BusinessMagazin

Tag: banca

  • Dinu Patriciu cauta banci de cumparat pe pietele emergente

    Liberty a platit 15 milioane de dolari pentru o participatie
    majoritara in cadrul Bancii Populare a Georgiei, al saptelea mare
    creditor al fostei republici sovietice, in luna septembrie.
    “Dispunem de suficiente lichiditati pentru alte cateva tranzactii
    de aceasta dimensiune”, a declarat Gurgenidze, fost prim-ministru
    al Georgiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Statul francez creeaza o banca speciala pentru casele de moda lovite de criza

    Industria modei, pe care Franta o percepe ca o parte a
    mostenirii sale culturale, a fost greu lovita de criza mondiala,
    dupa ce oamenii au ales sa faca economii. Printre victime se numara
    si nume mari, precum Christian Lacroix si Cacharel.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • La un an dupa ce a depasit apogeul crizei, Morgan Stanley face profit de 600 mil. dolari

    Grupul financiar are la carma un nou director financiar, James
    Gorman, iar compnia ar trebui sa inceapa sa culeaga roadele
    colaborarii cu divizia de brokeraj de la Citigroup, noteaza
    publicatia americana.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Petrom ia 500 mil. euro de la noua banci

    Cu aceasta noua linie de finantare, la care au participat noua
    banci internationale si filialele lor din Romania, imprumuturile
    Petrom, singurul producator local de petrol si gaze, au ajuns in
    ultimul an la peste 2 miliarde de euro.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • ING: Economia va inregistra in ultimele trei luni o crestere de 0,5% fata de trimestrul al treilea

    “Totusi, depinzand de masurile de reforma si de coordonarea in
    timp a acestora, am putea sa revizuiam estimarile noastre pana la o
    scadere a economiei, fie in primele trei luni din 2010, fie in
    trimestrul al doilea”, se arata intr-un raport publicat, luni, de
    ING.
    Analistii bancii considera totodata ca ratele de dobanda ridicate
    determinate de strategia BNR de a evita deprecierea monedei
    nationale ar putea afecta activitatea economica din primul semestru
    al anului viitor.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Lloyds deruleaza o majorare de capital record, de 13,5 miliarde lire sterline

  • Profitul BRD a scazut cu 17,4%

    Venitul net bancar a ajuns la 1,63 miliarde lei (387 milioane euro), cu aproape 17% mai mare decat in primele sase luni de anul trecut, iar profitul brut din exploatare a fost de 919 milioane lei (217 milioane euro), cu 19,4% peste valoarea din primul semestru din 2008, cand a fost de 770 milioane lei (209,7 milioane euro).Activele sunt, in acelasi timp, cu 14,6% mai mari decat la finalul perioadei similare a anului trecut, de 43,14 miliarde lei.

    "Primul semestru al anului 2009 s-a caracterizat printr-o incetinire marcata a cererii de credite si printr-o crestere accentuata a riscurilor atat in ceea ce priveste clientela persoane fizice, cat si clientela IMM. Aceasta situatie demonstreaza amploarea recesiunii resimtita in primul semestru. In acest context, BRD a reusit sa isi mentina rezultatele la un nivel satisfacator", a declarat Patrick Gelin, presedinte si director general al bancii, intr-un comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti.

    Volumul total al creditelor acordate clientelei este de 32,2 miliarde lei (7,6 miliarde euro), in crestere cu 11% fata de 30 iunie 2008.Imprumuturile pentru persoane fizice au ajuns la 15,8 miliarde lei, in crestere cu 10,5%, in timp ce creditele acordate persoanelor juridice au avansat cu 11,5%, la 16,4 miliarde lei. Depozitele clientelei s-au situat la sfarsitul primului semestru din acest an la 29,1 miliarde lei.

    Datoriile bancii catre alte institutii de credit erau la finele primului semestru de 13,47 miliarde lei (3,2 miliarde euro), valoare cu aproape 90% mai mare decat in intervalul ianuarie – iunie 2008, cand s-au situat la 7,11 miliarde lei.Veniturile totale au crescut cu 32,56%, de la 7,2 miliarde lei la 9,54 miliarde lei (2,27 miliarde euro), in timp ce cheltuielile au cumulat 9,03 miliarde lei (2,14 miliarde euro), valoare cu 37% peste nivelul din primele sase luni ale anului trecut, de 6,58 miliarde lei.

    Rezultate financiare ale bancii sunt calculate conform standardelor romanesti de contabilitate (RAS).

    Costul net al riscului a crescut de 2,7 ori in intervalul analizat, la 408 milioane lei (96 milioane euro), de la 151 milioane lei (41 milioane euro) in perioada similara a anului trecut. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a fost la sfarsitul primului semestru de 22,3%, in timp ce raportul cost/venituri s-a mentinut la un nivel de 43,8%.

