Tag: youtube

  • O tânără chelneriţă a făcut milioane de dolari filmând tutoriale de machiaj

    Michelle Phan este una dintre cele mai cunoscute figuri de pe Youtube, alături de Pewdiepie şi Bethany Mota. Ea publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe, ajungând la peste un miliard de vizualizări.

    Născută în Boston, Massachusetts, Phan şi-a petrecut copilăria în California şi Florida. Părinţii au vrut ca ea să devină doctor, dar tânără a preferat şcoala de arte. După absolvire, în timp ce lucra la un restaurant, Michelle Phan a început să posteze tutoriale de machiaj pe Youtube.

    În scurt timp, tânăra a ajuns la peste cinci milioane de abonaţi, atrăgând atenţia presei din Statele Unite. Ea a apărut în numeroase reviste, precum Seventeen, The Sun Sentinel, NYLON sau Forbes.

    Prin plasarea de produse, ea a reuşit să câştige sume impresionante, având o avere estimată la peste 4 milioane de dolari. Ea a semnat deasemenea un contract de promovare a anumitor produse Lancome.

     

  • Facebook curtează creatorii de conţinut de pe YouTube şi pe starurile acestora

    Miza strategiei Facebook este aceea de a concura pe această această piaţă cu YouTube şi de a atrage din veniturile din publicitate pe care le înregistrează în prezent site-ul deţinut de Google, scrie theguardian.com.

    Potrivit online.wsj.com, deja unii producători de conţinut pentru YouTube, inclusiv Maker Studios, parte a Walt Disney Co., şi Collective Digital Studio, au început experimentele în acest sens şi au distribuit pe Facebook o parte dintre cele mai cunoscute seriale ale lor difuzate pe YouTube.

    Astfel, seria animată “Annoying Orange”, creată studiourile Collective, a devenit disponibilă şi pe reţeaua de socializare. Aceste clipuri video le apar utilizatorilor Facebook în cadrul fluxului de ştiri (“news feed”) şi pe paginile individuale ale creatorilor acestora.

    De asemenea, potrivit relatărilor din presa americană, Facebook ar fi angajat deja o echipă în Los Angeles pentru a curta aceste companii şi starurile lor. În plus, compania lucrează la o nouă unitate de publicitate pentru a concura cu veniturile pe care aceştia ar putea să le primească de la YouTube.

    Strategia competitivă a Facebook nu este o surpriză, în condiţiile în care se estimează că veniturile din publicitate ale lui YouTube vor creşte de la 5,9 miliarde de dolari, în 2014, la 8,9 miliarde de dolari, în 2016.

    Însă firma de cercetare eMarketer se aşteaptă ca YouTube – care atrage peste un miliard de utilizatori pe lună – să încaseze şi mai mulţi bani din publicitate în acest an, respectiv 7,2 miliarde.

    Principalele 100 de canale de pe YouTube au generat 9,46 de miliarde de vizualizări în luna iulie, o creştere de 80,5% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

    În aceste condiţii, chiar şi pentru Facebook, să concureze cu YouTube este o ţintă înaltă. În trimestrul al doilea din 2014, Facebook a atras 2,68 miliarde de dolari din publicitate, în creştere cu 67% faţă de perioada similară a anului trecut.

  • Go worldwide, young man!

    Pe la 1830 scriitorul american Horace Greeley emitea celebra frază „Go west, young man, go west!“. Există destule controverse legate de locul şi momentul când a făcut asta şi, dintre toate variantele, cel mai mult îmi place cea susţinută de un politician, Grinnell, care susţine că el a fost „tânărul“ în cauză, iar Greeley l-a sfătuit: „Du-te în vest, tinere, în vest. Acolo este o lume sănătoasă, la mare distanţă de mulţimea de leneşi şi imbecili care ne înconjoară“.

