BusinessMagazin

Tag: buget

  • Rectificarea taie bugetele Educatiei, Apararii, Agriculturii si asigura bani pentru alocatii sociale

    Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va primi in
    plus 4,36 miliarde lei, reprezentand transferuri de la bugetul de
    stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru finantarea
    drepturilor persoanelor cu handicap, precum si a pensiilor IOVR,
    indemnizatiilor reparatorii, alocatiilor de stat pentru copii,
    alocatiilor familiale, indemnizatiilor pentru cresterea copilului
    si altor ajutoare sociale, conform proiectului primei rectificari
    bugetare din acest an, obtinut de MEDIAFAX.

    Ministerul Sanatatii va primi la randul sau inca 2,81 miliarde
    lei, reprezentand transferuri din bugetul de stat catre bugetul
    Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pentru
    acoperirea deficitului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Fiscal: structura cheltuielilor bugetare evidentiaza risipa si lipsa de prioritati

    Potrivit lui Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal,
    ponderea mare a sumelor de la buget alocate consiliilor locale
    contrasteaza cu cea a banilor destinati Companiei Nationale pentru
    Autostrazi si Drumuri Nationale (4,9% in 2007, respectiv 12,4% in
    2008 si 24,5% in 2009).

    Din punctul de vedere al cheltuielilor de capital, Romania nu
    sta deloc rau, avand in vedere ca ponderea totala alocata in 2009,
    adica 5,4% din PIB (peste media UE, de 4,7%), este printre primele
    din Europa – a sasea in UE si a patra in grupul noilor state member
    UE. Prin urmare, problema nu tine atat de sumele puse in joc, ci de
    eficienta cheltuirii lor, atunci cand ne referim la rezultatul
    investitiilor statului.

    Ionut Dumitru sustine, asadar, ca Guvernul va trebui sa aiba in
    vedere, inainte de toate, eliminarea risipei si prioritizarea
    atenta a investitiilor catre care sunt directionati banii.

    Cealalta prioritate, in opinia Consiliului Fiscal, este
    atragerea fondurilor europene, tinand cont ca Romania a ramas
    singura tara din UE aflata in postura de platitor net la bugetul
    Uniunii, la capitolul fondurilor post-aderare, cu un sold negativ
    de 455,9 milioane de euro pentru perioada 2007-2009. Anul trecut,
    rata de absorbtie a fondurilor europene, raportat la totalul de
    34.805 milioane de euro alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013,
    a fost de numai 9,3%.

    Chiar si daca s-ar imbunatati absorbtia fondurilor europene insa
    si s-ar reusi o reorientare a cheltuielilor de capital catre
    anumite proiecte de investitii, Ionut Dumitru considera ca singur
    statul n-ar fi capabil sa finanteze sis a administreze proiectele
    de infrastructura vizate indeobste atunci cand se vorbeste de
    investitiile publice. Ca atare, o a treia directie recomandata de
    Consiliul Fiscal este constituirea unui numar cat mai mare de
    parteneriate public-privat, ca solutie de a debloca anumite
    proiecte si de a le accelera pe altele.

    Iar in fine, toate acestea ar trebui asezate intr-un cadru de
    planificare bugetara multianuala, cu o strategie clara de
    investitii. Aceasta strategie – “pe care o asteptam de la sfarsitul
    lunii mai” – ar urma, de altfel, sa faca si obiectul evaluarii din
    partea membrilor Consiliului Fiscal, cel mai probabil dupa ce
    acestia vor analiza planul de rectificare bugetara.

    Ca institutie proaspat constituita, dupa aprobarea din luna
    iunie din partea Parlamentului, Consiliul n-a avut deocamdata
    ocazia decat sa studieze structura bugetului, felul cum au evoluat
    veniturile si cheltuielile in ultimii ani si unde anume au gresit
    (sau nu) guvernarile, din 2000 incoace, atunci cand si-au stabilit
    politica fiscala. Consiliul va oferi insa recomandarile sale atat
    actualei guvernari, cat si partidelor politice care vor dori sa
    testeze cat de realiste sunt programele lor electorale, a precizat
    Ionut Dumitru. Cat despre rezultatele evaluarii, Consiliul le va
    face publice oricum – asa cum se intampla si in alte tari unde
    functioneaza institutii analoge – indiferent daca partidele
    respective vor accepta sau nu concluziile acesteia.

