BusinessMagazin

Tag: criza

  • Un grup de deputaţi ruşi cere judecarea lui Mihail Gorbaciov pentru destrămarea URSS

     “Toţi morţii de la Kiev vor fi pe conştiinţa celor care se aflau la Kremlin în 1991 şi care au susţinut destrămarea acestei mari ţări”, a declarat la postul de radio Ecoul Moscovei deputatul naţionalist Mihail Degtiarev, făcând referire la cele aproximativ o sută de persoane ucise în reprimarea protestelor care au condus la demiterea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, în februarie.

    Mihail Degtiarev a semnat solicitarea trimisă în acest sens justiţiei împreună cu alţi doi deputaţi ai partidului pro-Kremlin Rusia Unită şi alţi doi reprezentanţi în Parlament ai Partidului Comunist.

    Mihail Gorbaciov, în vârstă de 84 de ani, “este un bătrânel, nimeni nu-l va trimite în spatele gratiilor, dar fără acest proces nu vom putea progresa nici ca ţară şi nici ca naţiune”, a adăugat deputatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miniştrii de Finanţe din cadrul G7 se reunesc la Washington pe tema impactului crizei din Ucraina

     La reuniune, care urmează să aibă loc joi după-amiaza, vor participa miniştrii din statele cele mai industrializate – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – în cadrul Adunării Generale a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM).

    Criza din Ucraina şi tensiunile cu Rusia se vor afla în centrul discuţiilor, dar ar putea să fie abordate şi ale subiecte, a declarat una dintre surse, fără să ofere precizări.

    Eforturile diplomatice se accelerează în vederea găsirii unei soluţii diplomatice şi evitării unei escaladări a conflictului. O reuniune cvadripartită Rusia-Statete Unite-Ucraina-UE urmează să aibă loc săptămâna viitoare, chiar dacă Washingtonul i-a minimalizat importanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Dăianu: Ucraina ne-a arătat că trebuie să trecem mai repede la Euro

     “Cred că dacă nu ai o economie puternică, zona euro te sufocă. Se întoarce zona geopolitică în Europa odată cu criza din Ucraina. În opinia mea, zona euro are mai multă relevanţă geopolitică în momentul de faţă şi vedem acum un motiv suplimentar de a grăbi procesul de aderare la zona euro”, a declarat miercuri Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi fost ministru al Finanţelor, la “Conferinţa de Risc de Ţară 2014” organizată de Coface şi Mediafax.

    El consideră că situaţia din Ucraina ar putea genera o “erodare” cu 0,2-0,3 puncte procentuale a creşterii economice anticipate pentru statele din Europa Centrală şi de Est în acest an, pe fondul costului incertitudinii, proximităţii geografice sau relocării resurselor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • FMI: Criza din Ucraina afectează deja economia Rusiei şi s-ar putea extinde la nivel global

     Criza politică din Ucraina şi confruntarea dintre Rusia şi Occident au împins deja Ucraina în recesiune şi au cauzat ieşiri masive de capital din Rusia, de teama impunerii de sancţiuni după decizia Moscovei de a anexa regiunea ucraineană Crimeea.

    Fondul a înrăutăţit estimarea de creştere economică a Rusiei pentru acest an de la 1,9% la 1,3%, dar a avertizat că impactul ar putea fi şi mai puternic şi s-ar putea extinde în afara spaţiului fost sovietic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia a suspendat importuri de produse lactate de la companii din Ucraina

     Agenţia federală pentru protecţia consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor, a explicat că decizia este motivată de “garantarea drepturilor consumatorilor” şi în urma constatărilor privind încălcarea normelor sanitare.

    Restricţiile vizează companiile Ros, Ahtirski Sirkombinat, Piriatinski Sirkombinat, Gadiacir, Zolotonoski Maslodelni şi Tehmolprom.

    Rusia a fost acuzată în mai multe rânduri că impune sancţiuni comerciale ţărilor partenere, având în vedere presiuni asupra statelor din regiune, cum a fost cazul resctricţiile pentru importurile de vin din Georgia, sau al produselor lactate din ţările baltice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.

