Tag: criza

  • Criza din Crimeea ieftineşte hotelurile de 5 stele din destinaţiile de vară

     Hotelurile de cinci stele din Grecia şi Turcia, la care un număr important de camere era rezervat de turiştii ruşi, urcaseră preţurile în ultimii 2-3 ani ca urmare a cererii foarte mari.

    “Rezervările din Rusia, care se îndreptau în mare parte la hotelurile de cinci stele din destinaţiile de vară, au scăzut dramatic în ultimele două săptămâni, pe fondul crizei din Crimeea şi din cauza zvonurilor că este posibil să nu se mai acorde atât de uşor vize pentru Uniunea Europeană”, a spus Pandel, care deţine agenţia cu cele mai mari vânzări de vacanţe externe din România.

    El a afirmat că, din acest motiv, hotelierii străini au scăzut deja tarifele cu până la 20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua viaţă a târgurilor de artă: mobila ia locul tablourilor

    Târgul, cunoscut sub denumirea prescurtată de Tefaf, oferă de câţiva ani spaţiu şi expozanţilor care prezintă piese de mobilier ori piese de design. Anul acesta, zece dintre participanţi s-au axat pe design. Această nouă tendinţă se datorează faptului că, după cum afirmă expozanţii, oamenii încep să-şi dea seama că nu numai o pictură sau o sculptură este o operă de artă, ci termenul poate fi foarte bine aplicat şi unei piese de mobilier sau unui obiect de design.

    Ca atare, printre expozanţii de la Tefaf s-au numărat galerii specializate în piese vechi de mobilier niciodată revopsite, retapisate sau restaurate în vreun fel, pe care colecţionarii le cumpără şi pentru sute de mii de euro. Ori galerii specializate în design, cum ar fi design suedez din anii ’20-’60 ai secolul trecut şi modernism american din anii ’40-’50.

    Piesele de decoraţiuni interioare din secolul al XX-lea, susţin experţii, reprezintă o piaţă puţin afectată de criza economică, iar creşterea numărului de galerii axate pe design participante la Tefaf arată că gusturile cumpărătorilor de artă sunt în schimbare.

  • Cât costă Ucraina pentru Rusia

    Raportul a fost întocmit înainte de ultimul val de exod al capitalurilor – estimat de Moscova la 70 mld. dolari pentru primul trimestrul al anului, faţă de 63 mld. dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut – în contextul căderii bursei ruseşti şi al rublei din cauza conflictului din Crimeea.

    Rubla a fost moneda emergentă cu cea mai nefavorabilă evoluţie în ultima lună, silind banca centrală să majoreze rata centrală a dobânzii de la 5,50% la 7%. O ieftinire a petrolului şi o continuare a impactului crizei ar pune în continuare presiune asupra monedei ruseşti, apreciază analiştii Lloyds Bank.

  • Femeile au şanse mai mari de a prelua conducerea unei companii aflate în criză

    Femeile, după cum au arătat mai multe studii, au şanse mai mari de prelua conducerea unor companii aflate în dificultate. Atunci când lucrurile se află pe o traiectorie greşită, companiile simt nevoie să recurgă la schimbări; cum femeile CEO sunt încă o raritate, numirea unei femei la conducere pare acea schimbare potrivită.

    Un studiu din 2010 semnat de Susanne Bruckmuller şi Nyla Branscombe relevă motivul pentru care femeile sunt deseori chemat să preia frâiele unei afaceri în scădere. Atunci când compania merge bine, susţin autorii, nu există nevoia de a schimba status quo-ul; iar acesta înseamnă, în condiţii normale, un număr mult mai mare de bărbaţi aflaţi în funcţii de conducere. Pentru a întări ideea, analiştii prezintă parcursul financiar al companiilor care au angajat bărbaţi faţă de cel al companiilor care au angajat femei: cele din urmă trecuseră, în cele mai multe cazuri, printr-o perioadă dificilă.

    Multe voci susţin chiar că femeile au puterea, într-o mai mare măsură decât bărbaţii, de a repara greşelile pe care alţii le-au făcut în cadrul organizaţiei. Alte exemple în acest sens sunt Katie Couric de la CBS şi Diane Sawyer de la ABC, ambele aduse în prim plan atunci când audienţele celor două televiziuni erau în cădere liberă.

    Surprinzător, studiile arată însă că după ce situaţia revine la normal, bărbaţii sunt deseori readuşi la conducere.

  • Femeile au şanse mai mari de a prelua conducerea unei companii aflate în criză

    Femeile, după cum au arătat mai multe studii, au şanse mai mari de prelua conducerea unor companii aflate în dificultate. Atunci când lucrurile se află pe o traiectorie greşită, companiile simt nevoie să recurgă la schimbări; cum femeile CEO sunt încă o raritate, numirea unei femei la conducere pare acea schimbare potrivită.

    Un studiu din 2010 semnat de Susanne Bruckmuller şi Nyla Branscombe relevă motivul pentru care femeile sunt deseori chemat să preia frâiele unei afaceri în scădere. Atunci când compania merge bine, susţin autorii, nu există nevoia de a schimba status quo-ul; iar acesta înseamnă, în condiţii normale, un număr mult mai mare de bărbaţi aflaţi în funcţii de conducere. Pentru a întări ideea, analiştii prezintă parcursul financiar al companiilor care au angajat bărbaţi faţă de cel al companiilor care au angajat femei: cele din urmă trecuseră, în cele mai multe cazuri, printr-o perioadă dificilă.

    Multe voci susţin chiar că femeile au puterea, într-o mai mare măsură decât bărbaţii, de a repara greşelile pe care alţii le-au făcut în cadrul organizaţiei. Alte exemple în acest sens sunt Katie Couric de la CBS şi Diane Sawyer de la ABC, ambele aduse în prim plan atunci când audienţele celor două televiziuni erau în cădere liberă.

    Surprinzător, studiile arată însă că după ce situaţia revine la normal, bărbaţii sunt deseori readuşi la conducere.

  • Barack Obama se declară îngrijorat de scăderea cheltuielilor pentru apărare ale ţărilor NATO

     “Situaţia din Ucraina ne aminteşte că libertatea are un preţ”, a declarat Obama în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea unui summit între Uniune Europeană şi Statele Unite.

    Ciiti mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul ucrainean al Apărării şi-a prezentat demisia în Parlament, care a respins-o

     Doar 197 de parlamentari au votat pentru plecarea lui Teniuh, în contextul în care era nevoie de o majoritate absolută de 226 de voturi pentru luarea acestei decizii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING va rambursa încă 1,22 miliarde de euro statului olandez, în contul bailout-ului primit în timpul crizei

     Tranşa, care va fi achitată la 31 martie, este cu 100 milioane euro mai mare faţă de suma datorată conform calendarului de rambursare din planul de restructurare convenit cu Comisia Europeană, potrivit unui comunicat publicat marţi dimineaţă de ING Groep.

    După finalizarea acestei plăţi, rambursările ING către statul olandez vor totaliza 12,5 miliarde euro, din care 9,3 miliarde euro reprezintă principalul, iar 3,2 miliarde euro dobânzi şi prime.

    “Tranşa care va fi plătită săptămâna viitoare către statul olandez, de 1,225 miliarde euro, va aduce ING cu un pas mai aproape de rambursarea în totalitate a sprijinului de 10 miliarde euro primit de la stat în timpul crizei financiare. Intenţionăm să efectuăm ultima plată în luna mai a anului viitor. Va rezulta un randament total anualizat de 12,5% pentru statul olandez”, a declarat în comunicat directorul general al ING, Ralph Hamers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casa Albă este “foarte îngrijorată” de prezenţa trupelor ruse la frontiera de est a Ucrainei

     “Suntem foarte îngrijoraţi de riscul escaladării crizei în estul şi sudul Ucrainei din cauza prezenţei trupelor ruse. Washingtonul urmăreşte îndeaproape situaţia”, a precizat Ben Rhodes, prezent la Haga, unde are loc un summit pe tema securităţii nucleare.

    Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de frontieră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Ucraina vine din Războiul Rece şi ceea ce unii numesc „umilirea Rusiei”. În Crimeea a început împărţirea prăzii

    PREŞEDINTELE RUS VLADIMIR PUTIN A REAMINTIT ISTORIA POSTRĂZBOI RECE A RUSIEI ÎNTR-UN DISCURS PRIN CARE A MARCAT ANEXAREA CRIMEEI. Putin a acuzat Vestul că a păcălit Rusia şi a ignorat interesele acesteia în anii care au urmat prăbuşirii URSS. „Au încercat constant să ne împingă într-un colţ pentru poziţia noastră independentă, pentru că am spus lucrurilor pe nume, pentru că nu am fost ipocriţi. Există însă limite. Iar în cazul Ucrainei, partenerii noştri din Vest au depăşit o limită. S-au comportat nepoliticos, iresponsabil şi neprofesionist„, a spus Putin.

    Puţini dintre observatorii din Occident susţin acţiunile preşedintelui rus în Ucraina – preluarea controlului prin forţă militară, organizarea rapidă a unui referendum privind secesiunea Crimeei de Ucraina şi alipirea la Rusia, precum şi anexarea intempestivă a regiunii. La nivelul analiştilor s-a format însă o opinie conform căreia situaţia din Ucraina marchează credinţa Kremlinului că „peste 20 de ani de încercări de a avea o relaţie mai bună cu Vestul au fost un eşec„, spune Keith Darden, profesor la Universitatea Americană, din Washington, potrivit Associated Press.

    Preluarea rapidă a Crimeei de către Moscova trebuie înţeleasă în contextul modului în care SUA au administrat relaţia cu Rusia de la destrămarea URSS, a spus Jack F. Matlock Jr., ambasador al Statelor Unite la Moscova în perioada de sfârşit a Războiului Rece. „Presupunerea generală că Vestul a forţat colapsul Uniunii Sovietice şi a câştigat astfel Războiul Rece este greşită. Adevărul este că Războiul Rece s-a încheiat prin negocieri în avantajul ambelor părţi„, a scris Matlock într-o opinie publicată de Washington Post. Problema este că de la căderea URSS, SUA „insistă să trateze Rusia ca pe un pierzător„, a adăugat el.

    Extinderea NATO în ţările baltice şi Balcani a reprezentat „echivalentul diplomatic al unei lovituri fulgerătoare în vintre„, a scris fostul ambasador.
    Conexiunile strategice şi emoţionale ale Rusiei cu Crimeea sunt deosebit de profunde. Kremlinul vede Ucraina drept esenţială în încer-carea sa de a forma o Uniune Eurasiatică, o alianţă a fostelor state sovietice modelată după Uniunea Europeană. Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, iar Kremlinul are un contract de închiriere pe termen lung a unei baze navale pentru flota sa de la Marea Neagră.