Tag: video

  • Ce puteţi citi în ediţia curentă a Business MAGAZIN – VIDEO

    Ce puteţi citi în ediţia curentă a Business MAGAZIN:  Casa de după pandemie. Îmi mai cumpăr sau nu locuinţă?

    • Proiectele rezidenţiale în construcţie, cu apartamente deja contractate, continuă, însă treptat toţi jucătorii din domeniu anunţă o schimbare de paradigmă. Clienţii vor locuinţe mai mari, poate chiar o casă la curte. Impactul asupra tranzacţiilor şi preţurilor urmează a fi stabilit în perioada care urmează, pe măsură ce şi dezvoltatorii vor adapta oferta la noile cerinţe. Ce spun jucătorii pieţei despre evoluţia pieţei rezidenţiale în context pandemic, veţi putea citi în următorul COVER STORY al Business MAGAZIN.
    • Criza determinată de pandemia de COVID-19 arată că dependenţa de transportul în comun sau servicii de tip car sharing nu sunt cea mai bună alternativă într-o vreme în care păstrarea distanţe fizice scade semnificativ riscul infectării cu noul coronavirus. Dacia mizează în acest context pe libertate ca strategie de business, potrivit celui mai recent interviu acordat Business MAGAZIN de Christophe Dridi, CEO-ul Dacia.
    • Dacă înainte de starea urgenţă, 12% dintre angajaţii ING Bank lucrau în regim de telemuncă, în ultimele săptămâni, procentul acestora a urcat la 90%. Ce a însemnat această transformare din perspectiva Mihaelei Bîtu, CEO-ul ING Bank?
    • Turismul este unul dintre sectoarele cel mai afectate de pandemia de COVID-19, ceea ce se vede pe toate nişele acestuia. Dacă la începutul anului în curs Florin Hriţuliac, fondatorul grupului Haff, care închiriază şi vinde autorulote şi rulote, credea că în 2020 va bifa afaceri de 7 milioane de euro, acum se aşteaptă ca businessul să realizeze doar 5% din previziunile iniţiale. Care sunt planurile lui în acest context?
  • Cum au ajuns micii din Obor filtru de Instagram pentru 1 Mai

    Distanţarea socială face ca 1 Mai să fie diferit de aşteptările tuturor, context în care reprezentanţii Veranda Mall demonstrează cât de inventivi sunt românii şi lansează împreună cu CreativeVR, sub umbrela Lifestyle de Obor, un filtru de Instagram care aduce emblematicul grătar cu mici în casele românilor, transmit reprezentanţii centrului comercial într-o informare media.

    Totul într-un mod cum nu se poate mai responsabil, printr-o campanie sub mesajul #UnuMaiDeAlCasei care foloseşte realitatea augmentată cu ajutorul căreia grătarul apare direct în pozele şi video-urile distribuite pe Instagram.

    Filtrul a devenit deja viral şi a depăşit graniţele României, continuând să fie folosit în pozele şi video-urile din social media în Germania, Rusia, Ucraina, precum şi pe alte meleaguri, spun reprezentantii Veranda Mall.

    Cum au ajuns Micii de Obor un filtru de Instagram?

    Pe lângă componenta distractivă şi complet inedită a filtrului, acesta menţine obiceiul grătarului cu mici, care are o semnificaţie mai profundă în această perioadă.

    Grătarul virtual s-a născut din dorinţa de a aduce în prim plan importanţa sa în prezent, când suntem nevoiţi să apelăm la creativitate şi tehnologie pentru a ne bucura împreună cu cei dragi de sărbătoarea de 1 Mai.

    Astfel că, împreună cu echipa de la CreativeVR, Veranda Mall a adus la viaţă un grătar de primăvară virtual, cu mici cu tot, atât de emblematic zonei Obor şi sărbătorii de 1 Mai.