     

  • Rusia AVERTIZEAZĂ România pentru declaraţii “antiruse” ale preşedintelui Băsescu privind Ucraina

     “Rusia a observat o serie de noi declaraţii antiruse ale preşedintelui Traian Băsescu”, afirmă Ministerul rus de Externe, într-un comunicat.

    “Liderul român a acuzat Rusia de comiterea unei «agresiuni împotriva Ucrainei» la ceremoniile de aniversare a 10 ani de la intrarea României în NATO”, precizează Ministerul rus de Externe, adaugând că şeful diplomaţiei române, TiTitus Corlăţeannu a respins această declaraţie.

    “Se poate ghici în spatele acestor atacuri intenţia clară a Bucureştiului de a ignora adevăratele cauze ale crizei din Ucraina”, a adăugat diplomaţia rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom renunţă să mai caute investitori în SUA şi Europa, în urma crizei din Crimeea

     Directorii producătorului rus de gaze, cu o capitalizare de 90 de miliarde de dolari şi obligaţiuni scadente în valoare de 37 miliarde de dolari, au cerut angajaţilor departamentului de relaţii cu investitorii să caute mai mulţi eventuali acţionari în Asia şi pe alte pieţe emergente, au declarat două surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg.

    La începutul lunii martie, Gazprom a organizat întâlniri cu investitorii la New York şi Londra.

    Schimbarea de direcţie arată cum criza dintre Rusia şi Occident afectează relaţiile economice şi financiare. China nu a votat în Consiliul de Securitate al ONU împotriva acţiunii Rusiei de a anexa Crimeea, iar preşedintele rus Vladimir Putin va efectua o vizită la Beijing în luna mai, în timpul căreia vrea să semneze un contract pentru aprovizionarea Chinei cu gaze naturale pentru o perioadă de 30 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: România stă bine, după cum a ieşit din criză, totul e să nu mai mărim taxele la nesfârşit

     “Eu am încercat înainte de revoluţia arabă, cu deplasările în Egipt, în Libia, însă probabil acum, după acest val de destabilizare care a trecut, ar trebui să revenim la proiectul de a ne întoarce în Africa”, a spus preşedintele Traian Băsescu.

    El a arătat că aceasta este o piaţă pe care România poate fi extrem de competitivă şi “este păcat să nu ne lărgim orizontul”.

    “Noi am obişnuit să ne autoflagelăm”, a mai spus preşedintele, spunând că, la nivelul Uniunii Europene, contribuţia industriei în PIB este de 15%, iar în România producţia industrială ocupă 30% din PIB.

    “La nivelul Uniunii Europene se pune problema reindustrializării, noi avem deja 30% şi trebuie să ne creştem capacităţile industrială, pentru că s-a convins toată lumea că numai din servicii nu se poate trăi bine pe termen foarte lung, nu se poate garanta prosperitatea, locuri de muncă fără să ai şi o industrie cu multe IMM-uri care să o deservească”, a arătat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca centrală a Rusiei a redus estimarea de creştere economică a ţării la sub 1%

     “Previziunea iniţială, de creştere a PIB între 1,5% şi 1,8%, este puţin probabilă, în opinia noastră, mai probabil este un ritm de sub 1%”, a declarat preşedintele băncii centrale, Elvira Nabiullina.

    Cel mai îngrijorător factor este scăderea investiţiilor în Rusia, a subliniat Nabiullina, care a constatat în schimb rezistenţa consumului, în februarie.

    Ea a precizat că deprecierea rublei a avut un efect important asupra ieşirilor de capital, care vor depăşi previziunile. Banca centrală nu a publicat încă date privind ieşirile de capital din primul trimestru.

    “Deprecierea monedei ruse în raport cu principalele valute are un efect pozitiv asupra competitivităţii unor producători, dar însemnă şi un cost mai mare al împrumuturilor în monede străine, precum şi al componentelor şi al investiţiilor de capital”, a notat Nabiullina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro