Comisioanele pot fi diferite de la o banca la alta, dar cele pe
care le vom prezenta se intalnesc foarte des la bancile
romanesti.
Vorbim in primul rand despre comisionul de retragere a numerarului
de la bancomat, despre comisionul de administrare, comision de
interogare sold, comision de emitere a cardului, comision pentru
plata intarziata, dar si despre cel mai nou comision, adica cel de
asigurare a sumei folosite.
Cititi mai multe pe
www.incont.ro
Instalarea si utilizarea robinetilor termostatici impreuna cu
repartitoarele de costuri de incalzire reduc consumul de energie
termica cu peste 35% si implicit si costurile cu aceasta, potrivit
datelor furnizate de reprezentantii Techem, calculul fiind realizat
pe baza statisticilor elaborate de Regia Autonoma de Distributie a
Energiei Termice (RADET) si se aplica consumului de energie termica
din Bucuresti.
“Prin instalarea si utilizarea robinetiilor termostatici,
impreuna cu repartitoarele de cladura, consumul de energie termica
necesara incalzirii unei locuinte se reduce cu pana la 37%, in timp
ce media europeana ajunge pana la 25%. Diferenta dintre media
nationala si cea europeana este data de faptul ca majoritatea
locuintelor din vestul Europei sunt dotate inca din constructie cu
robineti termostatici, dar fara repartitoare, si fara o evidenta
clara a costurilor, locatarii n-au tendinta sa economiseasca”, a
explicat Petco Uzunov, directorul general al Techem in Romania.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
La Kariya, in fieful producatorilor auto din Japonia, Toyota se
confrunta cu un nivel al oprobriului public nemaiintalnit pana
acum. Indiferent ce s-ar fi intamplat, odinioara compania putea
conta pe o loialitate nestirbita in acest orasel unde sirurile de
furnale si de uzine cu acoperisuri metalice rasar ca dintr-o carte
de Dickens. Dar dupa ani de trecut prin chinurile reducerilor de
costuri de la Toyota, unii dintre muncitori si dintre furnizori –
fosti sustinatori ai companiei – se simt acum oarecum razbunati de
recentele probleme ale companiei.
Schimbarea isi are radacinile in schimbarea de atitudine a
corporatiilor japoneze. Comunitati precum cea din Kariya, care
odinioara aveau relatii aproape familiale cu Toyota, s-au simtit
uitate de cativa ani, dupa ce relatiile sociale din tara s-au
schimbat. Angajarea la un loc de munca era odinioara pentru toata
viata, situatie care a disparut. Toyota a restrictionat acum si
cresterea salariilor, iar de-a lungul timpului a redus pozitiile
contractorilor pe termen scurt si a presat furnizorii sa scada
preturile.
De zeci de ani, fabrici de mici componente auto ca Sankyo Seiko
erau in anturajul loial al Toyota si munceau din greu intr-un
relativ anonimat ca sa aprovizioneze gigantul. Dar incercarile
producatorului auto din ultimii ani de a obtine preturi tot mai
mici au scos din afaceri multe astfel de companii. Dupa reduceri
succcesive de pret, Toyota le plateste acum cu circa 30% mai putin
decat in urma cu zece ani in ciuda preturilor tot mai mari la
materia prima, afirma multe dintre companii.
“Toyota ne tot inghesuie, ca si cum ar incerca sa stoarca apa
dintr-un prosop uscat”, spune Masayuki Nishioka, 49 de ani, a carei
uzina din Kariya face chederele de la ferestrele automobilelor
Toyota.
In ianuarie, proprietarul Sankyo, Teruo Moewaki, n-a mai
rezistat. A aparut la o televiziune locala si a facut ceva de
negandit: a criticat Toyota, a anuntat ca nu va mai accepta comenzi
de la producatorul auto sau de la diviziile sale. “Am spus la TV
tot ce vor sa spuna ceilalti, dar le e frica sa spuna in gura
mare”, declara Moewaki, 60 de ani, stand in atelierul in care el si
alti trei angajati opereaza utilajele prafuite. “Toyota tot spunea
ca suntem cu totii o mare familie. Dar acum ne tradeaza.”