    Mulţi ani mai târziu am întâlnit ideea la Don Valentine, fondatorul fondului de investiţii Sequoia Capital, omul care a finanţat Apple, Atari, Oracle, Cisco, Electonic Arts, Google, YouTube şi multe alte companii – cred că, dacă el nu ar fi existat, lumea tehnologiei ar fi, astăzi, cu totul alta. În faţa absolvenţilor de la Stanford, Valentine a vorbit, în 2010, despre pieţe şi companii; omul spune că de fiecare dată au căutat să finanţeze nu doar idei, ci idei pe baza cărora se puteau clădi companii mari, care ţinteau pieţe mari – şi, privind lista de companii de mai sus, putem înţelege mai bine despre ce vorbeşte. Ca să ai succes, ca să devii mare, trebuie să ţinteşti lumea întreagă. Cu trei ani în urmă am zis să ţin minte acest discurs (este pe YouTube) şi am închis cazul, pentru moment.

    Săptămâna trecută Liviu Drăgan a dat două dintre cele mai pertinente şi corecte sfaturi de afaceri pe care le-am auzit la Meet the CEO – primul este „Nu faceţi afaceri cu statul, pentru că vă compromiteţi!“, iar al doilea, „Uitaţi că România are graniţe, graniţele ne creează o imagine total greşită. Uitaţi că există graniţe şi vindeţi produse în toată lumea“. Cu primul nu putem decât să fim de acord, doar uitându-ne la cei ce sunt deja în închisoare sau care sunt cercetaţi. Al doilea mi se pare cu atât mai important pentru că oferă oricărui tânăr ambiţios viziunea necesară pentru a cuceri lumea. Drăgan are o afacere de 30 de milioane de euro, prezentă într-o formă sau alta în 28 de ţări ale lumii, şi lucrează cu unele din cele mai mari companii din lume, este vorba de TotalSoft.

    Liviu Drăgan şi-a rostit sfaturile luni, şi ele ar fi rămas simple sfaturi dacă joi nu ar fi venit o nouă confirmare, pe lângă TotalSoft: este vorba de preluarea afacerii Liverail de către Facebook, pentru o sumă între 400 şi 500 de milioane de dolari. Liverail este o companie fondată de doi tineri antreprenori români, Andrei Dunca şi Sergiu Biriş, alături de britanicul Mark Trefgarne, cu o treime din angajaţi români, cu un sfert din management asigurat de români, dar care se adresează lumii întregi, fiind unul dintre furnizorii majori de publicitate video online. Andrei Dunca şi Sergiu Biriş sunt doi tineri pe care Business Magazin a mizat, în 2007, când i-a prezentat pe copertă – era vorba de apariţia Trilulilu – şi, de atunci, cei doi au tot urcat în varii domenii ale tehnologiei. Gândind global. Deschideţi pagina de management a Liverail şi veţi vedea acolo, limpede, ce înseamnă lumea globalizată, lumea fără graniţe: oameni de cele mai diverse naţionalităţi lucrând la Cluj, Los Angeles, Londra sau Paris pentru oameni de cele mai diverse naţionalităţi.

    Parafrazându-l pe Horace Greeley, spun: „Dacă vreţi să vă eliberaţi de hordele de leneşi şi imbecili, ţintiţi lumea întreagă!“. Go worldwide, young man!

    Nu pot ilustra, desigur, decât cu o a treia confirmare, şi tot de săptămâna trecută: este vorba de tabloul „The Fake Rothko“ al tânărului Adrian Ghenie, vândut tot luni, la Sotheby, cu 1,77 milioane de euro. Cota lui Adrian Ghenie a crescut uriaş într-un an, pentru că în iunie 2013 vindea un tablou cu peste 330.000 de dolari, un record şi această sumă.

  • Cine este Sergiu Biriş, cofondatorul afacerii pe care Facebook a plătit jumătate de miliard de dolari

    Serigiu Biriş la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Povestea mea este diferită de a celorlalţi invitaţi, pentru că în 2007 eram atât de la început încât nu ştiam nimic. Este foarte bine să fii în cel mai „hot„ domeniu acum, însă în 2007 nu ştiam în ce intru sau ce vreau să fac. Ştiam doar că vrem să încercăm să facem un proiect al nostru, personal, pentru că în acel moment dezvoltam site-uri pentru clienţi din afară.

    Poate şi dacă mergeam în această direcţie am fi crescut şi am fi fost o bună resursă de outsourcing acum, însă simţeam nevoia de a dezvolta un proiect propriu. Aveam de fapt trei idei, iar una din acele trei idei a fost Trilulilu, am vrut să facem un site românesc de videosharing. Nu ştiam cum să creăm cu adevărat un business, iar tot ce ştiam despre piaţa online era că e o piaţă de 5 milioane de euro, ceea ce mie mi s-a părut senzaţional. Nu ştiam că există foarte mult scepticism legat de proiectele online şi că erau puţini clienţi care îşi asumau riscul de a investi în publicitatea online atunci.

