiecte de inves-tiţii. În ultimii ani agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. Anul trecut agricultura a adus 1,1% din creşterea economică, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.

    Dacă excludem impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost în 2013 de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.
    Analiştii au avertizat că avansul economic solid din 2013, de 3,5%, maschează cererea internă slabă şi declinul investiţiilor şi au insistat asupra necesităţii stimulării consumului şi investiţiilor.

    SPERANŢELE LEGATE DE EVOLUŢIA DIN 2014 NU PAR A FI REALIZABILE; MAJORITATEA ANALIŞTILOR ANTICIPEAZĂ ÎNCETINIREA MOTOARELOR PIB ÎN JURUL A 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne. Anul acesta, agricultura ar urma să aibă un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013.

    Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială. Fondurile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică, iar analiştii anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2014. Tot analiştii avertizează însă că cele două runde de alegeri din acest an, europarlamentare şi prezidenţiale, ar putea să ducă la intensificarea tensiunilor pe scena politică, cu consecinţe nefavorabile asupra economiei.

  • Obama sancţionează 11 oficiali ruşi şi ucraineni. Viktor Ianukovici, vizat de sancţiuni

    Şapte oficiali de rang înalt ruşi se află printre persoanele vizate de blocarea averilor în Statele Unite, potrivit Executivului, între care vicepremierul Dmitri Rogozin, preşedintele Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus) Valentina Matvienko, doi consilieri apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin şi doi membri ai Dumei de Stat.

    În ceea ce-i priveşte pe ucraineni, Washingtonul vizează doi lideri separatişti din Crimeea, pe Ianukovici şi un consilier al acestuia din urmă.

    Anunţul Executivului american apare după adoptarea de căte Uniunea Europeană (UE) a unor sancţiuni vizând 21 de oficiali ucraineni şi ruşi consideraţi responsabili de anexarea Crimeei de către Rusia.

    Surse diplomatice au precizat că aceste sancţiuni vizează 13 oficiali ruşi şi opt ucraineni proruşi.

     

  • Mii de persoane sărbătoresc la Simferopol şi Sevastopol alipirea Crimeei la Rusia – GALERIE FOTO

    La Simferopol, susţinătorii Moscovei fluturau steaguri ruseşti şi ale Crimeei în ritm de concert. La Sevastopol, mii de persoane făceau acelaşi lucru, unele chiar consumând alcool şi scandând “Se-vas-to-pol” şi “Ru-si-a” în faţa artiştilor care interpretau dansuri tradiţionale ruseşti.

    Potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, 93% din 1,5 milioane de alegători au aprobat principiul integrării Crimeii în Federaţia Rusă.

    GALERIE FOTO

  • Şomajul în Grecia a atins un nou record

    Numărul şomerilor a ajuns la 1,36 milioane, mai mult decât triplu faţă de 200, în timp ce pe categorii, cei mai afectaţi rămân tinerii (57% şomaj în categoria de vârstă 15-24 de ani) şi femeile (31,7% rată a şomajului pe ansamblu şi 62,5% în rândul femeilor tinere). Circa 72% dintre şomeri sunt fără lucru de peste un an, astfel încât nu se mai califică pentru ajutorul de şomaj, al cărui cuantum a fost redus la 360 de euro pe an.

    Economiştii băncilor elene se aşteaptă ca situaţia să se amelioreze din a doua parte a anului, pe măsura consolidării creşterii economice, aşteptată să atingă 0,6% în 2014.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3,93 mld. euro
    exporturile în luna ianuarie, cu 6,3% mai mari decât în aceeaşi lună a anului precedent, în timp ce importurile au fost de 4,18 mld. euro, cu 4,6% peste cele din ianuarie 2013

    164 euro
    fondurile anuale per capita obţinute de România în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada 2014-2020, cele mai reduse din Europa şi la jumătate faţă de Slovacia şi Ungaria

    6,2%
    scăderea în ianuarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut a cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete (serie brută şi ajustată), iar faţă de decembrie 2013 scăderea a fost de 29,4% (serie brută), respectiv 11,4% (serie ajustată)

    164.530 dolari
    bonusul mediu plătit angajaţilor din industria financiară din New York în 2013, în creştere cu 15% faţă de anul 2012 şi al treilea ca mărime din istoria industriei, după cele din 2006 (191.360 dolari) şi 2007 (177.830 dolari)

    1,7 mld. euro
    daunele cerute de investitorii speculativi Greciei, Ciprului şi Spaniei pentru pierderile de pe urma naţionalizărilor de bănci şi a restructurării datoriilor

    12,7%
    creşterea producţiei industriale din Luxemburg în ianuarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cea mai mare din UE, urmată de cea din România (10,5%) şi Polonia (6,4%)

    249 mil. euro
    deficitul balanţei comerciale a României în ianuarie, mai mic cu 50 mil. euro faţă de aceeaşi lună a anului precedent