    "Cheltuielile generale raman bine controlate, cresterea lor datorandu-se, in principal, impactului cursului de schimb leu/euro", se spune in comunicat.

    BRD – Groupe Societe Generale avea, la sfarsitul lunii iunie, 2,6 milioane de clienti. Banca a emis 2,2 milioane de carduri si opereaza o retea de 1.400 ATM-uri si 20.000 de POS-uri.

     

  • Este chiar hilar: UE nu vrea recapitalizarea CEC pentru ca banca nu are probleme. Cum comentati?

    Guvernul nu reuseste sa obtina acordul Comisiei Europene pentru majorarea capitalului social al CEC dupa aproape jumatate de an de cand a anuntat aceasta masura, rastimp in care statele occidentale au pompat sume uriase in banci ajunse pe marginea prapastiei.
    Care este „vina" CEC-ului? Ca nu are probleme de solvabilitate sau de lichiditate care sa impuna suplimentarea capitalului asa cum se intampla in cazul unor filiale de banci straine.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Poate doar de-o garsoniera

     

    Impactul major al noului regulement de creditare impus de BNR, ale carui prime efecte se vor simti din octombrie, este scaderea sumei maxime ce poate fi imprumutata de clienti, rezuma Adrian Faur, product development manager in cadrul GE Money Romania. Gradul de indatorare maxim pe care bancherii il pot aplica pentru creditele ipotecare, imobiliare sau pentru cele garantate cu ipoteca se reduce, in opinia lui Faur, pana la 50%, in conditiile in care normele de pana acum lasau clientii sa se indatoreze si pana la 70% din venituri. Vestea este cu atat mai proasta pentru cei ce au nevoie de un credit pentru locuinta, cu cat, in paralel, criza financiara internationala genereaza o scumpire accentuata a surselor de finantare si, in final, a imprumuturilor de orice fel.
     
    Astfel ca, desi in ultimele doua luni costul creditarii a fost relativ constant, dobanda anuala efectiva (DAE) pentru imprumuturile ipotecare in euro variind in jur de 9,79-9,81%, “ne asteptam ca in perioada urmatoare costurile cu finantarea sa creasca in medie cu 1-1,5%”, spune Raluca Dobre, analist financiar in cadrul companiei IpoteciDirect, o societate de consultanta financiara specializata in finantari imobiliare. Cat despre noile reguli de creditare, Dobre estimeaza ca impactul propriu-zis se va simti cu precadere in ultima parte a anului, atunci cand gradul de indatorare se va reduce cu 10-15% pentru fiecare client in parte. Pana una-alta, singurul efect sesizat de ea in activitatea de creditare se manifesta printr-o intarziere cu aproximativ o saptamana in analiza dosarelor de catre banci la creditele depuse.
     
    Ce e mai rau abia de-acum urmeaza insa: dupa ce bancherii vor fi trecut pe la banca centrala pentru a primi aprobarea pe normele noi, suma maxima ce va putea fi imprumutata “ar putea sa scada in cel mai bun caz cu 7-10%, insa scaderea poate sa depaseasca si 30%”. Analistul IpoteciDirect face, in aceste conditii, un calcul simplu, pentru o familie alcatuita din doua persoane si care are un venit mediu de 1.000 de euro. La calcularea gradului maxim de indatorare permis, din acest venit lunar disponibil se scade o valoare medie a cheltuielilor de intretinere de 600 de lei (circa 170 de euro), iar in conditiile unei DAE medii de 9,81% si cu o scadenta de 30 de ani, solicitantul s-ar fi incadrat la un credit ipotecar de 210.000 de euro in conditiile unui grad de indatorare de 60%. Daca gradul de indatorare scade la 45% (asa cum se poate intampla in conditiile noului regulament), pastrand constantele din calculul precedent, acelasi solicitant se incadreaza pentru numai 160.000 de euro, o suma cu 24% mai mica. “In general, efectul este de diminuare a sumei ce poate fi obtinuta de la banca, nu de stopare efectiva a accesului”, spune Dobre. La credite nu vor mai avea acces persoanele care oricum prezentau si inainte de noile norme o situatie incerta a veniturilor, adauga ea, iar cele care se incadrau la limita pentru un credit pana nu de mult pot avea surpriza ca acum sa nu il mai poata accesa deloc.
     
    Adrian Faur de la GE Money completeaza tabloul: schimbarile vor fi cel mai dur resimtite de catre clientii care au venituri sub 1.500-1.700 de lei (aproximativ 500-600 de euro). Pentru acestia, scaderea gradului de indatorare si cresterea costurilor la creditele noi “vor avea ca rezultat direct imposibilitatea de a se imprumuta suficient de mult pentru a cumpara o proprietate”. Aceasta categorie de clienti vor putea cumpara cel mult un teren pentru constructia ulterioara a unei locuinte, numai ca optiunea le este “taxata” chiar de bancheri; fiind considerata speculativa de multe institutii de credit, pentru imprumuturile destinate cumpararii de teren se solicita conditii suplimentare, spune Faur.
     
    Revenind la conditiile generale pe care le impune noul regulament de creditare, managerul de la GE Money noteaza si un aspect benefic pentru client – urmarit, de altfel, de catre banca centrala. Bancherii nu vor mai avea voie sa modifice suma maxima ce poate fi imprumutata de un client, asa cum se practica acum prin diferite metode, de genul unei dobanzi valabile pentru un an sau doi ce creste mai apoi spectaculos sau al unei perioade predefinite de aplicare a unor comisioane reduse de administrare. Banca centrala impune bancherilor sa se asigure ca pe intreaga perioada de acordare a creditului gradul de indatorare a solicitantului se incadreaza in nivelul maxim admis aplicabil acestuia. Gradul maxim de indatorare se va calcula diferit de la banca la banca; astfel, la bancherii ce dispun de norme proprii (pe care trebuie sa le avizeze din nou pentru a include noile schimbari), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. In calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR), cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul, iar in calcul vor fi luate cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval. Pentru bancile care nu si-au validat propriile norme de creditare, gradul maxim de indatorare pe care vor mai putea sa-l permita clientilor coboara la 35%, fata de 40%, cat a fost pana in prezent. Pentru client, singura varianta de a-si spori suma pe care o poate imprumuta este, in aceste conditii, sa opteze pentru o perioada de gratie la rambursarea creditului, ceea ce ii va permite ca pe termen scurt sa aiba o rata lunara mai redusa, pentru ca ulterior sa inregistreze o marire a ratei lunare. Dar spre deosebire de situatia anterioara noilor norme, spune Faur, aceasta crestere trebuie comunicata intotdeauna clientului chiar din momentul acordarii creditului.
     
    In ceea ce priveste veniturile acceptate pentru acordarea unui credit, “din semnalele primite de la bancile partenere reiese ca se vor adresa acelorasi categorii de clienti”, spune Marina Sterpan, product manager la brokerul Credit Zone. Diferentele se vor face, adauga ea, la analiza fiecarui dosar de credit in functie de particularitati. Sterpan remarca si ca perspectiva noilor reguli de creditare a creat “oarecare panica” in randul clientilor, lucru ce a produs deja o scadere pe piata impru­muturilor ipotecare. Intr-adevar, luna iulie a adus un eveniment fara precedent in ultimul an si jumatate: creditul ipotecar a franat brusc, inregistrand o contractie cu 1,7% fata de luna anterioara, pana la 17 miliarde de lei (circa 4,8 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.

     

  • Poate doar de-o garsoniera

     

    Impactul major al noului regulement de creditare impus de BNR, ale carui prime efecte se vor simti din octombrie, este scaderea sumei maxime ce poate fi imprumutata de clienti, rezuma Adrian Faur, product development manager in cadrul GE Money Romania. Gradul de indatorare maxim pe care bancherii il pot aplica pentru creditele ipotecare, imobiliare sau pentru cele garantate cu ipoteca se reduce, in opinia lui Faur, pana la 50%, in conditiile in care normele de pana acum lasau clientii sa se indatoreze si pana la 70% din venituri. Vestea este cu atat mai proasta pentru cei ce au nevoie de un credit pentru locuinta, cu cat, in paralel, criza financiara internationala genereaza o scumpire accentuata a surselor de finantare si, in final, a imprumuturilor de orice fel.
     
    Astfel ca, desi in ultimele doua luni costul creditarii a fost relativ constant, dobanda anuala efectiva (DAE) pentru imprumuturile ipotecare in euro variind in jur de 9,79-9,81%, “ne asteptam ca in perioada urmatoare costurile cu finantarea sa creasca in medie cu 1-1,5%”, spune Raluca Dobre, analist financiar in cadrul companiei IpoteciDirect, o societate de consultanta financiara specializata in finantari imobiliare. Cat despre noile reguli de creditare, Dobre estimeaza ca impactul propriu-zis se va simti cu precadere in ultima parte a anului, atunci cand gradul de indatorare se va reduce cu 10-15% pentru fiecare client in parte. Pana una-alta, singurul efect sesizat de ea in activitatea de creditare se manifesta printr-o intarziere cu aproximativ o saptamana in analiza dosarelor de catre banci la creditele depuse.
     
