BusinessMagazin

Tag: energie

  • Scumpirea energiei şi prognoza meteo pot salva piaţa termoizolaţiilor

    “PRIN TRADIŢIE, LUNILE SEPTEMBRIE ŞI OCTOMBRIE SUNT CELE ÎN CARE CREŞTE NUMĂRUL LUCRĂRILOR DE REABILITARE TERMICĂ A BLOCURILOR”, spune Miron Cruţescu, director executiv al ROMEPS (Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România). Regula celui de-al doisprezecelea ceas, în care oamenii se grăbesc să-şi termine treburile, funcţionează şi în acest domeniu. Mai cu seamă că se anunţă o iarnă friguroasă, iar energia continuă să se scumpească. În plus, anul acesta „a scăzut numărul de blocuri intrate în proiecte de reabilitare şi s-a redus şi puterea de cumpărare a populaţiei pentru renovări şi reabilitări individuale”, adaugă Cruţescu.

    Lucru vizibil în datele asociaţiei, care indică o scădere cu 20% în volum a vânzărilor de polistiren faţă de anul trecut, când piaţa de profil a ajuns la o valoare de 100 de milioane de euro. „În 2012 s-au importat circa 47.000 de tone de materie primă„, afirmă directorul executiv al ROMEPS, care completează că acest volum este mic prin comparaţie cu alte pieţe, ca Polonia (200.000 de tone) sau Germania (peste 400.000 de tone). Datele se referă la cantitatea totală de materie primă importată, pentru că toţi producătorii de pe piaţa locală o folosesc. Între aceştia se numără Arcon, Austrotherm, Isopor, Hirsch Porozell, Swisspor sau AdePlast.

    Cu alte cuvinte, consumul în România este mic şi la acest capitol, ca la aproape oricare altul – de la mâncare şi încălţăminte până la maşini sau vacanţe.

    CU TOATE ACESTEA, ROMÂNIA S-A ANGAJAT CA PÂNĂ ÎN 2020 SĂ REDUCĂ CU 20% CONSUMUL DE ENERGIE, iar pentru asta „trebuie izolate locuinţele„, spune Cruţescu. Dar în prezent doar 1.000 din cele circa 9.000 de blocuri din Bucureşti au fost reabilitate termic, conform estimărilor reprezentantului ROMEPS. În ţară situaţia este chiar mai proastă, pentru că programele de reabilitare amplă s-au desfăşurat cu precădere în Capitală. Prin urmare, ponderea locuinţelor din mediul urban reabilitate termic nu depăşeşte câteva procente la nivelul întregii ţări, în condiţiile în care numărul total de blocuri se plasează în jurul a 80.000 de unităţi, estimează Cruţescu.

    El adaugă că angajamentul autorităţilor pentru reducerea consumului energetic nu este deloc facil, mai cu seamă că din 2018 toate construcţiile administrative, cum sunt unităţile de învăţământ şi spitatele, va trebui să fie pasive, adică să nu consume niciun fel de energie. Pentru asta vor avea nevoie de izolaţii, ferestre cu protecţie solară, folosirea de surse regenerabile de energie – pompe geotermice, panouri fotovoltaice, forţa vântului sau a apei, enumeră Creţulescu. Fireşte, acest scenariu pare mai degrabă desprins din-tr-un film SF, în condiţiile în care în mediul rural sunt în continuare locuinţe care nu au energie electrică sau apă curentă.

  • Niţă i-a transmis comisarului Oettinger că România continuă să sprijine energia regenerabilă

     “Am discutat despre energia regenerabilă şi impactul acesteia la nivelul costurilor suportate de consumatorii industriali şi casnici. România va continua să sprijine acest sector, păstrând un echilibru necesar pentru economia locală”, a afirmat Niţă, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Comunicatul precizează că Niţă i-a spus comisarului european pe Energie Gunther Oettinger că România este una dintre ţările din blocul comunitar care se află în graficul privind ţintele asumate pentru 2020, respectiv ca ponderea energiei verzi în consumul final să fie de 24%, după ce în 2010 procentajul era de 23,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition – Chiriţoiu: CE va finaliza în acest an investigaţia privind Hidroelectrica, Alro şi Mittal

     “În cazul Hidroelectrica, investigaţiile care vizează contractele cu Alro şi cu Mittal vor fi finalizate în acest an. Pentru restul de contracte, cu traderii, investigaţiile vor dura până anul viitor”, a spus Chiriţoiu, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition.

    Comisia Europeană a iniţiat anul trecut cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale.

    Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, cu termen de finalizare 2014, 2015 sau 2018. Hidroelectrica avea zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electro­carbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul deputat PSD Mugurel Surupăceanu, acuzat de corupţie, condamnat la 6 ani de închisoare cu executare

     Conform deciziei instanţei, Surupăceanu a primit pedepse diferite pentru acuzaţiile care i-au fost aduse de Direcţia Naţională Anticorupţie, toate fiind contopite în cea mai grea dintre ele, respectiv şapte ani de închisoare cu executare.

    Fostului deputat i se interzic, de asemenea, o serie de drepturi civile, inclusiv de a alege şi a fi ales, pentru o perioadă de doi ani după executarea pedepsei, sentinţa nefiind definitivă.

    El a fost condamnat după ce în anul 2007, prin intermediari, a impus cumpărarea de către fostul complex energetic Turceni a unui utilaj multifuncţional, de tip tractor forestier, importat din Ucraina, la preţul de 50.000 de dolari şi vândut cu peste 832.000 de lei, procedurile de achiziţie fiind ilegale, conform rechizitoriului întocmit de DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nemat Shafik, FMI: România trebuie să continue liberalizarea preţurilor la energie

    “Dereglementarea treptată a preţurilor la energie, susţinută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, trebuie să continue. De asemenea, este binevenit angajamentul autorităţilor de a promova reformele îndelung amânate în aria întreprinderilor de stat, incluzând aici îmbunătăţirea guvernanţei acestora şi extinderea implicării sectorului privat”, a spus Shafik.

    Reprezentanta FMI recomandă, de asemenea, reducerea arieratelor, ierarhizarea investiţiilor publice, creşterea absorbţiei fondurilor europene, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administraţiei fiscale şi reforma sistemului de asistenţă medicală.

    Ea a apreciat bilanţul autorităţilor române din 2009 până acum, respectiv faptul că România şi-a redus deficitul bugetar şi cel al balanţei de plăţi şi că a început reformele în diverse domenii. “Totuşi, PIB real nu a revenit la nivelurile dinainte de criză, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv la volatilitatea fluxurilor de capital, iar programul de reforme nu este încheiat”, afirmă Nemat Shafik.

    Din punctul de vedere al FMI, sistemul bancar este bine caputalizat, dezintermedierea bancară este sub control, iar politica monetară şi fiscală este corectă. “Totuşi, creditele neperformante continuă să crească, iar ameliorarea bilanţurilor băncilor trebuie accelerată. Modificarea legislaţiei insolvenţei şi adoptarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare vor fi paşi importanţi în această direcţie.”

    Consiliul director al FMI a aprobat, vineri, noul acord stand-by de tip preventiv cu România, în valoare de cca 1,98 mld. euro, cu o durată de doi ani. Autorităţile române au cerut, de asemenea, asistenţă preventivă de la UE în valoare de 2 mld. euro.

    Acesta este al treilea acord stand-by cu FMI şi UE încheiat de România de la începutul crizei. Primul a fost cel din 2009, în valoare de aproape 13 mld. euro, urmat de cel din 2011, în valoare de 5 mld. euro. Al doilea acord, ca şi cel actual, a fost un aranjament de tip preventiv, fără tragerea fondurilor de către România. Toate acordurile cu FMI sunt destinate susţinerii balanţei de plăţi, aşadar nu sunt împrumuturi de uz curent pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru investiţii.

  • Producătorii de gaze din afara ţării vor putea tranzacţiona pe platforma OPCOM

     “Ambiţia noastră este să devenim un pol energetic regional. Vrem ca şi bursa de energie OPCOM să devină o bursă regională. (…) Şi vom da posibilitatea ca şi alţi producători de gaze din afara ţării să tranzacţioneze gaze în România”, a afirmat Niţă la Bucharest Forum, care se desfăşoară în perioada 26-28 septembrie.

    Ministrul spune că în viitor România va fi o piaţă atractivă pentru producătorii străini de gaze din perspectiva preţului.

    Romgaz şi Petrom sunt cei mai producători de gaze din România, având o cotă de piaţă de peste 90%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Purtător de cuvânt al lui Oettinger:Sperăm că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni vor începe curând

     “Comisia se află în contact strâns cu autorităţile din România şi R. Moldova privind acest subiect. Suntem încrezători că lucrările vor fi demarate în curând”, a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt al comisarului european pentru energie, Günther Oettinger. Aceasta nu a dorit să comenteze scrisoarea trimisă comisarului de către Elena Băsescu.

    Europarlamentarul PDL Elena Băsescu i-a trimis o scrisoare comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, despre “mascarada regizată” de premierul Victor Ponta, căruia “i-a căzut pradă” oficialul european, în legătură cu lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni.

    “Ca urmare a faptului că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni, prima interconexiune de gaze naturale dintre România şi Republica Moldova, nu au început nici până în acest moment şi nici nu există o dată clară la care acest lucru ar urma să se întâmple, i-am trimis o scrisoare Comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, prin care l-am informat pe acesta despre «mascarada» regizată de Victor Ponta în perioada 26 – 27 august 2013 căreia i-a căzut pradă chiar şi oficialul european”, a anunţat Elena Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul din umbră al PDL. Care sunt miniştrii conduşi de prim-ministrul Guvernului alternativ, Cătălin Predoiu

     Cătălin Predoiu a precizat că guvernul alternativ al PDL are 16 portofolii, şase din 10 miniştri sunt femei, nouă din 16 miniştri sunt oameni noi, iar media de vârstă este de 45 de ani.

    El a arătat că în acest guvern alternativă al democrat-liberalilor funcţia de ministru al Afacerilor Externe este ocupată de Radu Carp, ministrul Apărării – Marinică Dincă, ministrul Internelor – Alin Tişe, ministrul Justiţiei – Monica Macovei, al Economiei – Andreea Paul şi al Finanţelor – Gheorghe Ialomiţianu.

    Ministerul Agriculturii este condus de Gheorghe Ştefan, cel al Energiei de Lucian Bode şi Infrastructura de Anca Boagiu.

    Din guvernul alternativ al PDL mai fac parte, ca ministru al Fondurilor Europene. Alexandru Nazare, ministru al Muncii – Claudia Boghicevici, ministrul Mediului – Sulfina Barbu, ministrul sănătăţii – Dragoş Şerban, al Educaţiei Raluca Turcan, în timp ce la Cultură pe funcţia de ministru se află Radu F. Alexandru, iar cea de ministru al Tinretului – Sorin Moldovan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă: Nu vom mai lista la bursă alte companii de stat, în afara celor programate

     “Nu mai scoatem acţiuni ale altor companii la bursă, cu excepţia celor programate pentru anul viitor, adică Electrica, Hidroelectrica şi complexele energetice Oltenia şi Hunedoara”, a afirmat Niţă într-o conferinţă de presă.

    Listările la bursă ale acestor companii, precum şi ale altora, tot controlate de stat, au fost asumate de Guvern faţă de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

    În acest an statul a scos pe piaţa de capital compania Transgaz Mediaş (TGN), printr-o oferă publică secundară, şi a listat Nuclearelectrica, prin ofertă publică iniţială. Până la sfârşitul anului va fi listat la bursă, prin ofertă publică iniţială, şi producătorul de gaze Romgaz Mediaş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elena Băsescu îi scrie comisarului Oettinger despre “mascarada” lui Ponta legată de gazoduct

     “Ca urmare a faptului că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni, prima interconexiune de gaze naturale dintre România şi Republica Moldova, nu au început nici până în acest moment şi nici nu există o dată clară la care acest lucru ar urma să se întâmple, i-am trimis o scrisoare Comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, prin care l-am informat pe acesta despre «mascarada» regizată de ViVictor Pontan perioada 26 – 27 august 2013 căreia i-a căzut pradă chiar şi oficialul european”, anunţă Elena Băsescu.

    Ea menţionează că speranţa sa este ca atenţia pe care comisarul Oettinger o va acorda de acum înainte proiectului să genereze o reacţie din partea Guvernului de la Bucureşti în sensul îndeplinirii obligaţiilor asumate atât în faţa românilor, a basarabenilor, dar şi în faţa întregii Europe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro