Tag: viteza

  • Planurile Chinei pentru a deveni principala putere economică finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice

    China finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, conducte de gaz, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice de pe glob: de la Samoa la Rio de Janeiro, de la St. Petersburg la Jakarta, de la Mombasa la Vanuatu şi de la Arctica la Antarctica.

    Toate acestea sugerează un plan bine pus la punct, dar reflectă, de asemenea, şi o frenezie comercială de neoprit. Companiile chineze se aventurează şi încheie afaceri, interesate să găsească în lume o creştere care se dovedeşte greu de manageriat acasă. Tipic pentru o putere aflată în creştere rapidă.

    Ce ar fi fost acesta, însă, fără porturile, drumurile şi căile ferate construite de-a lungul timpului, în puncte strategice? Infrastructura a fost, cu siguranţă, un element important al puterii britanice. Marile naţiuni au devenit conştiente de importanţa infrastructurii încă de pe vremea Romei, care a construit 89.000 de kilometri de drumuri şi apeducte în Europa.

    Astăzi a venit rândul chinezilor să schimbe harta economică a lumii. ”China este o mare putere şi se află într-o relaţie de competitivitate cu marile puteri economice. De exemplu, a devansat Japonia de foarte mult timp, iar de curând şi Germania, din punctul de vedere al exporturilor“, spune Mihai Ionescu, şeful Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

    Infrastructura, alături de activităţile companiilor, ar transforma rapid China în cel mai mare imperiu comercial la nivel mondial. Impedimentul este, însă, dispersia acestor proiecte de infrastructură. Pentru a crea un tot unitar, este necesară o viziune de ansamblu, crearea unor legături între structurile deja existente. ”Asta presupune un set de activităţi, începând cu plasamente de capital, cu investiţii în anumite ţări cheie şi terminând cu practicile comerciale, nu întotdeauna cele mai ortodoxe vizavi de partenerii cu care au afaceri“,  adaugă Mihai Ionescu.

    În septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achiziţiona o participaţie la Kashagan, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. În acel drum, el a făcut publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road –  versiunea pe mare şi pe uscat a celebrului Drum al Mătăsii. Beijing îşi propune o reţea feroviară de mare viteză, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, către Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda şi Vietnam. O altă reţea de drumuri, căi ferate şi conducte va începe în Xi’an, în centrul Chinei, şi va merge spre vest, ajungând până în Belgia. Beijing a iniţiat deja o rută comercială de aproape 13.000 de kilometri între oraşul Yiwu şi Madrid, capitala Spaniei. În cele din urmă, o cale ferată de mare viteză de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar şi se va îndrepta spre sud, prin Pakistan şi prin portul saudit Gwadur.

    Un Drum al Mătăsii maritim urmează să lege sudul Mării Chinei de oceanele Pacific şi Indian. Pe 26 mai autorităţile chineze au prezentat o strategie de expansiune navală, cu o flotă care să depăşească apele teritoriale, spre marile oceane.

    Interesant este că de multe ori China nici nu trebuie să construiască toţi acei kilometri de căi ferate sau de facilităţi, pentru că infrastructura, în mare parte, există, iar elementele acesteia trebuie doar unite.

    Peste tot se va cere, însă, muncă multă, iar Beijingul trebuie să fie perceput la fel de generos atât în conceperea proiectelor cât şi în punerea acestora în practică. Dar există şi sceptici: Jonathan Fenby de la firma de cercetări Trusted Sources a sugerat, într-o notă către clienţi, că aceste proiecte ar putea fi, totuşi, prea ambiţioase. China are deja o tradiţie în a anunţa şi apoi a anula proiecte, precum cel de construcţie de căi ferate în Mexic, un proiect de 3,7 miliarde de dolari care a fost stopat pe fondul unor acuzaţii de corupţie.

    În acelaşi timp, Japonia a intrat în competiţie cu China: a lansat oferte de miliarde de dolari pentru construirea unor căi ferate de mare viteză, dar şi alte proiecte în Indonezia, Thailanda şi prin alte părţi.