    “Ne-am propus să aducem atmosfera din Obor la voi acasă, în orice casă din lume în care locuiesc români. Am făcut acest lucru combinând un produs emblematic al Oborului, micul, cu un moment emblematic al sezonului, grătarul de primăvară, care aduce împreună familia şi prietenii şi le oferă experienţe de neuitat. Grătarul nostru e pentru toţi cei care nu au putut veni de sărbători acasă şi au rămas departe de cei dragi. Pentru cei pe care sfârâitul îi duce cu gândul la iarbă verde, muzică şi voie bună. Pentru cei care folosesc grătarul şi micii la ocazii speciale, pe care acum nu le pot din păcate pune în practică. ”, povesteşte Alexandru Dincovici, reprezentant al echipei Veranda Mall.

    În spatele filtrului stă un mesaj de sărbătorire a zilei de 1 Mai într-un mod responsabil, virtual, pe reţelele de socializare şi de apreciere pentru eforturile din această perioadă. „Ne dorim să îi încurajăm şi să inspirăm pe oameni să fie responsabili şi să respecte măsurile de prevenţie. Sperăm să oferim puţin entertainment când mulţi sunt, poate, trişti că nu pot ieşi din casă să facă ceea ce făceau în mod normal de 1 Mai” continuă Alexandru Dincovici, reprezentant al echipei Veranda Mall.

    Grătarul virtual, cu mici, e o bucăţică de Obor şi de Românie, care iată că a ajuns deja peste hotare. Acesta îmbină noutatea unui filtru de realitatea virtuală cu relevanţa obiceiurilor locale, se bucură deja de succes şi în străinătate, ajungând pe paginile de Instagram ale utilizatorilor din întreaga Europă, inclusiv în Ucraina, Rusia, Belarus şi Germania. „Am redus la esenţial ceea ce înseamnă Obor in acceptiunea generala si am cautat cel mai mic numitor comun dar totodată cel mai debatable topic, am dozat proportia de Love X Hate necesara engagementului, am pus ingredientele “secrete” care garantează o tracţiune buna de la lansare şi maximizeaza viralizarea perpetua, totul gandit special pentru weekendurile de Florii, Paste, 1 Mai şi in general perioada de carantina.  Totodată, am luat în considerare atat nevoile cat şi placerile romanilor privaţi de posibilitatea de a ieşi din casa şi le-am îmbinat un produs care ştiam că va deveni viral – însă chiar şi aşa ne-a depăşit aşteptările”  a declarat Alex Dohotaru, Creative Mastermind si CTO in Creative VR.

    Filtrul ne aduce împreună în aceste vremuri, fiind în acelaşi timp şi un element cool, potrivit situaţiilor actuale în care facem „haz de necaz spun reprezentantii proiectului. „Nu am reuşit să îl creăm cu tot cu miros, însă are şi fum, şi sfârâit, şi jar încins. Şi îl poţi asezona cu ce muzică ce vrei tu, îl poţi aşeza unde vrei, cum vrei. Îl poţi face mare sau mic, poţi pune doar un mic pentru tine, de poftă, sau îl poţi umple pentru toată familia”,  explică Alexandru Dincovici, reprezentant al echipei Veranda Mall.

    „Micii de Obor sunt reprezentativi pentru cartierul Obor, iar Veranda Mall este un brand care sprijină comunitatea din acest cartier şi participă la păstrarea şi promovarea elementelor şi valorilor sale distinctive. Am numit aceste elemente Lifestyle de Obor”, a adăugat Alexandru Dincovici.

    Veranda Mall este primul centru comercial de proximitate din Bucureşti, dezvoltat de Professional Imo Partners S.A. (fosta Prodplast Imobiliare S.A.), în zona Obor, inaugurat pe 27 octombrie 2016. Proiectul are o suprafaţă totală de aproape 30.000 de metri pătraţi, incluzând spaţii comerciale, restaurante, cafenele şi o zonă verde de 15.000 mp. Printre chiriaşi se numără Carrefour, Cărtureşti, Cinemax H&M, Decathlon, WorldClass, Benvenuti, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Lila Rossa, Optiblu, Sensiblu, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Toan’s, Xin Yue, English Home, Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom.