Izbucnirea l-a transformat pe Moewaki intr-o celebritate locala.
Dar el nu e singurul care a vorbit pe fata. Multa lume spune ca
pana si in vremurile bune Toyota nu a crescut salariile angajatilor
si a fortat furnizorii de componente sa reduca drastic preturile,
chiar daca oricum facea profituri record. De cand a inceput criza
globala, zic acesti critici, Toyota a dat afara mii de muncitori si
a constrans si mai mult producatorii de componente.
Pentru editia de anul acesta a programului “Prima casa” statul a
cerut bancilor sa vina din nou cu oferte de pret pentru creditele
ipotecare, insa in normele de reglementare a programului a prevazut
aceleasi marje ca in vara lui 2009, respectiv 4 puncte peste
nivelul indicatorului Euribor trei luni la euro si 2,5 puncte
procentuale peste indicatorul Robor trei luni, la lei.
Cititi mai multe www.zf.ro
“Eu cred ca se poate finaliza si mai repede de sfarsitul anului,
insa vom vedea cum evolueaza lucrurile”, a spus primarul Capitalei,
la conferinta de presa in care municipalitatea a prezentat
Stadionul National ca principal obiectiv al investitiilor.
Oprescu a amintit ca, in cursul acestui an, urmeaza sa fie
finalizate gradenele, stalpii de sustinere ai acoperisului,
compartimentele si instalatiile interioare, retelele exterioare
aferente utilitatilor, precum si acoperisul retractabil pentru care
actele au fost semnate anul trecut.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Cel mai mult am platit pentru pentru masti si dezinfectant (8
milioane de euro), abia apoi pentru producerea vaccinului (5
milioane de euro). Si, in sfarsit, o buna parte din bani s-a dus pe
achizitionarea de medicamente antivirale, adica aproape 6 milioane
de euro.
Gripa noua a inghitit pana acum de la buget peste 53 de milioane
de lei (13 milioane de euro) pentru prevenirea si controlul
infectiei cu noul virus de tip AH1N1.
Mai multe amanunte pe
www.incont.ro
Taxa aplicata alimentelor cu continut ridicat de sare, zahar si
grasimi va aduce 1 miliard de euro la bugetul de stat, potrivit
declaratiilor lui Adrian Streinu-Cercel, Secretar de Stat in cadrul
Ministerului Sanatatii.
In 2009 cifra de afaceri a companiilor din industria alimentara
s-a ridicat la 10,5 miliarde euro, potrivit lui Sorin Minea,
presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara.
Singurele categorii netaxate vor fi vinul, berea si apele
minerale.
“Daca scadem veniturile realizate de companiile din industria de
bere, vin si ape minerale si adaugam importurile de alimente, baza
de impozitare s-ar ridica la 8 miliade de euro”, a precizat
Minea.
Astfel, impactul colectarii unei taxe de 1 miliard de euro va fi
transeferat in buzunarul consumatorului si va produce o crestere
medie a preturilor de 12,5%.
“Aceasta taxa se va aplica diferentiat, doar pentru anumite
categorii de produse, ceea ce va duce la scumpiri de minim 25-30%”,
a adaugat Minea.
Potrivit lui Dragos Frumosu, presedintele Federatiei
Sindicatelor din Industria Alimentara, aplicarea taxei va avea
drept consecinta concedierea a 20% din angajatii industriei
alimentare, adica 36.000-38.000 de persoane, in conditiile in care
disponibilizarile din cadrul acestei industrii au fost de 6% anul
trecut.
“Un alt efect va fi mutarea operatiunilor companiilor din
industria alimentara in tari unde sistemele de impozitare sunt mai
favorabile afacerilor, asa cum a fost cazul Kraft Foods”, a mai
adaugat Frumosu.
In conditiile in care producatorii europeni cauta in permanenta
piete de desfacere, reprezentatii industriei alimentare se tem ca
taxa pe prodesele fast-food va transforma Romania intr-un
importator net de hrana.
Taxa al carei proiect de lege se afla inca in dezbatere in
Parlament vizeaza atat producatorii din industria alimentara, dar
si distribuitorii si unitatile de preparare, fapt care va duce la
scumpiri in intreg lantul. Inca nu s-au stabilit categoriile de
produse care vor fi taxate, aceasta dezbatere fiind foarte
controversata.