    Ce e mai rau abia de-acum urmeaza insa: dupa ce bancherii vor fi trecut pe la banca centrala pentru a primi aprobarea pe normele noi, suma maxima ce va putea fi imprumutata “ar putea sa scada in cel mai bun caz cu 7-10%, insa scaderea poate sa depaseasca si 30%”. Analistul IpoteciDirect face, in aceste conditii, un calcul simplu, pentru o familie alcatuita din doua persoane si care are un venit mediu de 1.000 de euro. La calcularea gradului maxim de indatorare permis, din acest venit lunar disponibil se scade o valoare medie a cheltuielilor de intretinere de 600 de lei (circa 170 de euro), iar in conditiile unei DAE medii de 9,81% si cu o scadenta de 30 de ani, solicitantul s-ar fi incadrat la un credit ipotecar de 210.000 de euro in conditiile unui grad de indatorare de 60%. Daca gradul de indatorare scade la 45% (asa cum se poate intampla in conditiile noului regulament), pastrand constantele din calculul precedent, acelasi solicitant se incadreaza pentru numai 160.000 de euro, o suma cu 24% mai mica. “In general, efectul este de diminuare a sumei ce poate fi obtinuta de la banca, nu de stopare efectiva a accesului”, spune Dobre. La credite nu vor mai avea acces persoanele care oricum prezentau si inainte de noile norme o situatie incerta a veniturilor, adauga ea, iar cele care se incadrau la limita pentru un credit pana nu de mult pot avea surpriza ca acum sa nu il mai poata accesa deloc.
     
    Adrian Faur de la GE Money completeaza tabloul: schimbarile vor fi cel mai dur resimtite de catre clientii care au venituri sub 1.500-1.700 de lei (aproximativ 500-600 de euro). Pentru acestia, scaderea gradului de indatorare si cresterea costurilor la creditele noi “vor avea ca rezultat direct imposibilitatea de a se imprumuta suficient de mult pentru a cumpara o proprietate”. Aceasta categorie de clienti vor putea cumpara cel mult un teren pentru constructia ulterioara a unei locuinte, numai ca optiunea le este “taxata” chiar de bancheri; fiind considerata speculativa de multe institutii de credit, pentru imprumuturile destinate cumpararii de teren se solicita conditii suplimentare, spune Faur.
     
    Revenind la conditiile generale pe care le impune noul regulament de creditare, managerul de la GE Money noteaza si un aspect benefic pentru client – urmarit, de altfel, de catre banca centrala. Bancherii nu vor mai avea voie sa modifice suma maxima ce poate fi imprumutata de un client, asa cum se practica acum prin diferite metode, de genul unei dobanzi valabile pentru un an sau doi ce creste mai apoi spectaculos sau al unei perioade predefinite de aplicare a unor comisioane reduse de administrare. Banca centrala impune bancherilor sa se asigure ca pe intreaga perioada de acordare a creditului gradul de indatorare a solicitantului se incadreaza in nivelul maxim admis aplicabil acestuia. Gradul maxim de indatorare se va calcula diferit de la banca la banca; astfel, la bancherii ce dispun de norme proprii (pe care trebuie sa le avizeze din nou pentru a include noile schimbari), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. In calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR), cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul, iar in calcul vor fi luate cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval. Pentru bancile care nu si-au validat propriile norme de creditare, gradul maxim de indatorare pe care vor mai putea sa-l permita clientilor coboara la 35%, fata de 40%, cat a fost pana in prezent. Pentru client, singura varianta de a-si spori suma pe care o poate imprumuta este, in aceste conditii, sa opteze pentru o perioada de gratie la rambursarea creditului, ceea ce ii va permite ca pe termen scurt sa aiba o rata lunara mai redusa, pentru ca ulterior sa inregistreze o marire a ratei lunare. Dar spre deosebire de situatia anterioara noilor norme, spune Faur, aceasta crestere trebuie comunicata intotdeauna clientului chiar din momentul acordarii creditului.
     
    In ceea ce priveste veniturile acceptate pentru acordarea unui credit, “din semnalele primite de la bancile partenere reiese ca se vor adresa acelorasi categorii de clienti”, spune Marina Sterpan, product manager la brokerul Credit Zone. Diferentele se vor face, adauga ea, la analiza fiecarui dosar de credit in functie de particularitati. Sterpan remarca si ca perspectiva noilor reguli de creditare a creat “oarecare panica” in randul clientilor, lucru ce a produs deja o scadere pe piata impru­muturilor ipotecare. Intr-adevar, luna iulie a adus un eveniment fara precedent in ultimul an si jumatate: creditul ipotecar a franat brusc, inregistrand o contractie cu 1,7% fata de luna anterioara, pana la 17 miliarde de lei (circa 4,8 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.