  • Oglinda fitnessului: cum arată aparatele de gimnastică desprinse parcă din scenarii SF

    Pentru această categorie de oameni există de multă vreme materiale video cu exerciţii ori joculeţe dedicate pentru consolele de gaming. Unul dintre cele mai recente produse destinate lor, scrie CNN, este Forme, un sistem proiectat de designerul şi întreprinzătorul elveţian Yves Behar şi care seamănă cu o oglindă şi se montează pe perete. Forme este prevăzut cu două braţe care se pot folosi pentru exerciţii şi se strâng când nu este nevoie de ele, iar ecranul-oglindă poate afişa tot felul de exerciţii ca şi cum ar fi prezentate de un antrenor personal. Sistemul foloseşte algoritmi de învăţare automată pentru a monitoriza progresul utilizatorului şi a-i oferi acestuia sugestii de îmbunătăţire a performanţelor.

  • De ce muncim mai mult de acasă şi nu ne putem odihni? VIDEO

    Cum se transformă agenda ta de la 9 la 5 când „faci pontajul” din sufragerie?

    Ne propunem să aflăm într-o nouă serie de interviuri video şi audio Business MAGAZIN, făcute, cum altfel, decât „din sufragerie”.

    Pentru propuneri de subiecte, vă rog să nu ezitaţi să ne scrieţi pe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro.

  • Cine este Eric Yuan, miliardarul care a inventat platforma de comunicare video Zoom, pe care o foloseşte toată lumea în acest moment

    În timp ce blocajul economic generat la nivel global de pandemia de COVID-19 a afectat mii de companii, care au pierdut sute de miliarde de dolari, modul în care se rearanjează activitatea din firme aduce profituri semnificative pentru unii jucători – cum ar fi compania Zoom Video Communication.

    Listată pe bursa americană, compania care operează platforma de comunicare video Zoom, a înregistrat o creştre de 122% de la începutul anului, ajungând la o valoare bursieră de peste 42 miliarde dolari.

    Platforma este fondată de Eric Yuan, 50 ani, care a emigrat din China în Silicon Valley în 1997, când avea doar 27 de ani. Pariul pe care şi l-a asumat mai târziu cu platforma Zoom a fost unul în care nici cel mai bun prieten al lui nu credea în acel moment, potrivit CNBC.

    În 2011, când a fost fondată platforma, piaţa videoconferinţelor era deja acaparată de jucători precum Google, Skype, Cisco şi GoToMeeting. La acel moment, Yuan era încă unul dintre inginerii-şefi ai gigantului Cisco.

    „A intrat într-o piaţă despre care toată lumea credea că este saturată. Competiţia lui era formată din jucători mari care operau deja platforme oferite gratuit”, îşi aminteşte Dan Scheinman, fostul şef pe corporate development al Cisco, care acum este angel investor şi membru în board-ul Zoom.

    Bazându-se pe ideea că platformele existente erau atunci învechite şi plictisitoare, Yuan şi-a asumat pariul care îl transformă astăzi într-unul dintre cei care se îmbogăţesc în criză.

    Averea lui Eric Yuan se ridică astăzi la 7,8 miliarde dolari, conform Bloomberg Billionaires, după ce a înregistrat o creştere de circa 120% de la începutul anului, întrucât acesta deţine o participaţie de aproximativ 20% în Zoom.

    Pentru anul fiscal 2019-2020, rapoartele Zoom arată o creştere de 88% a veniturilor, până la 622 milioane doalri, la care compania a obţinut un profit net atribuibil acţionarilor de circa 22 milioane dolari.

    Videoconferinţele au devenit mediul obişnuit de lucru pentru zeci de mii de companii în contextul carantinei, întrucât majoritatea şedinţelor, cursurilor online şi chair multe activităţi operaţionale se desfăşoară prin intermediul acestora.