    După câteva luni de la lansare am fost contactaţi de Business Magazin să facem un cover story. „Vrem!„, am zis, dar nu ştiam ce înseamnă cover story. Motiv pentru care am apărut în tricou pe copertă, nu venisem la Bucureşti pregătiţi. Am făcut şedinţa foto, am răspuns la întrebări şi în mai 2007 am apărut pe coperta revistei. A fost o surpriză plăcută şi s-a dovedit a fi şi un punct foarte important din cariera noastră, pentru că mai târziu investitorul nostru ne-a spus că aşa ne-a găsit, văzându-ne pe coperta revistei. Până să ajungem pe copertă noi am investit destul de mult în acest proiect, tot ce câştigam din web design reinvesteam în site, şi am primit chiar şi oferte de cumpărare la 2-3 luni de la lansare, când a vrut să ne cumpere Neogen.

    Nu am vrut să vindem, deşi 80.000 era o sumă colosală după câteva luni de lucru, însă am avut noroc că i-am cooptat pe consultanţii care ne-au temperat şi ne-au asigurat că vor veni şi mai mulţi bani mai târziu. Mai târziu, în 2007, Alexis Bonte a preluat doar o părticică din proiect, 10%, cu 100.000 de euro. A fost cel mai bun lucru că nu am vândut businessul din prima. Îţi trebuie răbdare, ca antreprenor. Cu Trilulilu primii bani, 5.000 de lei, i-am făcut după şase luni de la lansarea proiectului, moment când aveam cheltuieli de 6.000 de euro pe lună. Cea mai mare provocare, pentru noi, a fost să învăţăm să facem bani în spaţiul online, am avut foarte multe încercări şi foarte multe eşecuri să susţinem businessul, pentru că piaţa din România are particularităţile ei. Cea mai bună soluţie a fost să ne înfiinţăm propria echipă de vânzări, am învăţat asta în decurs de câţiva ani.

    Văd foarte mulţi tineri care şi-ar dori să încerce ceva, însă se tem să nu eşueze, că sunt multe provocări pe piaţă, dar îmi dau seama că şi noi, dacă am fi analizat la fel de în detaliu afacerea, probabil nu am fi realizat nimic. Am fi mers înainte cu programarea şi web designul şi mă bucur că am avut naivitatea şi curajul de a face ceva şi de a sprijini acest proiect prin orice mijloace. Cred că foarte mulţi tineri din ziua de azi ar trebui să lase deoparte gândirea raţională şi să îşi urmeze instinctul de a crea ceva.

    Acum sunt foarte implicat în Zonga, care este un „spin off„ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC. Am semnat contracte cu toate casele de discuri internaţionale şi locale, iar acesta a fost unul dintre cele mai mari challenge-uri din ultimii ani, să reuşim să lansăm acest proiect. Am reuşit să negociem cu casele de discuri şi în circa doi ani am reuşit să obţinem drepturile. Timp în care am reuşit să dezvoltăm şi produsul, şi până la urmă am avut noroc să îl aducem la costul pentru end-user pe care l-am dorit. Casele de discuri ar fi dorit ca un abonament să coste 10 euro pe lună, noi am reuşit să-l aducem la 3 euro, am reuşit să semnăm un parteneriat cu Vodafone, ei fiind şi parteneri în afacere. Acest proiect are mult mai mari provocări şi de aceea mă focusez mai tare, pentru că este şi o piaţă care mai are nevoie de educare, cea a conţinutului online plătit.

    Este greu în acest domeniu pentru că pirateria are un grad destul de ridicat şi există şi convingerea că tot ce este pe internet trebuie să fie gratis. Am pornit pe un drum, îl ţinem în continuare şi ne gândim inclusiv să deschidem serviciul şi în alte ţări.