    Beijingul pare, însă, să-şi cunoască limitele. Aşadar, şi-a propus finanţarea proiectelor de infrastructură cu ajutorul altei invenţii chineze, Banca Asiatică de Investiţii pentru Infrastructură, instituţie cu 57 de membri fondatori, modelată oarecum după Banca Mondială. Proiectele susţinute de bancă sunt eficiente pentru ţările în care sunt construite, dar dacă luăm în considerare influenţa Chinei în instituţie, cu siguranţă fac parte din marea schemă globală chineză.

  • Alcatel-Lucent şi Vodafone testează în premieră o tehnologie pentru a livra o conexiune mai rapidă la internet mobil

    Prin utilizarea tehnologiei TWDM-PON (Time and Wavelength Division Multiplexed Passive Optical Networks) dezvoltată de Alcatel-Lucent, traficul de date al Vodafone va atinge o viteză în reţea de până la 40 de gigabiţi pe secundă – 10Gbps per lungime de undă – în plus faţă de infrastructura de fibră deja existentă, livrând cele mai bune servicii comerciale utilizatorilor finali.

    Noua tehnologie reprezintă doar începutul unei ere noi de servicii de date adresate utilizatorilor rezidenţiali şi business, în acelaşi timp. Cu peste 446 de milioane de clienţi de date mobile în toată lumea, TWDM-PON va juca, de asemenea, un rol important în strategia Vodafone de a aborda lăţimea de bandă necesară pentru a sprijini nevoile în creştere ale clienţilor săi care migrează către serviciile mobile 4G.

    Testarea soluţiei pe teren se bazează pe succesul înregistrat în laboratoarele Vofadone din Vigo, Spania, unde tehnologia dezvoltată de Alcatel-Lucent a atins o viteză de transmisie de date de până la 20Gbps peste două lungimi de undă. Cu tehnologia TWDM-PON, Vodafone poate creşte capacitatea reţelei, converge serviciile de business şi consumer, obţine reduceri de costuri operaţionale şi genera oportunităţi pentru noi venituri, folosindu-şi reţeaua de fibră existentă.

  • Ritmul de creştere al e-commerce creşte an de an. Anul trecut, unul din zece români a cumpărat online

    3,5 miliarde de pachete au fost livrate anul trecut în urma comenzilor făcute de cumpărătorii europeni, din faţa calculatoarelor, de pe tablete sau cu telefoanele inteligente. Piaţa românească se încadrează în aceeaşi tendinţă a apetitului tot mai ridicat pentru cumpărăturile din mediul online, iar companiile se adaptează acestei tendinţe.

    “Clienţii pentru care livrăm în e-commerce au, în general, business pe distribuţie naţională şi pentru că a început să fie cerere au demarat şi activităţi de comerţ online”, afirmă Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. El spune că e greu de evaluat cât anume din cifra de afaceri a companiei se datorează vânzărilor de mărfuri comandate în mediul online, dar apreciază că între 1 şi 2% din cifra de afaceri se datorează e-commerce-ului.

    În anul fiscal aprilie 2014 – martie 2015 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 23,5 milioane de euro; FM are 450 de angajaţi şi operează trei platforme logistice în România, în Timiş, Bucureşti şi Dâmboviţa, cu o suprafaţă de stocare de 55.000 mp, şi două terminale logistice de cross-docking situate în Cluj şi Bacău. Compania a demarat recent, cu un buget estimat la 5 milioane de euro, o nouă investiţie în extinderea platformei logistice din Petreşti-Dâmboviţa, proiect care se traduce în creşterea spaţiului de depozitare cu 10.000 mp şi care ar putea să primească primii paleţi în luna august a acestui an. „În general, în e-commerce transformi depozitul în magazin, de aceea este nevoie de un excelent control al depozitului, care să poată coordona mii de referinţe”, spune Cătălin Olteanu. De aceea, argumentează el, mai potrivit decât alte depozite din portofoliul firmei este spaţiul pe care FM îl are la Chiajna, unde pentru adaptarea la cerinţele pentru comerţul online „investiţiile au fost minime, pentru că site-ul a fost de la bun început pentru pregătirea mărfii în unitate”, arată Olteanu.

    O altă dovadă a faptului că tot mai mulţi cumpărători preferă să cheltuiască în mediul online în loc să facă sporturi extreme prin magazine este şi evoluţia fenomenului Black Friday, care a ajuns în numai câţiva ani să atragă milioane de clienţi. În spatele clientului este însă o întreagă industrie care se dezvoltă. De pildă compania de curierat DPD se aşteaptă pentru anul în curs la afaceri de 100 de milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de rezultatele înregistrate anul trecut. “Până în 2020 afacerea trebuie cel puţin să se dubleze,” declara recent Lucian Aldescu, CEO al Dynamic Parcel Distribution (DPD), unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de curierat.