“Sunt doua motive pentru care am ales sa facem acest contract in
parteneriat public-privat. Daca l-am fi facut din banii statului am
fi majorat deficitul bugetar pe anul viitor cu 2% (inainte de a
incepe un proiect de infrastructura cu bani de la stat trebuie
prevazuta toata suma in buget – n. r.)
Cititi un interviu cu Radu Berceanu pe
www.zf.ro
“Nu vom lansa si nici nu vom inchide site-uri, ci doar ne vom
concentra pe cresterea profitabilitatii celor existente prin
vanzari mai mari, din care vom acoperi si pierderile din ultimii
doi ani”, spune Calin Fusu, directorul Neogen. Astfel, biroul si
afacerile din Republica Moldova, asupra carora se speculeaza pe mai
multe bloguri ca ar putea fi inchise din cauza problemelor din
ultima perioada, vor continua sa existe [i vor ajunge anul acesta
sa-si acopere singure cheltuielile. “Costurile cu personalul – cele
3 persoane care se ocupa de Faces.md si de BestJobs.md, sunt deja
acoperite din vanzarile de publicitate si anunturile pentru locuri
de munca”, explica Fusu, adaugand faptul ca anul acesta urmeaza sa
fie acoperite si cheltuielile cu serverele, in principal din
incasarile de la utilizatori pentru cadouri virtuale, jocuri sau
anunturi de vanzare-cumparare, dar si de la diversi parteneri.
Republica Moldova si Serbia sunt insa divizii pentru care
asteptarile Neogen nu sunt inca foarte ridicate, proiectele de
acolo necesitand un timp ceva mai indelungat pentru a ajunge
profitabile. Motoarele financiare ale companiei, dupa cum sustine
Fusu, sunt Romania si Bulgaria. “Anul 2010 se anunta destul de bun,
lucru datorat mai putin situatiei economice, cat mai curand
maturizarii produselor si pietelor pe care activam”, spune
Fusu.
Cresterea cu 75% a incasarilor estimata pentru anul acesta este
insa posibila doar pentru ca reducerile de costuri au fost operate
deja, in principal anul trecut. Spre exemplu, numarul angajatilor a
coborat pana la 70 in toate tarile unde Neogen desfasoara
activitati, in conditiile in care in urma cu mai bine de un an
compania numara in total aproximativ de 120 de angajati. O parte
dintre ei sunt insa oamenii care lucrau in biroul de la Iasi, care
a fost inchis in 2009, dar si la Chisinau, unde a ramas acum foar
echipa care se ocupa de Faces.md.
Contrar altor topuri, unde toata lumea doreste sa se agate de
primele locuri, in clasamentul celor mai scumpe orase in care poti
trai, realizat de catre UBS si publicat pe portalul City Majors
Economics, locul 67 (din 73 de orase) nu e deloc rau.
Ba chiar e bun, mai ales intr-o perioada in care investitorii
straini se gandesc de zece ori inainte sa-si mai aduca banii la
Bucuresti. Ieftinirea terenurilor, a spatiilor de birouri, a
materialelor de constructii sau a mainii de lucru ne poate aduce
sau readuce pe harta unor investitori care altminteri considerau
operatiunile de aici prea scumpe.
Sigur, odata ce economia va fi repornita, preturile vor urca din
nou, insa pentru a debloca sistemul trebuie in primul rand ca
preturile sa atinga nivelul “corect”. Sau minim, cum il numesc
altii. Deci cu cat mai repede vom ajunge la acest pret, cu atat mai
repede vor reincepe tranzactiile, finantarile si noile proiecte.
Lucrul acesta e valabil pentru toate marile orase din Europa
Centrala si de Est, si daca Bucurestiul apare in topul de anul
acesta ca cel mai ieftin oras din zona, putem considera ca are un
avantaj fata de celelalte capitale vecine.
Pentru a stabili costul vietii in fiecare dintre cele 73 de
orase, studiul UBS ia in calcul costul a mai bine de 154 de
produse, bunuri si servicii, mergand pana la costul terenurilor sau
ale chiriilor.