    Potrivit Forbes, doar în data de 11 matie, Zoom a înregistrat 343.000 de descărcări la nivel global.

    Platforma poate fi utilizată în mod gratuit doar pentru un anumit număr de minute, însă Zoom a eliminat acest prag pentru mai multe regiuni afectate din lume, cuprinzând China, Italia sau Statele Unite. Mai mult, Zoom a oferit platforma gratuit pentru studenţi şi profesori, cât şi o variantă basic valabilă la cerere în ţări precum România, Polonia, Austria, Danemarca, Franţa, Irlanda sau Coreea de Sud.

    Respins de 8 ori

    Născut în China, miliardarului Eric Yuan i-a fost respinsă aplicaţia pentru viză de opt ori înainte de a ajunge în Silicon Valley, conform Fortune.

    În 1997 el a intrat în noua echipă care construia sistemul de conferinţe online WebEx, când nici măcar nu vorbea prea bine limba engleză.

    „Pentru primii câţiva ani tot ce făceam era să scriu cod, iar asta mă ţinea ocupat”, a spus Eric Yuan într-un interviu acordat CNBC.

    El spune că a optat să nu îşi piardă timpul urmând cursuri standard de limba engleză. În schimb, a reuşit să înveţe de la colegii lui.

    În 2007, când Cisco a cumpărat WebEx pentru 3,2 miliarde dolari, Eric Yuan era deja inginerul-şef al companiei de conferinţe online. Patru ani mai târziu el a părăsit compania.

    În aprilie 2011, Yuan l-a sunat pe Scheinman şi l-a invitat la un ceai pentru a-i prezenta noua sa ideea. Scheinman părăsise Cisco în acea lună, iar el şi cu Yuan erau deja amici.

    Pentru că îi cunoştea deja abilităţile lui Eric Yuan, Dan Scheinman a simţit nevoia doar să-şi mai sune două surse pentru a le cere părerea profesională despre acesta, iar până când a ajuns la acel ceai din 2011 deja semnase un cec de 250.000 de dolari, pe care Yuan trebuia doar să mai treacă numele firmei – întrucât ea nici măcar nu exista încă.

    La începutul lunii martie 2020, investiţia lui Dan Scheinman s-a multiplicat deja de 700 de ori până la circa 180 milioane dolari.

    „I-am spus că eu cred în el şi că nu îmi pasă ce scrie în prezentare, pentru că eu pariez pe el”, a povestit Scheinman într-un interviu.

    Răspunsul lui Yuan a fost: „pentru binele amândurora, pot totuşi să îţi arăt prezentarea?”.

  • Preot din Năvodari, filmat când butona telefonul în timpul SPOVEDANIEI! VIDEO

    Andrei Salomia, căci despre el este vorba, este un personaj care a născut o serie de controverse, după ce a decis să îmbine cele sfinte cu afacerile. Mai exact, atunci când nu slujeşte în Casa Domnului, Andrei Salomia ridică blocuri şi construieşte vile.

    Contactat de ziarul Replica pentru a oferi un punct de vedere în legătură cu filmarea în care preotul stă pe telefon în timpul spovedaniei, Andrei Salomia ne-a precizat: “Nu stau pe telefon in timpul spovedaniei, poate era ceva urgent. Sunt lucruri mult mai importante de care ar trebui să vă ocupaţi, care se întâmplă la noi în ţară”.

    La îndemnul preotului, am decis să ne aplecăm privirea către lucruri mult mai importante decât o taină sfântă luată în derâdere. De-a lungul timpului, Andrei Salomia a iscat o serie de controverse. Parohul Bisericii “Bunavestire” şi-a depozitat în lăcaşul de cult pe care-l administrează, piesele de mobilier ce urmau să ajungă pe terasa deţinută de fiul acestuia, în staţiunea Mamaia, scrie 

  • VIDEO. Grupul GSP, controlat de Gabriel Comănescu, a scos la suprafaţă nava Queen Hind, scufundată cu 14.000 de oi la bord în Portul Midia

    Nava Queen Hind, care s-a scufundat în noiembrie 2019 cu 14.000 de oi la bord în Portul Midia, a fost readusă la cheu de Grupul GSP, controlat de omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu.