    Cei care vor să dezvolte acum un business online trebuie să se orienteze spre zona de mobile, pentru că Facebook, de exemplu, raportează că peste 55% dintre venituri le vin din publicitatea de pe mobil, ceea ce mi se pare incredibil. Cred, de asemenea, în orice produs care se bazează pe venituri din publicitate, atâta vreme cât este bine realizat şi are o piaţă. Cred că este o mare nevoie de produse locale. Cred în servicii cu valoare adăugată, obligatoriu plătite, şi care încep să fie pe val; vor apărea tot mai multe astfel de produse. 

  • În timpul pierdut cu vizionarea clipului Gangnam Style se puteau construi 19 clădiri de mărimea Empire State Building

    Clipul “Gangnam Style” al cântăreţului Psy a trecut de două miliarde de vizionări pe Youtube, fiind cel mai urmărit videoclip din istoria portalului. Acest număr este echivalent cu 140 de milioane de ore sau 16.000 de ani. Ce alte lucuri se puteau face în acest timp?

    O variantă ar fi fost construirea altor patru piramide similare cu cea din Giza. S-ar fi putut realiza, printre alte, o nouă Wikipedia. Timpul ar fi fost suficient şi pentru a construi şase clădiri precum Burj Khalifa sau două parcuri olimpice identice cu cel de la Londra.

    Cei de la The Economist au prezentat un grafic cu unele dintre construcţiile ce ar fi putut fi încheiate, pornind de la calculele de mai sus.

  • Clipul care a reuşit să depăşească recordul de 2 miliarde de vizualizări pe YouTube (VIDEO)

    Clipul “Gangnam Style”, al cântăreţului sud-coreean Psy, a strâns până în prezent 5,18 milioane de comentarii, 8,33 milioane de aprecieri şi pozitive şi 1,03 milioane de aprecieri negative.

    Gangnam Style: dansul controversat care produce milioane de euro

    În ianuarie 2013, compania Google, care deţine YouTube, anunţa că “Gangnam Style” a generat venituri de 8 milioane de dolari pentru YouTube, după ce a fost vizionat de peste un miliard de ori.

    “Gangnam Style” face ravagii la bursă

    Psy, al cărui nume real este Park Jae-Sang, este cu adevărat adulat în ţara lui pentru succesul planetar al piesei sale şi a fost decorat în luna noiembrie 2012 cu una dintre cele mai prestigioase recompense naţionale, Ordinul Meritului Cultural Okgwan.

  • Divizia YouTube a Google este aproape de o achiziţie în valoare de 1 miliard de dolari

     Cele două companii au convenit asupra preţului şi mai au de stabilit detalii precum cât de independentă va rămâne compania după preluare, a spus una dintre surse pentru portalul The Verge.

    Twitch a evaluat mai multe variante şi a ajuns la concluzia că YouTube reprezintă cea mai bună opţiune pentru a putea susţine ritmul puternic de creştere din ultimii ani.

    Compania a fost înfiinţată în 2011 şi permite utilizatorilor să transmită şi să privească clipuri video din jocuri.

    Twitch, cu peste 45 de milioane de utilizatori, a atras fonduri de 20 de milioane de dolari de la investitori în 2013 şi va înregistra, probabil, profit în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii pe internet: mai puţini, dar mai mobili

    Studiul a fost realizat de IIBR, online, în cadrul proiectului “Internetul în viaţa de zi cu zi”, care a inclus cinci ţări: Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi România. În fiecare ţară, studiul a cuprins 1.000 de respondenţi în vârstă de cel puţin 15 ani, care folosesc internetul în mod regulat.

    Potrivit acestui studiu, românii apreciază tabletele şi smartphone-urile mai mult decât polonezii şi maghiarii, vor să fie online chiar şi atunci când se află pe o insulă pustie, au început să urmărească mai mult videoclipuri de pe internet decât programe TV, dar sunt încă reticenţi în privinţa plăţilor online. Însă numai 32% dintre români folosesc internetul aproape în fiecare zi (în medie), cel mai scăzut procent dintre cele cinci ţări incluse în studiu, aproape jumătate faţă de Ungaria (62%) şi Slovacia (61%). Aproape jumătate dintre români (45%) intră pe internet cel puţin o dată pe săptămână, potrivit datelor Eurostat.