  • Consiliul Fiscal: statul isi poate majora veniturile din impozitul pe avere si din taxele pe mediu

    Ca atare, ameliorarea colectarii de venituri, cruciala pentru
    consolidarea fiscala, ar trebui sa fie posibila nu numai prin
    reducerea evaziunii si a contrabandei, dar si prin eliminarea
    exceptiilor legale si cresterea incasarilor din zone insuficient
    exploatate, ca de pilda stocul de capital (averile
    contribuabililor) si exploatarea resurselor naturale, prin taxe de
    mediu si redeventele percepute companiilor energetice, apreciaza
    Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    Studiile intocmite de Consiliu pun in evidenta ca Romania
    percepe un impozit pe avere care reprezinta numai 1% din PIB, fata
    de o medie de 1,9% in UE si de 2,1% in zona euro; impozite pe avere
    mai mici decat noi mai percep doar Ungaria, Slovenia si statele
    baltice, in timp ce rata maxima este in Marea Britanie (venituri
    reprezentand 5,6% din PIB) si Franta (4,5% din PIB).

    Din punctul de vedere al taxelor de mediu (energie, transport,
    poluare, exploatarea resurselor naturale), Romania se situeaza pe
    locul 25 in UE, cu o pondere a acestora de mai putin de 2% din PIB.
    Maximul de eficienta a fost atins in 1999, cand aceste venituri
    insemnau aproape 4% din PIB.

    Din punctul de vedere al fiscalitatii generale insa, raportat la
    celelalte state din UE, Romania nu este un stat care impune o
    povara fiscala mare, avand in vedere ca, de pilda, doar patru tari
    ne-o iau inainte la impozitul pe venit (Bulgaria, Cipru, Serbia si
    Cehia), releva studiile Consiliului Fiscal. Perceptia
    contribuabililor ca au de-a face cu o povara mare se explica, pe de
    o parte, prin rata inalta a impozitului pe munca (CAS ajuns in 2009
    la 31,3% din fondul de salarii, aproape de rata din 2004), iar pe
    de alta prin obisnuinta in timp cu facilitatile aduse de cota unica
    in 2005. “Dupa introducerea unui stimulent fiscal, gradul de
    conformare a contribuabilului creste pana la un punct, apoi scade
    din nou, fiindca dispare efectul de noutate. Incasarile din
    impozitul pe venit au crescut pana in 2007 si apoi s-au redus din
    2008, ceea ce inseamna ca ar fi trebuit introduse in paralel
    cresteri ale penalitatilor pentru evaziune fiscala”, afirma Ionut
    Dumitru.

    Anul trecut, veniturile bugetului general consolidat au fost de
    32,1% din PIB, raportat la o medie a UE de 42,2%, situand Romania
    pe ultimul loc in UE. Ponderea redusa a veniturilor fiscale (28%
    din PIB) situeaza Romania pe penultimul loc in UE si in grupul
    celor 10 noi state membre ale Uniunii, iar cele nefiscale,
    reprezentand incasarile obtinute de pe urma companiilor de stat,
    concesiuni, redevente pentru exploatarea resurselor naturale si
    intrarile de fonduri comunitare, au reprezentat 4,1% din PIB, ceea
    ce inseamna pentru Romania locul 23 in randul statelor UE si
    ultimul loc intre cele 10 noi state membre.

    Consiliul Fiscal, a carui componenta a fost validata de
    Parlament pentru un mandat de noua ani, are atributii consultative
    in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a programelor
    electorale in domeniul finantelor publice. Membrii acestuia sunt
    Ionut Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a
    Bancilor), Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan
    Stanca (din partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si
    Silviu Seitan (din partea Institutului Bancar Roman).

