Tag: ue

  • Vreti sa vi se desfiinteze judetul?

    Potrivit primelor semnale, un astfel de referendum ar putea fi
    organizat luna viitoare in judetul Vrancea care, potrivit viziunii
    PDL de reorganizare administrativa, ar putea fi alipit unui
    mega-judet “Moldova de Sud” cu capitala la Constanta.

    Modelul de intrebare pe care liderii USL vor sa-l promoveze pentru
    viitoarele referendumuri este “Sunteti de acord cu intentia
    presedintelui Romaniei, Traian Basescu, de a desfiinta judetul
    dumneavoastra?”, pentru a se asigura ca voturile majoritare vor fi
    negative, din cauza actualei scaderi in popularitate a
    presedintelui.

    De partea sa, PDL continua sa promoveze ideile reorganizarii fara a
    avea un proiect tangibil si se multumeste sa dea asigurari ca este
    pregatita sa modifice cinci legi organice prin ordonanta de urgenta
    pentru ca noua forma a judetelor sa fie instituita pana la
    alegerile din 2012.

    Singurul rezultat palpabil al primelor zile de discutii este
    cresterea presiunilor nationaliste, dupa ce UDMR a fost presata
    atat din interior, cat si din exterior (vicepremierul ungar este
    deja protagonistul unui astfel de incident diplomatic) sa militeze
    si mai activ pentru autonomia Tinutului Secuiesc.

  • Inmatricularile Dacia in UE au scazut cu 3,1% in primele cinci luni, la putin peste 105.000 masini

    Piata europeana a scazut la 5,885 milioane de inregistrari de
    automobile noi, iar la nivelul grupului Renault a fost remarcat un
    declin de 8,4%, la 571.272 de masini. Inmatricularile marcii
    Renault au coborat cu 9,6%, la 466.169 de unitati. Cota de piata a
    Dacia in Europa a stagnat la nivelul primelor cinci luni la 1,8%,
    iar cea a Renault a coborat de la 10,5% la 9,7%. Volkswagen conduce
    detasat in topul constructorilor pentru perioada ianuarie-mai, cu
    1,336 milioane de masini noi inmatriculate, in urcare cu 7,2%,
    urmat de PSA Peugeot Citroen (776.357, -6,1%), Renault, General
    Motors (510.968, plus 4,7%) si, respectiv, Ford (476.851, -7,8%).
    Pe locul al saselea se afla Fiat, cu 430.443 de automobile noi
    inregistrate in primele cinci luni, in scadere cu 13,6%, iar
    producatorul de masini premium BMW este pe locul sapte, cu 329.138
    de unitati inmatriculate, in crestere cu 12,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul grec a fost remaniat. Noul ministru de finante este Evangelos Venizelos

    Venizelos, 54 de ani, membru al partidului socialist de
    guvernamant PASOK si fost contracandidat al lui Giorgios Papandreou
    pentru sefia partidului, in 2007, a fost incepand din 2009 ministru
    al apararii in guvernul Papandreou, relateaza agentiile de presa.
    Este profesor de drept constitutional la Unversitatea Aristotel din
    Salonic. Venizelos a fost promovat totodata si ca vicepremier,
    alaturi de Theodoros Pangalos, care isi pastreaza aceasta pozitie
    si in noua componenta a guvernului.

    Pentru postul de ministru de finante, Papandreou a apelat initial
    la Loukas Papademos, fost vicepresedinte al Bancii Centrale
    Europene, insa acesta a declinat oferta.

    Ex-ministrul de Giorgios Papaconstantinou, cel care a negociat cu
    UE si FMI in 2010 actualul acord de finantare de 110 miliarde de
    euro, va deveni ministru al mediului.

    In locul lui Venizelos, titular la Ministerul Apararii devine Panos
    Beglitis, fostul adjunct al lui Venizelos.

    O alta numire importanta este la Externe, portofoliu preluat de
    Stavros Lambrinidis, 49 de ani, fostul lider al grupului
    parlamentar al PASOK in Parlamentul European si un apropiat al lui
    Papandreou, ca si Venizelos si Beglitis.

    Ministrii
    noului guvern
    vor depune juramantul la ora 13.00.

    Remanierea are ca scop revitalizarea Ministerului de Finante,
    devenit tinta principala a furiei populare contra taierilor de
    cheltuieli care au urmat acordului cu UE si FMI din 2010, ca si
    consolidarea echipei lui Papandreou in fata rezistentei opozitiei
    si a unora dintre membrii PASOK fata de noul plan de austeritate
    care reprezinta conditia continuarii finantarii de catre UE si
    FMI.

    Joi, premierul Papandreou a afirmat in parlament ca si Grecia, si
    Europa sunt in fata unui moment istoric crucial, spunand ca “fie
    Europa va face istorie, fie istoria va matura Uniunea Europeana” –
    o aluzie clara la reticentele oficialilor europeni de a sustine
    Grecia in continuare, reticente manifestate in ciuda faptului ca
    stirile negative pe acest subiect au subminat increderea in moneda
    europeana.

  • Romania trece la varianta dura de pregatire pentru aderarea la euro

    Intors de la Bruxelles, la sfarsitul lui martie, presedintele
    Traian Basescu dadea o veste care, exact dupa cum se asteptase, a
    ramas putin comentata: Romania era printre cele sase tari din afara
    zonei euro care tocmai au aderat, alaturi de cele 16 ale eurozonei,
    la noul Pact Euro Plus, sau Pactul pentru Competitivitate, sau
    Pactul pentru Euro, cum avea sa i se spuna ulterior. Noul
    aranjament era destinat sa inlocuiasca Pactul de Stabilitate si
    Crestere in UE, care a esuat atat de lamentabil in actuala criza
    din zona euro, din cauza tendintei spre risipa a guvernelor, care
    s-au bazat ca perioada de crestere economica dinainte de criza le
    va furniza mereu suficienti bani de cheltuiala.

    “Trebuie create niste mecanisme de alerta timpurie, de exemplu
    mecanisme care sa avertizeze apropierea sau tendintele de a se
    intra intr-o perioada de instabilitate financiara”, spunea
    presedintele Basescu. Si trebuie creata si “capacitatea de
    interventie rapida a guvernelor atunci cand se pune problema
    aparitiei unor elemente de alerta timpurie legata de o eventuala
    instabilitate financiara care s-ar prefigura”.

    Zis si facut. Pactul pentru Euro, care urmeaza sa fie semnat
    oficial de statele participante la sfarsitul acestei luni, impune
    doua parghii: pe de o parte, masuri mult mai stricte de disciplina
    fiscala care sa garanteze respectarea celor doua tinte din Tratatul
    de la Maastricht, stabilite in 1992 (adica un deficit bugetar de
    pana la 3% din PIB si o datorie publica de pana la 60% din PIB) si
    masuri de crestere a competitivitatii, prin ajustarea costului
    muncii la productivitate, reducerea birocratiei si masuri de
    stimulare a ocuparii fortei de munca.

    Textul Pactului, asa cum a fost adoptat la sfarsitul lunii
    martie de Consiliul Europei, cere statelor membre sa fixeze in
    legislatia nationala reguli de disciplina bugetara, asa cum crede
    fiecare dintre ele ca e mai bine: fie prin constitutie, fie prin
    legislatia fiscala, fie impunand o regula privind datoria publica
    (asa cum a facut Polonia de ani buni, stabilind ca statul nu se
    poate indatora la un nivel de peste doua treimi din PIB), fie
    impunand reguli legate de deficitul bugetar sau de destinatia
    cheltuielilor de la bugetul de stat si a celor regionale.

    Presedintele Basescu, prin proiectul de revizuire a
    Constitutiei, propune cele mai tari constrangeri posibile:
    includerea ca atare in Constitutie a ambelor tinte de la Maastricht
    (deficit de cel mult 3% si datorie de cel mult 60% din PIB), la
    care adauga si regula ca statul nu se mai poate imprumuta decat
    pentru investitii, nu si pentru plata salariilor si a pensiilor.
    Intentii similare a anuntat recent si premierul bulgar Simeon
    Djankov, care a propus limitarea prin constitutie a deficitului la
    2% din PIB, a cheltuielilor la 40% din PIB si introducerea unei
    majoritati obligatorii de doua treimi dintre parlamentari pentru a
    se putea aproba modificari ale impozitelor directe (cu scopul de a
    evita astfel un posibil vot care sa schimbe cota unica de 10% cu un
    sistem progresiv de impozitare). Presedintele Gheorghi Parvanov a
    respins insa amendamentele la constitutie, fiind mai curand adeptul
    unei limitari a indatorarii statului, nu a cheltuielilor.

