BusinessMagazin

Tag: vacanta

  • Decizia curajoasă a unui antreprenor. A renunţat la un job din top management pentru a paria 1 mil. euro pe industria cel mai grav afectată de pandemie

    După mai bine de un deceniu în care a învăţat dedesubturile industriei turismului şi a evoluat de la ghid de turism la director comercial al unuia dintre principalii jucători din piaţă, Erdinç Adali a decis să deschidă propria afacere, devenind competitor al foştilor angajatori. Cu ce planuri a pornit la drum?

    M-am născut în oraşul Izmir, Turcia, în urmă cu 33 de ani. Drumurile m-au adus în România care este, de 14 ani, a doua casă. Sunt pasionat de istorie şi politică, am fost ghid de turism şi mi-am construit prin forţe proprii o carieră în industria turismului”, se descrie Erdinç Adali într-o frază.

    Antreprenorul a venit în România pentru studii şi spune că i-a plăcut atât de mult încât a decis să rămână aici după terminarea facultăţii. Pentru a se susţine financiar, şi-a căutat un job de vară şi s-a angajat ca ghid de turism, „ceea ce însemna că verile mi le petreceam în Antalya, unde le făceam cunoscută destinaţia vizitatorilor străini”. Au urmat, de-a lungul a peste zece ani, o serie de joburi în industrie, ultima funcţie în rolul de angajat fiind aceea de commercial director în cadrul Christian Tour, după cum arată profilul său de LinkedIn.

    Anul trecut, în plină pandemie, când pe aeronave se aşternea praful la sol şi agenţiile de turism făceau anulări peste anulări, antreprenorul a decis să facă pasul uriaş de la angajat la antreprenor, chiar în cea mai afectată industrie. „M-am asociat cu Ionuţ Nedea, patronul Litoralulromanesc.ro, care a crezut în mine şi în proiectul pe care i l-am propus, şi am decis să înfiinţez o nouă companie în turism: Soley Tour. Chiar dacă turismul a fost printre domeniile cel mai grav afectate de pandemie, eu am văzut o oportunitate în această zonă pentru că oamenii vor dori să călătorească şi mai mult după perioada de restricţii”, susţine el. Investitor şi acţionar majoritar în Soley Tour este aceeaşi companie care deţine şi Litoralulromanesc.ro – Creative Eye, un business cu venituri de 13,5 milioane de lei în 2020, comparativ cu cele 18,8 milioane raportate în 2019, an fără pandemie, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Cu toate că a avut discuţii cu diverşi parteneri de afaceri cu privire la asocierea într-un business în turism încă dinainte de apariţia crizei sanitare, spune că nu a făcut pasul atunci pentru că nu a simţit că a venit momentul potrivit. „Paradoxal, pentru mine momentul potrivit a venit într-o perioadă total nepotrivită pentru turism. Dar am crezut în această şansă şi în proiectul Soley Tour, m-am bucurat de încrederea lui Ionuţ Nedea, partener şi acţionarul majoritar în acest business.”

    A pornit pe acest drum „fără teamă şi ferm convins că situaţia se va aşeza”, iar oamenii vor călători din nou chiar mai mult decât înainte de 2020. „În plus, mi-am dat seama că este nevoie de un nou actor în piaţă, care să se adapteze la situaţie şi să se ridice la aşteptările partenerilor şi ale turiştilor.”

    A pornit la drum cu 1 milion de euro, şi spune că în primul an de activitate, cea mai mare provocare a fost pandemia în sine, caracterizată prin incertitudini, teamă, lipsa de predictibilitate. „Putem spune că am respectat business planul cu care am pornit la drum. În acelaşi timp, suntem conştienţi, ca echipă, că trebuie să tragem din greu şi să depunem toate eforturile pentru a ne atinge ţinta stabilită pentru următorii ani. Dar premisele sunt bune şi avem mare încredere în acest proiect. În acest moment, deja avem peste 1.000 de parteneri agenţii revânzătoare în întreaga ţară şi colaborări cu hoteluri de top din Turcia.”

    Compania se adresează unui public cu venituri medii spre mari. De aceea, spune Adali, şi produsele turistice pe care le au în ofertă sunt gândite să satisfacă atât nevoile unei familii cu copii, care vrea să se relaxeze într-un resort cu facilităţi pentru cei mici – Antalya fiind renumită pentru modul în care acoperă acest capitol, cât şi solicitările de vacanţe luxury. „Datorită negocierilor pe tarife purtate cu hotelierii turci, avem şi vacanţe pentru turiştii cu bugete mai mici. Însă, indiferent în ce categorie se plasează turiştii noştri, noi tratăm fiecare situaţie în parte pentru că fiecare are propriile doleanţe şi atunci şi serviciile pe care le oferim trebuie să ţină cont de acestea şi să fie cât mai personalizate.”

    În acest moment, focusul companiei este pe Turcia, unde rulează pachete de tip sejur în Antalya (cu plecare din Bucureşti, unde operează propriul avion charter, şi de pe principalele aeroporturi din ţară) şi Bodrum. De asemenea, businessul are în ofertă circuite culturale în Istanbul (transport cu autocarul sau cu avionul) şi în Cappadocia (transport cu avionul). Preţurile sejururilor din portofoliul Soley Tour pornesc de la 189 de euro/ persoană pentru circuitele cu autocarul în Istanbul şi ajung la aproximativ 7.000 de euro de cuplu pentru cei care aleg varianta de cazare în cel mai luxos resort din Antalya, spune executivul.

    Potrivit lui, un interes în creştere, deşi momentan încă la stadiul de turism de nişă, este cel pentru vacanţele pe iaht. „Bodrum Yacht Experience este un produs unic pe piaţa vacanţelor din ţara noastră: se adresează turiştilor care vor să descopere o altă valenţă a Turciei, la bordul unui iaht luxos, în atmosfera unică a Mării Egee. Itinerariul porneşte din Marina Bay Bodrum, iar vreme de şapte zile iahtul alunecă pe apele liniştite şi turcoaz ale mării, timp în care oaspeţii se relaxează, pot experimenta diverse sporturi acvatice sau pot vizita satele izolate aflate de-a lungul coastei turceşti”, descrie Adali produsul din portofoliul Soley Tour care deserveşte această nişă. În funcţie de dorinţele şi solicitările clienţilor, pachetele turistice pot fi personalizate, adaugă el.

    În următoarea perioadă compania urmează să lanseze pachete tip sejur în Egipt, mai precis în Hurghada, una dintre destinaţiile foarte solicitate de turiştii români. De asemenea, din această toamnă, anunţă că vor introduce şi vacanţe în Dubai. „Luăm în calcul şi extinderea către o destinaţie exotică, dar nu vrem încă să dezvăluim care va fi aceasta.”

    Vorbind de tendinţele remarcate în comportamentul turiştilor români în ultimii ani, Adali menţionează în primul rând apetitul pentru călătorii. „Când am început eu să lucrez în acest domeniu, numărul românilor care călătoreau era mult mai mic decât în prezent. Cei mai mulţi dintre ei mergeau în vacanţă o singură dată pe an, în concediul de vară, şi atât. Situaţia s-a schimbat foarte mult: vedem persoane care călătoresc de câteva ori pe an, atât în destinaţii interne, cât şi peste graniţe, fie că sunt escapade scurte de tipul city-break, fie vacanţe mai lungi.” O altă schimbare interesantă, adaugă el, a fost adusă de pandemie, când am fost puşi toţi în situaţia de a lucra remote. „În cazul unora dintre noi, această situaţie s-a prelungit şi după ridicarea restricţiilor. Ceea ce înseamnă că avem turişti care îmbină relaxarea cu munca şi pleacă în vacanţă cu laptopul şi telefonul.”

    Legat de competiţie, executivul este de părere că pe piaţă este loc pentru toată lumea, „şi de aceea, focusul meu rămâne, în primul rând, pe dezvoltarea businessului Soley Tour. Dar, evident că suntem atenţi şi la ceea ce se întâmplă pe piaţa aceasta a vacanţelor, unde suntem toţi conectaţi”.