    „Echipele GSP au finalizat cu succes ranfluarea Queen Hind. Operaţiunea este unică, din datele noastre, în regiunea Mării Negre. Nava este stabilizată la cheu. Ne bucurăm că am restabilit normalitatea în Portul Midia, după un efort uman şi tehnic neîntrerupt”, a specificat Gabriel Comănescu, preşedintele GSP Offshore.

    Operaţiunea de ranfluare a început încă de luna trecută, când autorităţile constănţene au atribuit contractul de 19 milioane de lei companiei controlate de omul de afaceri constănţean.

    Peste 100 de angajaţi şi colaboratori GSP au lucrat non-stop la acest proiect. Echipa de 20 de scafandri a lucrat chiar şi în patru ture, transmite compania.

    Compania GSP a mobilizat, pentru operaţiunea de ranfluare, cea mai mare macara maritimă din bazinul Mării Negre, GSP Neptun.

    „GSP demarează faza doi a planului agreat cu partenerii noştri de la Portul Constanţa. Misiunea de a elibera Queen Hind de încărcătura biologică, în condiţii de siguranţă atât pentru personalul implicat, cât şi pentru mediu se va desfăşura în colaborare strânsă cu autorităţile locale şi naţionale cu atribuţii în acest sens”, potrivit reprezentanţilor.

     

     

     

     

     

     

  • Aceştia sunt CEI MAI BOGAŢI criminali din istoria modernă a lumii – VIDEO

    Cu poveşti arhicunoscute şi chiar ecranizate în producţii ca Naşul sau Băieţi buni, cei mai celebri criminali şi traficanţi din istoria modernă au demonstrat totuşi că averile uriaşe nu pot suplini o viaţă trăită pe furiş, cu teama permanentă de a fi prins de autorităţi. 

    Majoritatea au sfârşit tragic sau ispăşesc sentinţe de zeci de ani în închisori federale. Cine sunt însă primii zece cei mai bogaţi, dar şi cei mai periculoşi criminali din istoria modernă? Cifrele sunt, bineînţeles, estimative, deoarece se bănuieşte că mulţi au reuşit să ascundă sume uriaşe înainte de a fi capturaţi sau ucişi.

    Pablo Escobar
    Avere: peste 30 de miliarde de dolari


     
    Acuzaţii: trafic de droguri, răpire, crimă, mită, terorism
    Născut în Rionegro, Columbia, în 1949, Pablo Escobar este considerat cel mai de succes criminal din istorie. Este supranumit Regele Cocainei pentru modalităţile ingenioase prin care a reuşit să transporte cantităţi industriale de droguri pe teritoriul SUA, dar mai ales pentru profitul uriaş pe care îl avea din traficul de droguri. Se estimează că sub conducerea sa, cartelul Medellín a fost responsabil pentru 80% din traficul de cocaină din SUA, cu câştiguri de 70 de milioane de dolari pe zi.

    Escobar a murit într-un schimb de focuri cu autorităţile, în 1993. Totuşi, rudele şi apropiaţii susţin că acesta s-a sinucis pentru a nu fi capturat. Actorul Brazilian Wagner Moura a jucat rolul lui Escobar în serialul Narcos realizat de Netflix.

    Amado Carrillo Fuentes
    Avere: 25 de miliarde de dolari


     
    Acuzaţii: trafic de droguri, acuzaţii legate de arme, crimă
    Fuentes a deţinut controlul cartelului mexican de droguri Juárez în 1993, timp în care se estimează că a generat profituri de peste 25 de milioane de dolari.  

    A murit în 1997, în timp ce era căutat de autorităţile din SUA şi Mexic. Fuentes tocmai îşi făcuse o operaţie de chirurgie plastic de opt ore pentru a-şi modifica aspectul. El a supravieţuit intervenţiei chirurgicale, dar a murit ore mai târziu din cauza complicaţiilor apărute ulterior.
     
    Semion Mogilevich
    Avere: 10 de miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri şi de arme, crimă, fraudă, spălare de bani, prostituţie şi şantaj
     
    Considerat cel mai important şef al mafiei ruseşti, Mogilevich a avut legături strânse cu numeroşi politicieni din Rusia, printre care şi preşedintele Vladimir Putin. Se bănuieşte că în prezent locuieşte în Moscova.
     
    Dawood Ibrahim
    Avere: 6,7 miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri, crimă, terrorism
     
    Fiu al unui ofiţer de poliţie, Ibrahim a fost capul organizaţiei criminale D-Company în anii ’70. Acuzat de trafic de droguri şi terorism, el a fost de asemenea implicat în bombardamentul din Bombay din 1993, când au fost ucise 257 de persoane. Cândva, Ibrahim a figurat pe lista FBI a primilor zece cei mai căutaţi fugari, însă este încă în libertate.

    Viktor Bout
    Avere: 6 miliarde de dolari

    Acuzaţii: contrabandă cu arme, terorism
     
    După căderea Uniunii Sovietice, Bout, un fost translator militar, s-a implicat în contraband cu arme în Africa şi Orientul Mijlociu. În 2008, Bout, poreclit Mercenarul morţii, a fost extrădat în SUA şi acuzat că a vândut arme revoluţionarilor din Columbia, folosite împotriva forţelor americane. În 2011 a fost condamnat la 25 de ani de închisoare federală.
     
    Khun Sa
    Avere: 5 miliarde de dolari

    Acuzaţii:  trafic de droguri
     
    Supranumit Regele Opiului, Khun Sa s-a născut în Zhang Qifu, Myanmar. În 1960 a devenit unul dintre cei mai notorii traficanţi de heroină, în Triunghiul de Aur, una din cele două regiuni principale de producţie a opiumului din Asia. În 1988, Khuns Sa s-a oferit să vândă guvernului Australian întreaga producţie de heroină pe care o deţinea – aproximativ jumătate din piaţa globală, pentru suma de 37 de miliarde de dolari. Reprezentanţii statului au refuzat însă oferta.
     
    Carlos Lehder
    Avere: 2,7 miliarde de dolari

    Acuzaţii:  trafic de droguri
     
    Co-fondator al cartelului Medellín, Lehder şi-a început cariera criminală ca hoţ de maşini, iar în prezent împarte celula cu George Jung, alt nume criminal de pe lista neagră. Ledher a pus bazele unui imperiu al cocainei pe Norman’s Cay, insula private pe care o deţine în Bahamas. Se estimează că aici ajungeau zilnic circa 300 de kilograme de cocaină.

    Lehder s-a oferit chiar să plătească datoriile externe ale Columbiei pentru ca autorităţile “să închidă ochii” în faţa ilegalităţilor sale. În 1987, a fost extrădat în Statele Unite, unde execută sentinţa de 135 de ani de închisoare pe care a primit-o.
     
    Leona Helmsley
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: evaziune fiscală
     
    Căutată pentru neplata unor datorii către creditorii săi, Leona Helmsley, o fostă femeie de afaceri, a fost prinsă cu infracţiuni mult mai grave şi a fost acuzată de evaziune fiscală. A fost condamnată la 16 ani de închisoare dar a executat doar 19 luni. Ea a murit în 2007, lăsând o avere de 12 milioane de dolari câinelui său, Trouble.
     
    Allen Stanford
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: fraudă

    Ca preşedinte al Stanford Financial Group, omul de afaceri texan a fost prins ca autor al unei scheme Ponzi în valoare de 8 miliarde de dolari, operaţiune întinsă din Texas până în Caraibe (Stanford era cetăţean al SUA şi Antigua), ba chiar şi mai departe. A fost acuzat de fraudă şi condamnat la închisoare cu o sentinţă de 110 ani.
     