    Sunt potrivite pentru noi cele doua constrangeri propuse de
    presedintele Basescu? Cea privind datoria publica este potrivita,
    considera Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING
    Bank Romania, insa nu si cea privind deficitul bugetar, amintind ca
    pana si Tratatul de la Maastricht permite devieri temporare de la
    limita de 3% din PIB, “intrucat controlul strict al acestei limite
    este imposibil”. Pe timp de recesiune, cand veniturile bugetului
    scad, o depasire a limitei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar,
    care e constatata cu un inevitabil decalaj de timp de catre
    autoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare pentru
    echilibrarea situatiei, iar excedentele respective ar insemna
    majorari de impozite si taxe si taieri de cheltuieli, “si toate
    aplicate rapid”, afirma Chidesciuc. “Aceasta ar afecta cresterea
    economiei si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru
    incadrarea in limita de 3%”, afirma economistul. In realitate,
    pentru a combate o criza ar fi necesare nu masuri prociclice, cum e
    limitarea deficitului, ci masuri anticiclice, cum e majorarea
    cheltuielilor, dar aceasta ar fi imposibila daca exista o limita de
    deficit fixata prin constitutie.

    Pentru situatia inversa, adica ce s-ar intampla cu limita de
    deficit pe timp de boom economic, avem exemplul evocat recent de
    guvernatorul BNR. “Politicienii nu erau ingrijorati in perioada
    2006-2008 de deficitul bugetar, pentru ca erau convinsi ca
    deficitul era mic; ei se uitau la deficite calculate folosind
    definitia cash a deficitului sectorului public, nu la deficitul
    structural”, a spus Isarescu. Deficitul structural, care rezulta
    din genul de politici practicate de un guvern (cat de mare e
    sectorul de stat, ce cheltuieli sociale sunt, cum arata sistemul
    de pensii), este deficitul cash (nominal, efectiv sau primar) din
    care se scad componentele ce depind de influenta ciclurilor
    economice si care duc fie la supraincalzire economica urmata de
    criza, daca economia este pe crestere, fie fac ca economia sa se
    gatuie, in perioade de recesiune.

    Conform Consiliului Fiscal, in 2005 Romania avea un deficit bugetar
    de 0,1%, dar un deficit structural de 2,3% din PIB; acesta este si
    motivul pentru care guvernul Tariceanu a respins cererea FMI de a
    majora TVA pentru a compensa dezechilibrul ce se zarea deja la
    orizont. Guvernul Tariceanu a rupt acordul cu FMI, s-a uitat mai
    departe la deficitul bugetar primar, care a fost de 1,4% in 2006 si
    de 1,8% in 2007, in timp ce deficitul structural a crescut in
    aceiasi ani la 4,4%, respectiv 5,1% din PIB, pentru a ajunge la
    8,9% din PIB in 2008. Acela a fost primul an in care dezechilibrul
    acumulat in tacere la nivel structural s-a reflectat, in sfarsit,
    si in cifra deficitului primar, care a atins 5% din PIB.
    “Prociclicitatea politicii fiscal bugetare in perioada precriza a
    epuizat spatiul fiscal necesar pentru stimularea economiei in
    perioada de recesiune”, a comentat Ionut Dumitru, presedintele
    Consiliului Fiscal.

    Economistul-sef al ING Bank ar recomanda mai curand, in locul unei
    tinte fixe de deficit primar, reglementari privind deficitul fiscal
    structural, asa cum au tari precum Chile sau Norvegia. Acolo unde
    sunt folosite, aceste reglementari au un triplu scop: de a oferi
    flexibilitate mai mare politicii de cheltuieli, spre a o impiedica
    sa devina prociclica, de a estima mai realist cum sta economia
    (capacitatea de reducere a deficitului structural a fost calificata
    in repetate randuri de FMI si BNR drept adevarata masura a
    sanatatii unei economii) si de a proteja economia de influentele cu
    cea mai mare volatilitate, cum sunt in cazul Norvegiei sau al
    statului Chile veniturile din petrol.

    Reperul deficitului structural este deja folosit in documentele
    Comisiei Europene sau, la noi, ale Consiliului Fiscal, iar la el se
    refera toate conditiile si propunerile cunoscute sub cliseul
    “reforma structurala”. O modificare a legislatiei in sensul
    Pactului pentru Euro ar trebui deci sa rezolve ceea ce Ionut
    Dumitru definea drept “principala provocare a politicii
    fiscal-bugetare in Romania: aceea de a reduce deficitul bugetar
    structural, concomitent cu crearea de spatiu fiscal pentru
    cheltuieli publice de investitii si cu asigurarea sustenabilitatii
    finantelor publice pe termen lung, din perspectiva procesului
    inevitabil de imbatranire a populatiei”.

  • UE sarbatoreste marti implinirea a 26 de ani de la infiintarea spatiului Schengen

    Intr-un comunicat publicat luni de Comisia Europeana pe site-ul
    sau de Internet, comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia
    Malmström, prezinta beneficiile acestui spatiu fara control la
    frontiere, care s-a extins de la cinci tari initial, la 25 in
    prezent (toti membrii UE cu exceptia Romaniei, Bulgariei, Ciprului,
    Marii Britanii si Irlandei – ultimele doua optand sa nu adere la
    aceasta zona, carora li s-au alaturat Norvegia, Islanda si
    Elvetia). “Crearea spatiului Schengen este una dintre achizitiile
    cele mai tangibile, mai populare si mai de succes ale Uniunii
    Europene si, daca va fi necesar, va trebui sa gasim modalitati sa
    il imbunatatim”, a declarat Malmström. Ea a subliniat
    responsabilitatea tarilor de a-si proteja granitele externe in
    numele celorlalte state membre Schengen, salutand activitatea
    “excelenta” a agentiei Frontex.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul program fiscal al guvernului grec: concedieri masive si cresteri de taxe (VIDEO)

    Conform presei grecesti, este vorba de urmatoarele masuri, care
    au fost trimise spre aprobare parlamentului:

    – concedierea a 150.000 de angajati din sectorul public pana in
    2015 (dintr-un total de circa 700.000) si noi reduceri ale
    salariilor, care au scazut deja cu peste 20% din 2010 pana in
    prezent; vor fi introduse criterii de performanta pentru angajari
    si nu vor mai fi permise viitoare angajari decat in proportie de un
    angajat nou la fiecare 10 concediati

    – va fi introdusa o taxa suplimentara de 1-4% pe toate veniturile,
    in functie de venit, prezentata drept taxa de solidaritate pentru
    finantarea ajutoarelor de somaj; functionarii publici vor plati in
    plus o taxa fixa de 3%

    – impozitele pe proprietate vor creste cu 0,1-0,2%

    – vor fi reduse cu 10% gratuitatile pentru pensionari; pensionarii
    sub 60 de ani care au pensie de peste 1.700 euro/luna vor plati
    contributii speciale

    – proprietarii de masini de lux, imobile mari, iahturi si piscine
    vor plati contributii speciale de solidaritate

    – din septembrie vor fi majorate de la 13% la 23% ratele TVA pentru
    consumul in restaurante si cafenele si pentru bauturi

    – va fi introdusa o taxa de solidaritate pe tranzactiile
    bancare

    – va fi introdusa o taxa speciala pe comertul cu gaze
    naturale.

    Masurile de reducere a deficitului bugetar adoptate si anuntate
    pana in prezent au reusit sa reduca deficitul bugetar cu 12
    miliarde de euro in ultimul an, dar au avut efecte devastatoare
    asupra partidului socialist de guvernament, PASOK. Un sondaj de
    opinie comandat de Kathimerini arata ca PASOK a scazut in
    preferintele electoratului cu 17% fata de momentul alegerilor
    generale din 2009, ajungand la 27%, mai putin decat Noua
    Democratie, partidul de dreapta pe care socialistii l-au invins
    atunci in alegeri. Noua Democratie a scazut la randul sau cu
    2,5%.

    Sustinerea populara pentru premierul socialist Giorgios Papandreou
    a coborat la 23%, iar majoritatea covarsitoare a grecilor
    chestionati in sondaj – 87% – cred ca tara se indreapta intr-o
    directie gresita, se declara nemultumiti de calitatea vietii lor si
    de calitatea democratiei din Grecia. De cateva saptamani, aproape
    zilnic au loc manifestatii de mari proportii in pietele publice din
    Atena, Salonic si alte orase, manifestatii cu care s-au solidarizat
    inclusiv unii dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Separat,
    sindicatele au chemat la greva generala pe 15 iunie.

    Incasarile la buget ale Greciei au scazut cu 8% pe primul
    trimestru, somajul in martie a crescut de la 15,9% la 16,2%, iar
    economia a scazut cu 5,5% in ianuarie-martie fata de aceeasi
    perioada din 2010, desi fata de ultimele trei luni din 2010 a
    crescut cu 0,2%.

    Aceste stiri, care au venit una dupa alta saptamana trecuta, au
    consolidat scepticismul creditorilor Greciei si al Bancii Centrale
    Europene fata de ideea optimista ca taierile de cheltuieli si
    majorarile de taxe operate de guvernul lui Giorgios Papandreou vor
    crea un teren suficient de bun pentru ca economia sa reinceapa
    cresterea, spre a putea sustine plata enormei datorii de 340 mld.
    euro a statului grec.

    Ideea ca Grecia s-ar putea reintoarce pe pietele financiare la
    anul, in care multi au crezut dupa ce UE si FMI au acordat tarii
    anul trecut creditul de 110 miliarde de euro, a disparut. Ea a fost
    inlocuita de discutiile privind un nou pachet de credite in valoare
    de pana la 90 de miliarde de euro de la UE (de asta data fara
    participarea FMI, dupa informatiile disponibile in prezent) si de
    sugestii adresate de Germania creditorilor privati de a pasui
    Grecia la plata datoriilor ajunse la scadenta. Noul imprumut
    urmeaza sa fie aprobat de ministrii de finante din zona euro la 20
    iunie si de liderii europeni la summitul din 23-34 iunie.

  • Papa Benedict: Intrarea Moldovei in UE poate ajuta in lupta contra secularizarii Europei

    “Datorita traditiei si credintei sale crestine, Moldova poate
    ajuta cu curaj Europa sa redescopere ceea ce Uniunea Europeana nu
    mai doreste sa vada si chiar neaga”, a afirmat Suveranul Pontif,
    referindu-se la secularizarea progresiva a UE.

    “Mai mult, Moldova va avea parte de pace, dreptate si prosperitate
    – care vor rezulta cu siguranta din realizarea aspiratiilor ei de
    integrare europeana – doar daca acestea vor fi impartasite de
    fiecare dintre cetatenii tarii, in cautarea binelui comun si cu o
    permanenta preocupare etica. Printre valorile esentiale se situeaza
    si valorile religioase”, scrie Papa Benedict, citat de agentia
    catolica Zenit.

    La 20 de ani de la declararea independentei Republicii Moldova,
    dupa caderea regimului comunist, Papa le-a urat moldovenilor sa
    gaseasca “solutii durabile pentru binele tuturor, prin mediere
    politica si apararea dreptului la identitate al diverselor parti
    ale societatii”.

    El a reamintit ca relatiile intre Republica Moldova si Sfantul
    Scaun au fost restabilite acum 18 ani si ca s-au mentinut
    “armonioase si fraterne, gratie credintei crestine care
    insufleteste natiunea voastra”. Biserica Ortodoxa “a impartasit
    intotdeauna cu cea catolica nevoia de a apara valorile religioase
    si culturale, contra materialismului si a relativismului care pun
    in discutie contributia crestinismului la viata societatii”, mai
    scrie Papa.

    Circa 94% dintre moldoveni apartin fie Bisericii Ortodoxe a
    Moldovei, fie Bisericii Ortodoxe a Basarabiei. In tara sunt circa
    20.000 de catolici, adica 0,5% din populatie.

  • Decizia cu privire la intrarea Romaniei si Bulgariei in Schengen, amanata pana in septembrie

    Conform proiectului, Romania si Bulgaria nu vor intra in spatiul
    Schengen pentru o perioada nedeterminata, in pofida indeplinirii
    criteriilor tehnice, conform unui proiect de concluzii al
    Consiliului ministrilor UE pentru Afaceri Interne si Justitie,
    citat de Novinite.com.

    Ministrii de Interne europeni se intalnesc joi la Luxemburg, unde
    vor lua nota de faptul ca sistemele de control la granita ale
    Romaniei si Bulgariei au fost imbunatatite pentru a indeplini
    standardele Schengen, dar nu vor stabili si data intrarii celor
    doua tari in spatiul Schengen, afirma DPA, citand un diplomat care
    s-a referit la proiectul de declaratie a consiliului JAI.