  • Revista presei economice din Romania

    Cei care merg pe litoral si vor sa stea doar o noapte scot din
    buzunare intre 25 de lei si 220 de euro, in functie de
    confortul pe care il prefera, socoteste Gandul; cel mai
    ieftin este la pensiunile din Costinesti si 2 Mai, iar cel mai
    scump la cinci stele la Mamaia. Cum poti castiga bani mancand
    gratis la restaurant: ce inseamna sa lucrezi pentru servicii de
    mystery shopping si cine poate deveni “client misterios”.

    “Romania expirata” este o analiza a
    Evenimentului Zilei despre infrastructura rutiera si
    feroviara, cea de incalzire si canalizare, plus constructiile,
    totul aflat in nevoie urgenta de modernizare; oficialii sustin
    mereu ca nu sunt bani, iar peisajul urban si rural se degradeaza
    continuu. Bilantul banilor europeni: Romania a absorbit doar 10%
    din banii europeni alocati prin instrumentele structurale si 12%
    din cei pentru agricultura, dar a contribuit la bugetul UE cu 2,35
    miliarde euro mai mult.

    Cei care primesc venituri din drepturi de proprietate
    intelectuala au fost bagati in ceata de neclaritatile noilor
    reglementari fiscale, scrie Adevarul; ordonanta spune una,
    normele de aplicare alta, iar consultantii incearca sa clarifice incoerenta
    autoritatilor. Romania ramane pe dinafara in proiectul South
    Stream, sustine acelasi ziar, explicand ca statele din sud-estul
    Europei incep deja sa-si imparta portiunea terestra a conductei
    South Stream si sa-i stabileasca ruta in functie de propriile
    interese.

    Ambasadorul roman in China se plange, intr-un
    interviu pentru Romania Libera, de absenta unui plan de
    afaceri serios pe axa Bucuresti-Bejing, sugerand ca Bucurestiul nu
    stie sa profite de relatiile politice dintre cele doua tari.
    Cotatia graului, care a atins un nivel-record la bursa, nu va
    influenta pretul painii autohtone cel putin pana in
    noiembrie-decembrie, intrucat procesatorii au stocuri de grau
    pentru urmatoarele 3-4 luni.

    Speriati de caderi, 1.700 de investitori au plecat de pe Bursa,
    scrie Ziarul Financiar; mai exact, conturile de investitii
    pe Bursa des­chise la brokeri, banci si administratori s-au
    prabusit in primul semestru pana la un nivel similar anului 2008 –
    prima scadere dupa patru ani de cresteri consecutive. Bergenbier,
    al treilea producator de bere, inchide complet fabrica de la Blaj,
    iar fabrica de malt, care opera in aceeasi zona, a fost deja oprita
    incepand de luna trecuta.

  • Seful statului acuza “obraznicia” bancilor care “tipa si ne dau lectii”

    “Nu-mi place modul cum bancile se derobeaza de raspundere pentru
    situatia la care au contribuit, pentru faptul ca au dezechilibrat
    bugetul Romaniei. Au dat credite cu buletinul, au fost avertizate
    de guvernator. Acum tipa si ne dau lectii la televizor, ceea ce
    este o obraznicie”, a declarat seful statului, in cadrul unei
    emisiuni la televiziunea publica.

    Indirect, presedintele Basescu a raspuns astfel criticilor aduse
    in ultima perioada de reprezentanti ai industriei financiare la
    adresa politicilor Guvernului. Cel mai vehement s-a dovedit Andreas
    Treichl, presedintele si directorul general al grupului austriac
    Erste, proprietar al BCR, care a declarat recent ca politicienii
    din Romania rateaza sansa de a scoate tara din recesiune si a o
    aduce printre primele in Europa Centrala si de Est, adaugand ca
    este “o rusine teribila” ca statul nu este in stare sa atraga
    fondurile europene de 35 de miliarde de euro destinate
    Romaniei.

    Presedintele Traian Basescu nu este la prima ciocnire cu bancile
    si nu s-a sfiit niciodata sa-si exprime puncte de vedere critice la
    adresa acestora. Anul trecut, in vara, declara ca bancile nu mai au
    in el un sustinator atata vreme cat nu reiau creditarea economiei
    si nu renunta la “batjocura” din zona dobanzilor. Mai nou insa a
    revenit la sentimente mai bune: la intalnirea de acum cateva
    saptamani cu Alessandro Profumo, presedintele executiv al grupului
    UniCredit, Traian Basescu i-a multumit acestuia pentru ceea ce
    grupul italian a facut in Romania in ultimii zece ani si pentru
    faptul ca isi pastreaza expunerea pe Romania si chiar a glumit,
    spunand ca “in aceste vremuri grele, este intotdeauna o placere sa
    ai o banca”.

  • Concedierea a 74.000 de bugetari convenita cu FMI este insuficienta, afirma presedintele Basescu

    Conform intelegerii cu FMI, autoritatile urmeaza sa dea afara
    anul acesta 74.000 de angajati din sectorul bugetar si inca 15.000
    in 2011. Presedintele a amintit ca in 2009 au fost disponibilizati
    18.000 de bugetari, iar anul acesta au mai plecat din sistem inca
    27.265 de oameni.

    Traian Basescu a precizat ca toate concedierile sunt strict
    necesare si ca trebuie accelerate, intrucat in prima jumatate a
    anului, structura bugetului arata un dezechilibru clar in favoarea
    cheltuielilor sociale – 31% din buget a fost alocat pentru salarii,
    45,6% pentru pensii si programe sociale si doar restul de nici 14%
    pentru cheltuieli materiale. Aceasta explica de ce apelul unor
    critici la reducerea cheltuielilor materiale ale aparatului
    guvernamental, ca solutie de evitare a concedierilor, nu se
    justifica. “Ministerele au nevoie de bani de energie, de curatenie,
    de masini – reducerea cheltuielilor materiale are o limita”, a spus
    seful statului.

    Basescu a adaugat ca PDL este singurul partid care si-a asumat
    programul de austeritate – “ma rog la Dumnezeu sa-l si
    implementeze” – si ca acest program trebuie sa continue si in 2011,
    pentru ca Romania nu mai poate continua sa “cerseasca” imprumuturi
    pentru salarii si pensii, in loc sa ia credite pentru a face
    autostrazi. “O tara care se imprumuta ca sa poata plati salariile
    si pensiile este o tara de mana a doua”, a declarat el.

    In context, presedintele a criticat insa faptul ca nici nu s-au
    incheiat “ecourile conferintei de presa” de dupa negocierile cu FMI
    si Comisia Europeana si deja au fost ministri care au iesit sa
    declare ca salariile din sectorul public vor putea fi majorate din
    nou de la anul. Traian Basescu n-a nominalizat nici un ministru,
    insa in ultimele zile, ministrii Adriean Videanu si Sebastian
    Vladescu au anuntat ca salariile bugetarilor ar putea creste
    treptat de la anul, urmand sa se apropie de nivelul dinaintea
    reducerii cu 25% din acest an. Ulterior, premierul Boc a precizat
    la randul sau ca daca nu se va acorda al 13-lea salariu (adica asa
    cum s-a convenit cu FMI) si daca statul se va incadra in nivelul de
    cheltuieli salariale de 39 de miliarde de lei stabilit cu FMI,
    salariile ar putea creste in medie cu 10%.

    Cat priveste soarta concediatilor, presedintele a precizat ca
    exista 3 miliarde de euro alocate din bani europeni pentru
    recalificari profesionale si ca ei trebuie folositi. “Doresc sa le
    transmit insa mesajul si lor, si liderilor sindicali care ii
    reprezinta cu veselie: primii responsabili de neatragerea
    fondurilor europene sunt ei, ministrii au doar responsabilitate
    politica”.

    Basescu a admis insa ca piata muncii din Romania nu mai poate
    oferi insa acum nici posibilitate de absorbtie rapida a fortei de
    munca, nici un nivel inalt al salariilor in sectorul bugetar, iar
    “acesta e un adevar ce trebuie recunoscut” si in aceasta lumina
    trebuie privita migrarea in strainatate a medicilor, a profesorilor
    sau a altor specialisti care “nu pot fi platiti asa cum
    merita”.