    Compania are în plan investiţii de 15 milioane de euro în perioada 2014-2020, bani care vor merge către dezvoltarea infrastrurcturii, în noi angajări, dar şi în pregătirea echipei, de la curieri la oamenii din top management. „Vrem să construim un nou hub de la zero în Sibiu şi un depozit şi un hub în Bucureşti, proiecte care am dori ca în 2016 să fie terminate. Suntem în perioada de a găsi locaţii“, a mai spus Lucian Aldescu. Acum, DPD România deţine un depozit central (Bucureşti), un hub, 47 depozite, are 85 de sedii pick-up (de unde clienţii ridică coletele).  „Vrem să ajungem la 150 de locaţii pick-up. Vrem să creştem numărul de consumatori. Poate unii clienţi doresc să ia personal coletul, nu să vină cineva la uşa lor.“

    altă faţetă a felului în care dezvoltarea e-commerce-ului îşi pune amprenta asupra dezvoltării afacerilor este crearea unor noi poziţii în cadrul companiilor. Iulian Stanciu, CEO al eMag, spunea anterior că pentru ediţia din 2014 a Black Friday, peste 40 de oameni au negociat vreme de şase luni cu 200 de furnizori pentru a alcătui oferta afişată de retailer la eveniment. Este doar un exemplu, dar însăşi evoluţia eMag susţine ideea – o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro previzionată pentru anul în curs, faţă de 300 de milioane de euro anul trecut, când compania avea 1.000 de angajaţi.

    Creşterea vânzărilor în mediul online va continua să ia amploare şi în anii următori, de vreme ce România a stabilit ca până în 2020 nu mai puţin de 20% din IMM-uri să primească comenzi online, iar peste 30% din populaţia cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani să facă achiziţii de bunuri şi servicii folosind internetul, după cum declara recent Bebe-Viorel Ionică, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informaţională. Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în 2014 şi bazat pe date din anul anterior, procentul celor cu vârste de 16-74 de ani care au cheltuit bani în mediul online a fost de 10% şi doar 7% dintre IMM-uri au vândut bunuri şi servicii pe internet; procentul a fost mai mare (14%) în cazul companiilor mari. În România sunt active aproximativ 420.000 de IMM-uri, potrivit unui studiu al Fundaţiei Post-Privatizare.

    Sigur, creşterea apetitului cumpărătorului în mediul online nu înseamnă şi că în piaţă sunt mai mulţi bani; adeseori, bucuria unui comerciant înseamnă suferinţa altuia, care îşi vede afacerile în declin. Piaţa se reaşază, apar noi preferinţe de consum, iar unele companii se dezvoltă, în timp ce altele trebuie să se reinventeze.

  • Primele imagini cu succesorul Veyron. Cum arată noua supermaşină produsă de Bugatti – VIDEO

    Acest clip prezintă o maşină ce pare a fi noul model al celor de la Bugatti; zvonurile spun că această maşină, ce va înlocui Veyron, va purta numele de Chiro.

    În prezent, Bugatti Veyron este cea mai rapidă maşină produsă în serie, atingând 100 km/h în doar 2.5 secunde. Bugatti a vândut 450 de unităţi până în prezent, valoarea maşinii fiind de aproape 2 milioane de euro.

    Modelul care va înlocui Veyron, numit Chiron, va atinge 100 de km/h în doar 2 secunde şi va avea o viteză maximă de 460 de km/h. Chiron va fi prezentat, cel mai probabil, la salonul auto de la Paris din 2016.

     

  • Primele imagini cu succesorul Veyron. Cum arată noua supermaşină produsă de Bugatti – VIDEO

    Acest clip prezintă o maşină ce pare a fi noul model al celor de la Bugatti; zvonurile spun că această maşină, ce va înlocui Veyron, va purta numele de Chiro.

    În prezent, Bugatti Veyron este cea mai rapidă maşină produsă în serie, atingând 100 km/h în doar 2.5 secunde. Bugatti a vândut 450 de unităţi până în prezent, valoarea maşinii fiind de aproape 2 milioane de euro.

    Modelul care va înlocui Veyron, numit Chiron, va atinge 100 de km/h în doar 2 secunde şi va avea o viteză maximă de 460 de km/h. Chiron va fi prezentat, cel mai probabil, la salonul auto de la Paris din 2016.

     

  • Bloodhound, MAŞINA SUPERSONICĂ, care depăşeşte 1600 de km /h, ajunge la Bucureşti

    In prezent, acest record este de 1228 km/h şi este deţinut de Thrust SSC, o echipă britanică gestionată de managerul proiectului Bloodhound SSC, Richard Noble, şi condusă de Andy Green. Bloodhound, maşina supersonică, este asamblată în Bristol şi urmează să „zboare” în deşert în vara lui 2016. Ea urmează în prezent teste de rulare de până la 321 km/h la Aerohub, Newquay, pentru ca mai apoi echipa de proiectanţi să înceapă testarea de mare viteză – 1.287 km/h.

    Castrol şi Bloodhound SSC anunţă un parteneriat prin care marca de lubrifianţi Castrol va furniza lubrifianţi, lichide de frână şi hidraulice pentru maşina supersonică Bloodhound, un vehicul cu o viteză terestră de 1609 km/h.

    Recordul la viteza terestră a fost doborât de 21 de ori cu Castrol ca partener, începând cu prima încercare de a stabili un record din 1924 (235 kmh) şi pană în 1997 (1.228 km/h) cu Andy Green conducând un Thrust SSC. Acest record rămâne până astăzi nedoborât şi depăşirea acestuia va reprezenta primul obiectiv al proiectului Bloodhound SSC, când va ajunge în Hakskeen Pan, Africa de Sud.

    Echipa Bloodhound a căutat deşertul potrivit pentru a testa maşina, care trebuia să fie de minimum 12 mile lungime, două mile lăţime şi perfect plat. A fost selectat Hakskeen Pan, Northern Cape, Africa de Sud.

    La viteza maximă, Bloodhound SSC va parcurge o milă în 3,6 secunde, adică,  4,5 terenuri de fotbal puse cap la cap per secundă.

    Bloodhound dispune de trei centrale de forţă, un turbojet Rolls-Royce EJ200 de la un Eurofighter Typhoon, un set de rachete hibrid  NAMMO şi un motor de maşină de curse de 750 bhp, care acţionează pompa oxidantului rachetei. Aceştea generează împreună echivalentul a 135.000 CP, egal cu 180 maşini F1.

  • Amendă de 54.000 de euro, aplicată în Finlanda pentru exces de viteză

    Omul de afaceri Reima Kuisla a condus maşina personală cu 103 km/h într-o zonă în care limita de viteză de 80 km/h.

    Bărbatul a fost amendat cu 54.000 de euro pentru această contravenţie.

    Legislaţia rutieră finlandeză prevede amenzi proporţionale cu veniturile autorului contravenţiei. Omul de afaceri Reima Kuisla a avut, în anul fiscal precedent, venituri de 6,5 milioane de euro.

    “Dacă ai venituri mari, a trăi în Finlanda a devenit imposibil”, a comentat Kuisla pe pagina sa de Facebook. “Mă gândesc cu seriozitate să mă mut în străinătate”, a adăugat omul de afaceri.

    În anul 2002, un membru al conducerii companiei Nokia care avea salariul anual de 14 milioane de euro a plătit o amendă de 116.000 de euro pentru depăşirea vitezei maxime admise cu 25 de km/h.

  • Peste 2.000 de şoferi, amendaţi în ultima zi din 2014

    Totodată, poliţiştii au retras 18 certificate de înmatriculare şi au reţinut 74 de permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

    În 18 dintre cazuri, carnetul auto a fost reţinut pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, iar în alte 15, pentru conducere cu viteză excesivă, restul fiind pentru alte abateri, mai precizează, într-un comunicat remis joi, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).

  • 19.000 de sancţiuni aplicate şoferilor într-o săptămână. Sfatul Poliţiei: atenţie la polei!

    În perioada 22-28 noiembrie, Poliţia Română a acţionat pentru prevenirea accidentelor rutiere, pe sectoarele de drumuri naţionale şi pe cele cunoscute ca având valori ridicate de trafic.