    Griselda Blanco
    Avere: 2 miliarde de dolari

    Acuzaţii: trafic de droguri, crimă

    Supranumită “Naşa Cocainei”, Blanco a fost un principal jucător de pe piaţa cocainei din Miami, începând cu anii ’50, şi până la mijlocul anilor 2000. Arestată în 1985, ea a fost condamnată la peste zece ani de închisoare, dar a continuat să conducă operaţiunile din spatele gratiilor. În timp ce îşi executa pedeapsa, a mai fost acuzată de încă trei crime comise înainte de arest, în urma cărora sentinţa i-a fost prelungită.
     
    Blanco a fost eliberată în 2004 şi deportată în Columbia, unde a fost împuşcată în 2012 în faţa unei măcelării. Autorul asasinatului a rămas necunoscut. Actriţa Catherine Zeta Jones a jucat rolul Griseldei Blanco în filmul Naşa Cocainei.
     

  • Aplicaţia care îţi pune la dispoziţie asistenţă pentru constatarea daunelor auto prin videoconferinţă

    Descrierea inovaţiei:
    Video Asist este o opţiune de constatare a daunelor prin videoconferinţă, accesibilă clienţilor care au înregistrat daune la utilaje agricole sau de construcţie, prin asigurarea „toate riscurile” pentru utilajele şi echipamentele constructorului (CPM), respectiv prin asigurarea facultativă a locuinţei. Serviciul Video Asist poate fi accesat cu uşurinţă prin intermediul unei aplicaţii pe care clienţii o instalează pe smartphone, la îndrumarea reprezentantului Groupama Asigurări din call center.

    Prin intermediul aplicaţiei, clienţii desfăşoară o videoconferinţă alături de inspectorul de daune de la Groupama Asigurări, care îi îndrumă în vederea înregistrării dosarului de daună în timp real, eliminându-se astfel necesitatea unei vizite la locaţie din partea unui reprezentant al Groupama sau deplasarea clientului. Tot ceea ce clienţii trebuie să facă este să sune call centerul Groupama Asigurări pentru a aviza dauna şi a fi programaţi la o sesiune de constatare prin video-conferinţă.

    Condiţiile principale pentru ca o astfel de sesiune să fie una de succes sunt semnalul bun şi luminozitatea potrivită pentru ca dauna să fie vizibilă. Serviciul Video Asist a fost lansat în septembrie 2019 şi va fi extins în scurt timp şi pentru alte segmente de clienţi şi tipuri de interacţiuni ale clienţilor cu Groupama, integrând feedbackurile primite după lansare.

    Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt: Valentin Mârzac (director software), Mihaela Uciu (director centru servicii clienţi), Vasile Tanţău (coordonator optimizare servicii clienţi), Lucian Marin (director daune non auto), Adrian Brebuleţ (director daune auto) şi Bogdan Spânu (manager procese şi control daune generale).

    Elementul de noutate:
    Până la lansarea în premieră a serviciului Video Asist de către Groupama Asigurări, procedura de constatare a daunelor implica vizita la locaţie din partea unui inspector de daune al asigurătorului sau a clientului la unul dintre sedii sau reparatori, care înregistra dovezi fotografice ale pagubelor. Vizita putea avea loc în câteva zile de la apelul clientului. Noutatea serviciului constă în faptul că deplasarea fizică este înlăturată din procesul de constatare a daunelor, iar interacţiunile au loc  exclusiv telefonic, prin videoconferinţă, putând fi programate de pe o zi pe alta. Groupama Asigurări este primul asigurător care a introdus această opţiune în România.

    Efectele inovaţiei:
    Datorită aplicaţiei, procesul de constatare a daunelor se desfăşoară de la distanţă, în timp real şi este accelerat.