    De asemenea, 67% folosesc smartphone-uri sau telefoane mobile pentru a se conecta la internet, iar 32% folosesc tabletele, procente mai mari decât în celelalte cinci ţări analizate în cadrul studiului. Românii par să fie foarte deschişi faţă de noutăţile tehnologice, cum ar fi căutarea vocală: 60% dintre respondenţi sunt deschişi la acest tip de inovaţii, cel mai mare procent dintre toate cele cinci ţări.

    În plus, 75% accesează paginile de socializare şi 72% comunică online prin mesaje text, însă femeile socializează mai mult pe internet decât bărbaţii.

    Conform studiului, dacă ar ajunge pe o insulă pustie, jumătate dintre femei ar alege să ia cu ele un calculator sau un smartphone conectat la internet. În cazul bărbaţilor, prima opţiune este un cuţit (36%), însă la o distanţă foarte mică de dispozitivul conectat online (34%). Laptopurile şi calculatoarele personale sunt cel mai des folosite pentru căutări online, în timp ce smartphone-urile şi tabletele se folosesc pentru accesarea reţelelor de socializare.

    În plus, românii sunt cei mai împătimiţi autori de bloguri dintre toate ţările participante în studiu: 12% deţin bloguri, în timp ce în celelalte ţări procentul abia ajunge la 7%. Facebook este lider incontestabil – 97% dintre românii care folosesc mediile de socializare au un cont pe această reţea. De asemenea, potrivit studiului, peste trei sferturi dintre românii conectaţi urmăresc videoclipuri online sau le descarcă de pe internet. Mai mult, televizorul nu este cel mai important mijloc de divertisment video pentru aproape jumătate dintre aceştia: 46% petrec mai mult timp urmărind videoclipuri în mediul online (sau obţinute online) decât programe TV.

    În ceea ce priveşte divertismentul video, YouTube este principala sursă: peste două treimi (68%) dintre utilizatorii de internet urmăresc videoclipuri pe YouTube. Femeile şi bărbaţii au obiceiuri diferite privind folosirea internetului în viaţa de zi cu zi – femeile folosesc internetul mai des decât bărbaţii pentru a comunica, iar bărbaţii descarcă aplicaţii şi urmăresc programe TV online ceva mai des decât femeile. Atunci când îşi petrec timpul liber online, bărbaţii citesc mai multe ştiri şi informaţii decât femeile (63% faţă de 53%), în timp ce femeile preferă să interacţioneze social şi comunică online mai mult decât bărbaţii (47% faţă de 36%).

    Majoritatea românilor îşi caută numele pe Google (60%).
     

  • Sergiu Biriş, la BM Storytellers: Cei care vor să dezvolte acum un business online trebuie să se orienteze spre zona de mobile

    Iată discursul lui Serigiu Biriş la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Povestea mea este diferită de a celorlalţi invitaţi, pentru că în 2007 eram atât de la început încât nu ştiam nimic. Este foarte bine să fii în cel mai „hot„ domeniu acum, însă în 2007 nu ştiam în ce intru sau ce vreau să fac. Ştiam doar că vrem să încercăm să facem un proiect al nostru, personal, pentru că în acel moment dezvoltam site-uri pentru clienţi din afară.

    Poate şi dacă mergeam în această direcţie am fi crescut şi am fi fost o bună resursă de outsourcing acum, însă simţeam nevoia de a dezvolta un proiect propriu. Aveam de fapt trei idei, iar una din acele trei idei a fost Trilulilu, am vrut să facem un site românesc de videosharing. Nu ştiam cum să creăm cu adevărat un business, iar tot ce ştiam despre piaţa online era că e o piaţă de 5 milioane de euro, ceea ce mie mi s-a părut senzaţional. Nu ştiam că există foarte mult scepticism legat de proiectele online şi că erau puţini clienţi care îşi asumau riscul de a investi în publicitatea online atunci.

    După câteva luni de la lansare am fost contactaţi de Business Magazin să facem un cover story. „Vrem!„, am zis, dar nu ştiam ce înseamnă cover story. Motiv pentru care am apărut în tricou pe copertă, nu venisem la Bucureşti pregătiţi. Am făcut şedinţa foto, am răspuns la întrebări şi în mai 2007 am apărut pe coperta revistei. A fost o surpriză plăcută şi s-a dovedit a fi şi un punct foarte important din cariera noastră, pentru că mai târziu investitorul nostru ne-a spus că aşa ne-a găsit, văzându-ne pe coperta revistei. Până să ajungem pe copertă noi am investit destul de mult în acest proiect, tot ce câştigam din web design reinvesteam în site, şi am primit chiar şi oferte de cumpărare la 2-3 luni de la lansare, când a vrut să ne cumpere Neogen.