    La acţiunile organizate au participat 2.177 de poliţişti, dintre care 1.343 de la rutieră. în urma activităţilor efectuate, au fost constatate 425 de infracţiuni, dintre care 359 la regimul circulaţiei, şi au fost aplicate 19.219 sancţiuni contravenţionale.

    Dintre sancţiunile aplicate, 5.272 au fost pentru indisciplina pietonilor, 720 pentru neacordarea priorităţii de trecere şi 13.227 pentru viteză neregulamentară.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 1.868 de permise de conducere şi au retras 787 de certificate de înmatriculare.

    Pentru un trafic rutier sigur în condiţii de iarnă şi prevenirea evenimentelor nedorite în trafic, Poliţia Română recomandă participanţilor la trafic să respecte cu stricteţe regulile de circulaţie şi indicaţiile poliţiştilor rutieri.

    Legislaţia rutieră în vigoare prevede că pentru deplasarea autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei este obligatorie folosirea anvelopelor de iarnă.

    De asemenea, autovehiculele cu greutatea de peste 3,5 tone trebuie echipate cu dispozitive antiderapante.

    Când partea carosabilă este acoperită cu zăpadă sau polei, conducătorii auto au obligaţia să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara acestora.

    Informaţi-vă asupra condiţiilor de deplasare pe traseul ales, precum şi despre condiţiile meteo rutiere prognozate pentru zona tranzitată.

    Daţi dovadă de mult discernământ referitor la oportunitatea plecării dumneavoastră.

    Verificaţi farurile, nivelul uleiului, combustibilul, antigelul, lichidul de parbriz şi instalaţia de încălzire.

    Verificaţi dacă dispozitivele de iluminare şi semnalizare, ştergătoarele de parbriz şi instalaţiile de climatizare funcţionează corespunzător. Curăţaţi în permanenţă farurile şi blocurile de semnalizare şi folosiţi corespunzător instalaţia de ventilaţie – climatizare.

    Utilizaţi luminile de întâlnire şi pe timpul zilei, pe toate categoriile de drumuri şi a celor de ceaţă în cazul apariţiei acestui fenomen.

    Păstraţi o distanţă mai mare faţă de autovehiculele care circulă în faţă.

    Evitaţi acţionarea bruscă a mecanismului de direcţie şi a sistemului de frânare al autovehiculului.

    De asemenea, este bine vă aveţi la dumneavoastră o lopată, perie/mătură, racletă, sac cu sare/nisip şi lanţuri.

    Asiguraţi-vă rezerve de combustibil, apă, hrană, haine groase, pături, medicamente, un telefon mobil pe care să-l folosiţi în caz de urgenţă sau de deszăpezirii, apelând cu mult calm numărul de urgenţă 112, precum şi un încărcător/baterie de rezervă.

    Pentru a fi acceptate ca anvelope de iarnă, cauciucurile trebuie să fie inscripţionate cu unul dintre simbolurile “MĂS”, “M.S.”, “MS” sau “M&S”, fără a include în această categorie anvelopele marcate numai cu inscripţia “all seasons”.

    Poliţia precizează că în legislaţie nu se face referire la o dată calendaristică de la care este obligatorie utilizarea anvelopelor de iarnă, ci se prevede faptul că acestea sunt obligatorii atunci când se circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.
     

  • Bilanţ Black Friday eMAG, ora 12:00: 335.000 de produse vândute, 700.000 de vizite – record de trafic de pe mobil

    Site-ul a întregistrat şi un record de trafic de pe mobil: 700.000 de vizite şi 30.000 de comenzi de pe dispozitivele mobile. Timpul mediu petrecut pe site de către vizitatorii de pe mobil a fost de 10 minute .

    Produsul cu cea mai mare reducere comandat astăzi a fost un BMW seria 5 in valoare de 45.000 de euro, redus de la 65.000 de euro .

    Produse cu viteză mare de vânzare au fost telefoanele mobile (20.000 de unităţi vândute), pachetele de scutece (12.000 de unităţi vândute), parfumurile, televizoarele şi anvelopele.

    „Din depozit au plecat deja către clienţi primele 20 de tiruri cu produse comandate. Suntem pregătiţi pentru al doilea val de promoţii ale zilei de Black Friday”, spune Iulian Stanciu, director general eMAG.