    Ministrii europeni “vor reveni asupra subiectului cat mai curand
    posibil si cel mai tarziu in septembrie 2011, in vederea luarii
    unei decizii”, a adaugat diplomatul citat, citand proiectul de
    declaratie.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Banca Mondiala considera Romania, Bulgaria si Lituania drept codasele UE la dezvoltare economica

    Economia Romaniei va creste cu 1,6% in 2010 si cu 3,7% la anul,
    urmand sa ajunga la o crestere de 4% in 2013. Daca estimarea pentru
    anul in curs nu e mult schimbata fata de raportul precedent, din
    aprilie (1,6%), pentru 2012 estimarea a fost sensibil redusa, de la
    4,4%.

    Banca Mondiala apreciaza ca pentru toate cele trei tari exista
    riscul de contagiune in raport cu problemele fiscale din zona euro,
    prin intermediul bancilor straine, ceea ce creste necesitatea
    crearii unui spatiu fiscal de manevra adecvat la nivelul finantelor
    publice.

    Gruparea Romaniei alaturi de Bulgaria si Lituania se explica prin
    faptul ca ele au ramas singurele tari din UE “in dezvoltare” (cu
    venituri mai reduse), fiind deci separate de tarile
    central-europene considerate avansate ca nivel de dezvoltare a
    economiei, ca Ungaria, Cehia sau Croatia, care sunt incadrate deja
    la categoria “tari occidentale cu venituri mari”. Romania, Bulgaria
    si Lituania sunt incluse in raportul BM intr-un grup de 22 tari
    est-europene si central-asiatice, de la Armenia, Georgia si Belarus
    pana la Albania, Moldova si Macedonia.

    Cresterea economica in Bulgaria va fi de 2,9% in acest an si 3,4 la
    anul, prevede Banca Mondiala, iar Lituania va avea o crestere a PIB
    de 3,8% in acest an si 3,9% la anul.

    Raportul apreciaza ca productia pentru export a celor 22 de tari va
    continua sa creasca, pe masura redresarii pietei din zona euro.
    Lituania si Romania au realizat deja o majorare record a
    exporturilor in UE in ultimul trimestru al anului trecut, cu 40%.
    Investitiile straine s-au redus insa in aceeasi perioada pe
    ansamblul celor 22 de tari, iar o imbunatatire a situatiei este de
    asteptat doar odata cu consolidarea redresarii economice la nivel
    regional si cu ameliorarea climatului de investitii.

    Deficitul de cont curent al Romaniei este estimat sa se mareasca
    la 5,1% din PIB in 2011 (fata de 4,2% anul trecut), la 5,4% in 2012
    si 5,7% in 2013, fara a se apropia insa de nivelul exagerat din
    2008 (11,9% din PIB).

    Pentru cererea interna a tarilor incluse in raport, un factor
    important vor ramane remiterile de bani de la lucratorii din
    strainatate, asteptate sa se majoreze cu 7,5% in 2011 si cu 9,4% in
    2012 pe ansamblul regiunii, ca efect al maririi preturilor la
    marfurile de baza si al cresterii economice in tarile de destinatie
    a emigrantilor. In acelasi timp, recenta scumpire a petrolului este
    de asteptat sa aduca o noua accelerare a inflatiei, dupa cea din
    2010 generata de scumpirea marfurilor alimentare de baza.

    Economia Turciei ar urma sa creasca anul acesta cu 6,1%, a Rusiei
    cu 4,4%, a Moldovei cu 4,2%, a Ucrainei cu 4%, iar a Serbiei cu
    3%.

  • Romania si Bulgaria ar putea primi un vot pozitiv in plenul PE pentru aderarea la Schengen

    Eurodeputatii au dezbatut in plen problema aderarii Romaniei si
    Bulgariei la spatiul Schengen, urmand sa voteze miercuri raportul
    favorabil intocmit de Carlos Coelho pe aceasta tema.

    Dintre cei care au luat cuvantul in favoarea aderarii celor doua
    state, eurodeputatul Hubert Priker, membru al popularilor europeni,
    a spus, asemenea celorlalti colegi de grup, ca ambele tari au
    indeplinit criteriile pentru aderarea la Schengen, dar a subliniat
    ca ridica semne de intrebare anuntata reducere cu o treime a
    veniturilor politistilor din Romania. “Sper ca informatia privind
    reducerea salariilor politistilor este falsa si ca politistii, care
    trebuie sa garanteze securitatea intregii Uniuni Europene, vor
    continua sa fie platiti in mod adecvat”, a spus el.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.