    Nu am vrut să vindem, deşi 80.000 era o sumă colosală după câteva luni de lucru, însă am avut noroc că i-am cooptat pe consultanţii care ne-au temperat şi ne-au asigurat că vor veni şi mai mulţi bani mai târziu. Mai târziu, în 2007, Alexis Bonte a preluat doar o părticică din proiect, 10%, cu 100.000 de euro. A fost cel mai bun lucru că nu am vândut businessul din prima. Îţi trebuie răbdare, ca antreprenor. Cu Trilulilu primii bani, 5.000 de lei, i-am făcut după şase luni de la lansarea proiectului, moment când aveam cheltuieli de 6.000 de euro pe lună. Cea mai mare provocare, pentru noi, a fost să învăţăm să facem bani în spaţiul online, am avut foarte multe încercări şi foarte multe eşecuri să susţinem businessul, pentru că piaţa din România are particularităţile ei. Cea mai bună soluţie a fost să ne înfiinţăm propria echipă de vânzări, am învăţat asta în decurs de câţiva ani.

    Văd foarte mulţi tineri care şi-ar dori să încerce ceva, însă se tem să nu eşueze, că sunt multe provocări pe piaţă, dar îmi dau seama că şi noi, dacă am fi analizat la fel de în detaliu afacerea, probabil nu am fi realizat nimic. Am fi mers înainte cu programarea şi web designul şi mă bucur că am avut naivitatea şi curajul de a face ceva şi de a sprijini acest proiect prin orice mijloace. Cred că foarte mulţi tineri din ziua de azi ar trebui să lase deoparte gândirea raţională şi să îşi urmeze instinctul de a crea ceva.

    Acum sunt foarte implicat în Zonga, care este un „spin off„ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC. Am semnat contracte cu toate casele de discuri internaţionale şi locale, iar acesta a fost unul dintre cele mai mari challenge-uri din ultimii ani, să reuşim să lansăm acest proiect. Am reuşit să negociem cu casele de discuri şi în circa doi ani am reuşit să obţinem drepturile. Timp în care am reuşit să dezvoltăm şi produsul, şi până la urmă am avut noroc să îl aducem la costul pentru end-user pe care l-am dorit. Casele de discuri ar fi dorit ca un abonament să coste 10 euro pe lună, noi am reuşit să-l aducem la 3 euro, am reuşit să semnăm un parteneriat cu Vodafone, ei fiind şi parteneri în afacere. Acest proiect are mult mai mari provocări şi de aceea mă focusez mai tare, pentru că este şi o piaţă care mai are nevoie de educare, cea a conţinutului online plătit.

    Este greu în acest domeniu pentru că pirateria are un grad destul de ridicat şi există şi convingerea că tot ce este pe internet trebuie să fie gratis. Am pornit pe un drum, îl ţinem în continuare şi ne gândim inclusiv să deschidem serviciul şi în alte ţări.

    Cei care vor să dezvolte acum un business online trebuie să se orienteze spre zona de mobile, pentru că Facebook, de exemplu, raportează că peste 55% dintre venituri le vin din publicitatea de pe mobil, ceea ce mi se pare incredibil. Cred, de asemenea, în orice produs care se bazează pe venituri din publicitate, atâta vreme cât este bine realizat şi are o piaţă. Cred că este o mare nevoie de produse locale. Cred în servicii cu valoare adăugată, obligatoriu plătite, şi care încep să fie pe val; vor apărea tot mai multe astfel de produse. 

  • Cine sunt primii angajaţi ai Facebook şi ce fac ei în prezent – GALERIE FOTO

    S-au alăturat altor companii de succes precum Playdom şi Twitter, iar alţii şi-au construit propriile companii, un exemplu fiind YouTube, potritivit publicaţiei online Entrepreneur.com. Cine sunt oamenii care au lucrat în cadrul reţelei sociale încă de la fondarea acesteia şi ce fac ei în prezent?

    Cine sunt primii angajaţi ai Facebook şi ce fac ei în prezent – GALERIE FOTO