BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • De vorbă cu iPhone-ul

    A cincea versiune a telefonului mobil iPhone de la Apple a fost de departe cel mai aşteptat gadget al anului. Frenezia a început încă de acum câteva luni şi de atunci internetul a fost inundat de zvonuri şi speculaţii cu privire la noul dispozitiv, alimentate inclusiv de secretomania caracteristică Apple. Anticiparea a ridicat însă foarte mult aşteptările fanilor iPhone şi ale pasionaţilor de tehnologie, ceea ce a făcut ca dispozitivul să fie primit cu oarecare dezamăgire la evenimentul “Let’s Talk iPhone” desfăşurat săptămâna trecută la sediul Apple din Cupertino, California.

    Lipsa unei personalităţi precum Steve Jobs de pe scenă şi-a spus încă de la bun început cuvântul. Deşi elegant în prezentare, Tim Cook, noul şef al Apple, n-a reuşit un discurs care să se ridice la nivelul celor pe care le susţinea fondatorul companiei cu ocazia lansărilor de noi produse. Dincolo de asta însă, reacţia cu privire la noul iPhone 4S a fost în mare parte nejustificată.

    Pe de-o parte, lumea tehnologiei a preferat să-şi îndrepte atenţia spre un viitor iPhone 5 în locul ideii mai puţin atrăgătoare a unui iPhone 4S, cu toate că istoria lansărilor de telefoane mobile Apple ar fi trebuit să dea de înţeles că înaintea unui model schimbat atât ca design, cât şi din punct de vedere tehnic, compania va lansa o versiune îmbunătăţită a versiunii precedente. De altfel, 58% dintre participanţii la un sondaj derulat pe blogul publicaţiei Washington Post au admis că sunt nemulţumiţi tocmai pentru că se aşteptau la iPhone 5. Iar pe de altă parte, dezamăgirea iniţială cu privire la numele dispozitivului a distras atenţia fanilor de la faptul că specificaţiile tehnice ale noului iPhone 4S sunt aceleaşi cu cele pe care se zvonea deja de câteva luni că le va avea viitorul iPhone 5.

    Pe scurt, “am păstrat designul revoluţionar al iPhone 4, dar am regândit complet ce se află în interiorul telefonului”, a explicat Greg Joswiak, vicepreşedintele de marketing al diviziei iPhone din cadrul Apple. iPhone 4S este dotat cu un procesor dual-core A5, de două ori mai rapid decât cel folosit anterior, cameră foto de 8 megapixeli, funcţionează cu sistemul de operare iOS 5 şi oferă acces la iCloud, unde utilizatorii pot stoca diferite fişiere fără să consume din memoria telefonului.

    Şi poate cea mai spectaculoasă îmbunătăţire este integrarea sistemului de recunoaştere vocală Siri, prin care “telefonul devine un asistent personal cu care poţi purta conversaţii şi căruia îi poţi cere să caute anumite puncte de interes, să reprogrameze întâlniri sau să citească şi să răspundă la mesaje”, spune Scot Forstall, vicepreşedintele diviziei iOS Software din cadrul Apple.

    Dezamăgirea n-a fost însă doar a pasionaţilor, ci şi a unora dintre investitorii care se aşteptau la lansarea unui model mult mai performant, în contextul unei competiţii tot mai puternice în industria smartphone-urilor. De altfel, multe dintre opţiunile noului iPhone pentru care consumatorii au avut de aşteptat mai mult decât până acum sunt deja folosite de rivali pe ultimele generaţii de telefoane inteligente. Dar asta n-ar trebui totuşi să-i împiedice pe fanii Apple să se aşeze încă o dată la coadă în faţa magazinelor, pe 14 octombrie, doar pentru a fi printre primii posesori ai unui nou iPhone 4S.

  • Matrix, aproape real – cum ne va schimba tehnologia viaţa de zi cu zi

    “Cred cu tărie că societatea interconectată va deveni realitate. Nu ştiu în cât timp, dar vom ajunge acolo”, declară Johan Wibergh, executive vicepresident şi head of business unit networks în cadrul Ericsson. Într-o societate interconectată, oamenii, cunoştinţele, device-urile şi informaţiile sunt conectate pentru a asigura şi înlesni bunăstarea societăţii, creşterea nivelului de trai şi a afacerilor. Un exemplu concret al acestui scenariu de viaţă ar fi casa inteligentă, în care toate electronicele şi electrocasnicele ar putea fi decuplate, în cazul în care am uitat să facem acest lucru, printr-o simplă comandă vocală la telefonul mobil sau un simplu clic la tastatura calculatorului. Evident, acest lucru nu este nici pe departe facil. Pare că ţine mai degrabă de scenariile science fiction decât de viaţa pe care vom apuca s-o trăim. În plus, sunt multe industrii care ezită să se interconecteze, “mai ales pentru că sunt confortabile cu poziţia lor şi pentru că, de multe ori, astfel de practici sunt împotriva regulilor general respectate”, admite Wibergh. Chiar el dă un exemplu cât se poate de concret.

    Un prieten medic obişnuieşte să urmărească evoluţia pacienţilor trataţi prin intermediul e-mail-urilor, având un chestionar de 4-5 întrebări. În funcţie de răspunsuri stabileşte dacă este nevoie ca pacienţii să vină sau nu la o nouă consultaţie. Acest lucru se întâmplă însă în Suedia, o ţară care îşi doreşte să reducă traficul, emisiile de carbon, îşi doreşte să recicleze tot şi nu construieşte autostrăzi în zonele verzi ale Capitalei. În SUA, acelaşi comportament din partea unui medic nu este văzut cu ochi buni, “pentru că politica de profitabilitate a spitalelor presupune ca pacienţii să-şi petreacă un timp cât mai lung în cadrul unităţilor medicale”, justifică reprezentantul Ericsson. Tot el argumentează că noile tehnologii nu sunt menite să înlocuiască toate vechile sisteme, ci să ofere alternative. Cu 20 de ani în urmă, “pentru a-mi vedea rudele din SUA trebuia musai să zbor cu avionul; acum ne putem da întâlnire pe skype”.

    Compania pentru care lucrează crede însă că aplicaţiile pe care le dezvoltă şi proiectele pentru care armate de cercetători găsesc soluţii vor fi nu doar extrem de utile. Ci de neevitat. Oraşele găzduiesc în prezent peste jumătate din populaţia lumii; tot jumătate din produsul intern brut global este generat de cele mai mari 600 de oraşe ale lumii. Mai mult de-atât, se estimează că până în 2030 aproape două treimi din locuitorii planetei vor trăi în mediul urban. “Indiferent de calea şi situaţia economică a fiecărei ţări, creşterea gradului de urbanizare este inevitabilă la nivel mondial”, conform unui studiu realizat de organizaţia mondială UN Habitat. Conform datelor, populaţia din mediul urman creşte în fiecare lună cu cinci milioane de oameni.

  • Generaţia titanilor tehnologiei începe să iasă din scenă

    Steve Jobs n-a fost niciodată un elev model. Dimpotrivă, ca mai toţi miliardarii din lumea tehnologiei, ligă din care face parte şi Bill Gates de la Microsoft, Larry Ellison de la Oracle sau Michael Dell, a plecat de pe băncile facultăţii pentru a deveni unul dintre antreprenorii anilor ’70 – ’80 din Silicon Valley. A început să vândă în 1976, împreună cu Steve Wozniak, Apple-1, un computer fără tastatură sau monitor care costa la acea vreme 700 de dolari din care 20 profit şi care, ca o paranteză, a fost vândut anul trecut ca piesă de colecţie la o licitaţie pentru mai bine de 213.000 de dolari. Ceva mai târziu a apărut şi iMac-ul şi apoi restul produselor al căror nume începe cu litera i, idee care făcea referire la internet, individualitate, instruire, informare şi inspiraţie, după cum a dezvăluit ulterior fondatorul Apple.

    Din acest an Steve Jobs se retrage din funcţia de director executiv pentru a doua oară în istoria companiei, mutare care a zguduit recent industria tehnologiei. Dar dacă în trecut decizia a aparţinut consiliului de administraţie care a realizat însă destul de repede greşeala făcută, de astă dată Jobs a ales să plece pe fondul problemelor de sănătate din ce în ce mai grave cu care s-a confruntat în ultimii ani. Fondatorul Apple a fost diagnosticat în urmă cu opt ani cu cancer pancreatic, boală care şi-a lăsat destul de mult amprenta de-a lungul ultimilor ani, făcându-l acum pe omul de afaceri aproape de nerecunoscut.

    Generaţia titanilor tehnologiei (GALERIE FOTO)

    În tot cazul, Steve Jobs rămâne o emblemă în Silicon Valley, un antreprenor şi executiv responsabil împreună cu alţii din generaţia sa de temeliile tehnologiei şi a cărui plecare marchează sfârşitul unei ere, nu neapărat doar pentru Apple. “Aproape că a devenit un personaj mitic”, crede Jim Kouzes de la Leadership Challenge Forum, care studiază de 30 de ani directori executivi renumiţi din lume. Nimic de zis, personajele industriei IT de dinainte de anul 2000 au avut de partea lor vremurile, conjunctura şi locul gol pentru inovaţie, însă fără ei, lucrurile ar fi arătat probabil cu totul altfel.

    Toţi au pornit de jos. Bill Gates, Michael Dell sau Larry Page şi Sergey Brin au devenit antreprenori în camerele de cămin de la facultate ori într-un garaj, cu bani puţini şi fără prea mari aşteptări. Alţii, cum a fost şi cazul lui Larry Ellison, au petrecut ani buni ca angajaţi de rând în alte companii până când au decis să pornească pe cont propriu. Au fost însă dispuşi să rişte, au învăţat din greşeli şi au mers înainte chiar dacă fără nicio garanţie că ideile lor de afaceri vor avea succes. Şi totuşi, companiile pe care le-au clădit au devenit de-a lungul timpului coloşii tehnologiei, iar ei, antreprenorii, se numără printre cei mai bogaţi oameni din lume, cu averi estimate la cel puţin câteva, dacă nu chiar zeci de miliarde de dolari.

    Implicarea lor zilnică în afacere a fost esenţială în toată această ecuaţie. Imperiile pe care le-au ridicat s-au învârtit în cea mai mare parte a cazurilor chiar în jurul fondatorilor şi a viziunii lor, pentru că, practic, carisma, strategiile şi tacticile lor de marketing au fost cele care au propulsat produsele pe lista de cumpărături a consumatorilor – ar fi fost oare iPhone la fel de popular dacă lansarea era făcută de altcineva decât Steve Jobs? E drept, au existat şi câteva excepţii, însă prea puţine; Pierre Omidyar, de pildă, n-a fost niciodată implicat în afacerea eBay. A lăsat-o pe mâinile altora şi şi-a dedicat timpul pasiunilor sale şi proiectelor filantropice ale Omidyar Network, organizaţia înfiinţată împreună cu soţia sa, Pam.

  • Invenţiile de care lumea a uitat (GALERIE FOTO)

    Semaforul, detectorul de miniciuni, guma de mestecat şi penicilina sunt doar câteva dintre lucrurile inventate la începutul secolului al XX-lea. Primul televizor similar celui pe care îl cunoaştem astăzi, cel cu imagini în mişcare, a fost inventat în 1929. Anii ’30 au adus omenirii elicopterul, pliculeţele de ceai, primul fotocopiator şi primul stilou. Dincolo de invenţiile care au schimbat lumea, au existat şi unele extrem de amuzante de care lumea a uitat, scrie boredpanda.com

  • Windows, la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Va dispărea sistemul de operare?

    Sistemul de operare Windows a generat 19 miliarde de dolari venituri în ultimul an fiscal şi a produs 12,3 miliarde profit – aproape o jumătate din profitul Microsoft, compania condusă de Steve Balmer. Cu toate acestea, veniturile Windows au scăzut în fiecare din ultimele două trimestre. Între timp vânzările de smartphone-uri care rulează platforma Google Android şi iPhone-urile de la Apple au crescut în acest an, iar cererea pentru tabletele iPad de la Apple “mănâncă” din vânzările de laptop-uri, dispozitive pe care în mare parte rulează Windowsul. Potrivit mai multor analişti, cota Windows pe piaţa PC din trimestrul trecut a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai ravnita meserie din lume: sa ghicesti cum va arata tehnologia peste zece ani

    Nu sunt multi cei care pot sa isi treaca in CV o slujba ca aceea a lui Dave Evans. El este futurologul companiei Cisco si seful departamentului de solutii de internet pentru business, iar responsabilitatile lui difera de la o zi la alta. |n fisa postului, lui Evans i se cere sa faca previziuni legate de modul cum va evolua tehnologia si sa identifice tendintele care vor schimba lumea in urmatorii zece ani. O misiune grea, dar nu imposibila, iar previziunile lui Evans nu par chiar atat de desprinse de realitate cata vreme Foxconn, cel mai mare producator de electronice si componente IT din lume, anunta chiar saptamana trecuta ca va inlocui pana in 2014 oamenii din fabrici cu peste un milion de roboti. Ei vor creste in acest timp eficienta si vor reduce costurile de productie pentru electronice, indeplinind activitati de manevrare si asamblare a componentelor de care sunt responsabili astazi angajatii companiei, potrivit The Atlantic. |n fond, pana in 2020, robotii vor deveni superiori oamenilor din punct de vedere fizic. 2025 va fi anul in care populatia robotilor o va depasi pe cea umana, in 2032 vor deveni mai buni si la capitolul inteligenta, iar in 2035 vor inlocui complet forta de munca.

    Evans distinge si alte mari schimbari care vor aparea in urmatorii zece ani. |n primul rand, Cisco IBSG prezice faptul ca numarul dispozitivelor conectate la internet va depasi 50 de miliarde de unitati pana in 2020, ceea ce inseamna mai bine de sase dispozitive pentru fiecare locuitor al planetei. Nascut in 2008, conceptul “Internet of Things” este definit ca momentul cand mai multe dispozitive au fost conectate la internet decat numarul efectiv de oameni. Pasul urmator este valul “zetta”. Circa cinci exabytes de informatii insemna traficul total pe internet in 2008, echivalenul in memorie a un miliard de DVD-uri. Dupa numai trei ani, cantitatea de informatie a ajuns la 1,2 zettabytes, care se traduce in memorie cu postarile pe Twitter ale tuturor oamenilor de pe planeta pentru 100 de ani. Cea mai mare parte a traficului este cea video, analistii prognozand ca, pana in 2015, 90% din trafic sa provina tocmai din acest canal. Valul “zetta” va suprasolicita retelele existente si va necesita imbunatatirea arhitecturilor de retele, un motor de crestere important pentru companii care activeaza in sfera IT.

    O a treia schimbare este intens vehiculatul “cloud”. O treime din traficul global de internet il vor reprezenta aplicatiile software “din nori”, accesibile fara licenta prin internet, o afacere de cateva zeci de miliarde de euro anual. Veniturile pe nisa “cloud” vor creste cu 20% anual, iar investitiile in cercetare ale companiilor vor depasi o mie de miliarde de dolari pana in 2014.

    Folosind exemplul locuintei lui Dave Evans, viteza retelelor de internet a crescut de 170.000 de ori, fata de anul 1990. Evans are astazi in casa 38 de dispozitive conectate mereu la internet si o latime de banda de 50 Mbps. |n urmatorii zece ani, viteza va mai creste de alte trei milioane de ori.

  • In viitor, soferii ar putea frana exclusiv prin puterea gandului (VIDEO)

    Semnalele electrice trimise de creier pentru a semnaliza
    intentia de franare au fost detectate de oamenii de stiinta cu 130
    de milisecunde inainte ca soferii sa apese pedala de franare, au
    descoperit cercetatorii de la Universitatea Tehnica din Berlin.
    Daca frana ar fi fost aplicata in momentul cand gandul a fost
    detectat, distanta de franare ar fi fost redusa cu 4 metri.

    Studiul publicat in Journal of Natural Engineering a fost efectuat
    pe o serie de voluntari care au fost asezati in fata a trei
    monitoare, intr-un simulator de conducere numit “The Open Source
    Racing Car Simulator”.

    Mai mult pe
    www.descopera.ro    .

  • De ce sunt zilele e-mailului numarate

    “Mi se pare ca ne-am cunoscut doar video”, si-au spus Doug
    Webster, directorul de marketing al Cisco si colega sa responsabila
    de PR in Europa de Est. Segmentul video a castigat tot mai mult
    teren in ultima vreme in ce priveste comunicarea interna in
    companii, dupa reducerea bugetelor de deplasare si concentrarea pe
    cresterea productivitatii. Cheltuielile pe aplicatii sociale
    folosite de companii vor atinge 770 de milioane de dolari in 2011,
    in crestere cu 16% fata de anul precedent, potrivit datelor
    Gartner, la care se adauga cele de cateva ori mai mari pentru
    solutii de comunicare video. Aproape un miliard de euro s-au
    indreptat catre platforme precum Cisco Quad, Yammer, Jive, Traction
    Software, Socialtext, SocialCast, Salesforce.com Chatter sau
    WizeHive. Este totusi putin in comparatie cu banii care merg inspre
    softurile traditionale de comunicare, precum emailul, impartirea de
    documente si conferintele web prin Microsoft Outlook si LotusNotes
    de la IBM. O piata de zeci de ori mai mare, care inseamna circa
    cinci miliarde de dolari numai in SUA.

    “Observam insa un interes in crestere al mediului de business
    pentru adoptarea solutiilor care incorporeaza voce, video si
    continut capabil sa reuneasca companii raspandite global, atat la
    calculatoarele de birou, cat si la dispozitivele mobile”, spune
    Zeus Kerravala, cercetator in cadrul Yankee Group, citat de Cisco’s
    Tehnology News Site. Cei de la Gartner prevad ca aplicatiile
    sociale vor deveni instrumentele principale de colaborare –
    ajungand poate chiar sa inlocuiasca emailul – pentru o cincime
    dintre companii in urmatorii trei ani. Beneficiile folosirii lor
    sunt dovedite cifric: dincolo de angajatii mai fericiti, relatiile
    intercolegiale imbunatatite si o mai buna colaborare, noile
    tehnologii au aratat reduceri de costuri – angajatii au trimis cu
    38% mai putine e-mailuri, iar cele trimise aveau o marime cu
    aproape jumatate mai mica. In timp, economia pentru managerii de
    proiect inseamna 7,8 ore pe saptamana, adica aproape o zi
    lucratoare, si 5,4 ore pentru subalternii lor, timp pe care l-au
    putut investi ocupandu-se de alte proiecte. Chiar si cei mai
    sceptici si-au dat seama ca se conecteaza altfel cu ceilalti
    oameni, fata de e-mail sau telefon, iar cei mai multi au fost de
    acord ca metacomunicarea si gesturile ajuta ca rezultatul discutiei
    sa fie cel scontat.

    In viziunea directorului Cisco, teleprezenta nu va inlocui
    vreodata contactul direct intre oameni, ci se vrea a fi o
    completare in favoarea unei mai bune comunicari: “Face parte din
    fiinta umana sa comunice direct si ma bucur chiar acum ca stam la
    aceeasi masa. Cat de real este totusi sa transmiti informatia prin
    video sau prin e-mail? E nevoie de semne speciale pentru a-ti
    intari spusele si a arata ca glumesti sau esti serios uneori”.
    Asadar, un suport nu chiar atat de generos pentru comunicare.
    Interesant e ca Webster nu se opreste doar la utilitatea
    teleprezentei in corporatii, ci la orice experienta legata de
    retele – fie ca vorbim de viata personala sau de cea profesionala.
    “Cand ii spun noapte buna fiicei mele in timp ce conduc e mult mai
    eficient sa ii spun video”, spune directorul Cisco.

  • Sfarsitul tehnologiei? Credeti sau nu ca s-au atins limitele inovatiei?

    Gordon Moore a facut in 1965 o observatie despre progresul
    tehnologic. La acea vreme, cand tehnologia era intr-un stadiu
    relativ incipient de dezvoltare, Moore s-a aratat convins sa
    puterea de calcul se va dubla la fiecare aproximativ doi ani,
    evolutie masurabila prin numarul de tranzistori dintr-un cip. Si,
    cel putin pana acum, a avut dreptate, contribuind chiar la
    materializarea teoriei devenite ulterior punct de referinta pentru
    industria IT, denumita in mod emblematic “legea lui Moore” – trei
    ani mai tarziu, in 1968, a pus alaturi de Robert Noyce bazele Intel
    Corporation, cel mai mare producator de microprocesoare din
    lume.

    Dupa mai bine de patru decenii, in 2007, Gordon Moore a facut o
    noua observatie. Pe scena deschisa, in fata unei audiente de cateva
    mii de persoane adunate la un forum Intel din San Francisco, Moore
    a vorbit despre sfarsitul valabilitatii legii care ii poarta
    numele, preconizand ca tehnologia va atinge in 10, poate cel mult
    15 ani, o limita dincolo de care producatorii de cipuri nu vor mai
    putea trece decat cu foarte mare greutate. Nu e prima oara cand se
    pune in discutie o asemenea limitare, dar in ultimii ani, lipsa
    reala de inovatie si de creativitate din unele zone si absenta unei
    noi revolutii semnificative incepe sa fie privita drept un semn ca
    Moore ar putea avea din nou dreptate.

    Atingerea unor limite sau cel putin a unei perioade de stagnare
    a progresului tehnologic pleaca de la premisa ca in ultimii cativa
    ani evolutia a fost din ce in ce mai putin vizibila dincolo de
    realizarea unor ajustari fine pentru ceea ce deja exista. “La fel
    cum se intampla si cu legea lui Moore, sunt atinse constant anumite
    bariere pentru orice tehnologie existenta”, apreciaza pentru
    BUSINESS Magazin Bea Longworth, oficial al Nvidia pentru regiunea
    EMEA. Lucru care s-a simtit cel mai mult din perspectiva
    consumatorilor. “Limitele au fost atinse din punctul de vedere al
    computerelor conventionale, dar supercomputerele, care par ca n-au
    foarte mare relevanta in viata de zi cu zi, sunt cele care deschid
    drumul spre inovatie”, mai spune Longworth.

    Acum 20 de ani, un cumparator scotea din buzunar chiar si 5.000
    de dolari pentru un computer de ultima generatie si constata dupa
    cateva luni, daca nu chiar saptamani uneori, ca deja are pe birou
    un calculator depasit. Pe piata aparea in acest timp fie un
    procesor mai performant, cu mai multi tranzistori, fie o noua placa
    de baza, un cooler mai rapid ori o alta componenta sau periferic
    sensibil imbunatatite. La fel s-a intamplat si in cazul
    telefoanelor mobile. Un model care la jumatatea anilor ’80 costa
    3.000 de dolari si era fara indoiala un lux rezervat pentru elite
    devenea zece ani mai tarziu piesa de muzeu prin comparatie cu
    modelele noi, mai mici, mai usoare si fara discutie mai
    performante, disponibile in magazine pentru 15% din pret. Si, in
    general, s-a intamplat cu toate electronicele si produsele IT
    supuse de-a lungul acestor decenii la nenumarate schimbari mai ales
    tehnologice, dar si de forma, dimensiune sau design.

    Puterea de calcul a procesoarelor despre care vorbea Moore a
    fost insa definitorie pentru evolutia calculatoarelor, fiind cel
    mai important argument al progresului. In fond, acum 30 de ani, cel
    mai performant computer putea realiza doar 400 de milioane de
    operatiuni intr-o secunda, cifra care zece ani mai tarziu era deja
    de ordinul zecilor de miliarde de operatiuni si continua sa creasca
    exponential. Astazi e deja vorba de 2.500 de trilioane de
    operatiuni pe secunda pentru cel mai performant supercomputer, mai
    mult decat dublu fata de acum doi ani. “Daca trecerea de la 486 la
    Pentium a necesitat un numar foarte mare de ani, trecerea de la
    dual core la quad core s-a facut in doar cateva luni”, evidentiaza
    Eduard Dimitriev, directorul general al Power Net Consulting,
    dimensionand astfel ascensiunea care va continua, specialistii
    considerand anul 2030 drept borna in cursa depasirii inteligentei
    umane de catre cea artificiala.

  • N-aveti o harta de inchiriat?

    “Daca un grup de prieteni vrea sa faca turul Europei de Est cu
    masina si nu are un GPS care are harta pentru aceasta regiune,
    poate inchiria una. Pentru o luna costa 15 euro. Daca o cumpara
    insa ar fi costat 40 de euro”, compara Laura Samson, director
    pentru Romania, Ungaria, Slovacia si Cehia al Mio Technology, la
    evenimentul de lansare a noii game de GPS-uri care a avut loc luna
    trecuta la Garage Hall in Bucuresti. Pe langa posibilitatea de
    inchiriere, disponibila pentru prima data in Romania, dispozitivele
    includ si functia de asistenta la parcare, care permite afisarea
    listei parcarilor disponibile pe o raza de un kilometru de la
    destinatie si ghidarea pe banda corecta pentru a usura virarea,
    optiune foarte folositoare in special in traficul aglomerat.

    Spre deosebire de vechiul design al software-ului, care avea
    unul sau doua trasee, cel nou include previzualizarea a patru rute
    diferite pe ecran: cea mai rapida, cea mai scurta, cea mai simpla
    si cea mai economica. Astfel, utilizatorul o poate alege pe cea
    potrivita momentului si interesului sau.

    Echipamentele de varf de gama, Mio S487 si Mio S687, includ
    ghiduri de calatorie preinstalate pentru orasele mari din Europa,
    care cuprind liste cu atractii turistice, locuri unde se poate lua
    masa, hoteluri sau alte puncte de interes. “Am vrut sa atingem
    toate categoriile de preturi. Pentru cei care isi doresc un
    dispozitiv economic sunt disponibile doua modele cu harta Romaniei,
    pentru cei care isi doresc un raport avantajos calitate-pret exista
    o gama de mijloc care cuprinde cinci modele, iar pentru cei care
    cauta echipamentul GPS complet exista doua modele cu
    functionalitati complexe, capacitati multimedia si conectivitate
    Bluetooth”, explica Samson, precizand ca preturile sunt cuprinse
    intre 300 si 950 de lei.

    Anul trecut Mio a vandut peste 20.000 de echipamente de
    navigatie, inregistrand o cota de piata de aproximativ 40%. “2010
    n-a fost deosebit nici prin vesti negative, nici prin vesti
    pozitive pentru piata de GPS. Mio si-a indeplinit obiectivele. Anul
    acesta vrem sa ajungem inapoi la cota de piata de 50%, cat aveam in
    trecut, cota pe care am pierdut-o din cauza lansarii pe piata a
    unor dispozitive mult mai ieftine”, a declarat Laura Samson,
    estimand ca piata de GPS-uri in 2011 va fi de circa 70.000 de
    bucati.