    El a dat insa o conotatie pozitiva faptului ca exista categorii
    de oameni care prefera sa plece sa munceasca in strainatate: in
    fond, spune el, “liberalizarea pietei muncii a fost cel mai
    important obiectiv al Romaniei – dreptul nostru de a pleca acolo
    unde ne e mai bine”. Basescu le-a multumit romanilor care au ales
    sa plece sa lucreze in strainatate, in loc sa ramana in tara si sa
    ceara ajutoare sociale.

  • Miliardari de top, în clasamentul datornicilor la stat. Vezi aici topul firmelor private cu restanţe la buget

    În afară de societăţile de stat, numeroase firme private au
    acumulat mari datorii către bugetul statului, prin neplata
    impozitului pe profit, a TVA, a accizelor şi a altor taxe.

    Primele cinci locuri în clasamentul obligaţiilor acumulate de-a
    lungul anilor către bugetul statului (“obligaţii către bugetul de
    stat constituite în anii fiscali precedenţi în care s-au
    înregistrat obligaţii restante”, aşa cum sunt ele denumite de ANAF)
    sunt ocupate de companii de stat: Compania Naţională a Huilei, CFR
    SA, CFR Marfă, Romgaz şi Electrificare CFR.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cati bani trebuie sa ai cand pleci la mare. De la vacanta low cost la concediul ministerial

    In alti ani, peste o suta de mii de turisti umpleau statiunile
    de la mare, acum abia au fost 80.000 de persoane – cel mai mare
    numar de turisti inregistrati in acest sezon estival la sfarsit de
    saptamana, potrivit unor date furnizate de Asociatia Litoral-Delta
    Dunarii. Sunt romanii cu bugete de cateva sute de euro, cu bilete
    cumparate din timp la preturi de early booking ori pe ultima suta
    de metri, la oferta “de criza” ori direct de la receptie, care nu
    au decat doua variante: ieftin si mediu. Litoralul romanesc ii
    atrage si pe romanii cu bani foarte multi, care nu ezita sa
    plateasca pe o noapte la un hotel luxos bugetul pe o saptamana al
    unei familii din prima categorie.

    Gandul va prezinta trei tipuri de vacante pe litoralul romanesc
    al Marii Negre, cu cazare, masa si distractie, calculate pentru o
    familie cu un copil timp de o saptamana.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Isarescu: Banii virati lunar la buget de BNR in 2009 au acoperit 150.000 de pensii medii

    “Exista o maniera prin care rezervele valutare, fiind principala
    sursa de castiguri, ca venituri din fructificare, se duc in plata
    pensiilor. Daca discutia este la nivelul acesta, fara sa coboram
    nivelul, trebuie sa dam explicatii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Impozitarea pensiilor aduce mai multi bani decat reducerea lor cu 15%

    Impozitarea tuturor pensiilor cu 16% – procent aplicat la toata
    valoarea pensiei – ar aduce la bugetul de stat 600 de milioane de
    lei (150 de milioane de euro) lunar. Aceasta suma ar depasi cu 13,5
    milioane de lei suma care s-ar fi incasat daca s-ar fi redus cu 15
    procente pensiile de peste 350 de lei, pastrandu-se actualul sistem
    de impozitare.

    In prezent, statul incaseaza circa 60 de milioane de lei (15
    milioane de euro), lunar, din impozitarea cu 16 procente a
    pensiilor mai mari de 1.000 de lei, respectiv a diferentei dintre
    pensia individuala si suma de 1.000 de lei, neimpozabila.
    Explicatia acestei situatii este simpla: majoritatea pensionarilor
    au pensii mici – sub 1.000 de lei. Mai concret: nici macar un
    milion dintre cei 5,5 milioane de pensionari nu primesc peste 1.000
    de lei, iar grosul (79,5%) celor cu pensii “nesimtite”, de peste
    1.000 de lei, nu incaseaza mai mult de 1.500 de lei.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info.