    Ca obiective, antreprenorul îşi doreşte să dezvolte un business solid, cu o creştere sănătoasă şi „bazat pe o relaţie corectă cu partenerii de afaceri şi pe servicii ireproşabile pentru turişti”. În această industrie trebuie să primeze corectitudinea, susţine el. „E foarte important să fii corect atât în faţa partenerilor de afaceri, cât şi în relaţia cu turiştii.”

    În călătoriile sale, Erdinç Adali spune că nu-i lipseşte niciodată din bagaj o carte, mai ales dacă abordează teme din ştiinţe politice, filosofie şi etică. Peste graniţe, destinaţia sa favorită este, fără doar şi poate, Turcia, iar în România se declară îndrăgostit de Maramureş datorită naturii, oamenilor primitori şi calzi şi tradiţiilor locale.

  • Povestea insulei oamenilor foarte bogaţi şi a regilor şi reginelor, unde puteţi merge să petreceţi un concediu minunat. Ce schimbări pregătesc autorităţile – GALERIE FOTO

    Este considerată destinaţia perfectă pentru nunţi (wedding destination). Autorităţile vor să o poziţioneze ca prima insulă elenă devenită destinaţie sustenabilă. Pelicula For Your Eyes Only, din seria Bond, a fost filmată parţial aici. Prinţul Philip al Marii Britanii – soţul Reginei Elisabeta a II-a -, care s-a stins recent din viaţă, s-a născut pe insula din Marea Ionică.

    Fiul său, prinţul Charles, vine frecvent în vacanţă aici, şi nu se cazează oriunde, ci la vila familiei Rothschild, una dintre cele mai bogate din lume. Şi Emirul Qatarului şi familia Agnelli – de al cărei nume e legat grupul auto Fiat – s-au îndrăgostit de acest loc supranumit „insula grădină” şi şi-au ridicat sau au cumpărat case aici. Unde? În Corfu.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Era cândva în anii ’60 când Regina Frederica a Greciei a organizat pentru capetele încoronate ale lumii o croazieră prin insulele elene. Această călătorie, destinată doar celor cu sânge albastru, a avut o primă oprire în Corfu, una dintre cele mai întinse insule din Marea Ionică. Localnicii, cel puţin unii dintre ei, spun că aşa a devenit insula cunoscută.

    Alţii, mai sceptici, pun popularitatea pe seama altor factori, cum ar fi că Prinţul Philip s-a născut aici – la Mon Repos –, deşi de-a lungul vieţii a revenit o singură dată din cauza unor probleme de natură geopolică.

    Sunt şi cei care afirmă că Împărăteasa Sissi a păşit pe insulă, s-a îndrăgostit la prima vedere şi şi-a cumpărat o casă aici, la Achilleion, unde să se retragă după moartea a doi dintre cei patru copii ai săi. În plus, aerul umed din Corfu îi făcea bine, ea având probleme la plămâni. După asasinarea sa, casa (de fapt palat) a fost preluată de Kaiserul Wilhelm al II-lea al Germaniei. Astăzi, la mai bine de un secol distanţă, Achilleion este una dintre cele mai vizitate destinaţii din Corfu.

    Totuşi, cei mai mulţi spun că de fapt serialul The Durrells – ecranizarea cărţii „Familia mea şi alte animale a lui Gerald Durrell – este cel căruia i se datorează popularitatea acestei insule care atrăgea înainte de pandemie 1,3 milioane de vizitatori străini. Din total, aproape 40% erau britanici, pe când România se găsea mult mai jos în statistici, cu doar câteva mii de turişti.

    Apetitul mare al străinilor pentru vacanţe în această insulă atât de verde încât a fost supranumită „insula grădină” a dus la dezvoltarea unei ample infrastructuri turistice, cu un total de 120.000 de camere pentru cazare – mai multe decât în toată România –, pe toate segmentele de preţ, şi cu porturi generoase, ce asigură 10% din toate pontoanele (locurile de acostare pentru bărci) din Grecia. Tot în Corfu acostează şi marile vase de croazieră – nu puţine – care aduc fiecare mii de oameni pentru o vizită de o zi în oraşul-capitală. Iar în aeroportul din apropiere aterizează cursele de tip charter sau de linie care aduc turişti din toată lumea, inclusiv din România, ţară care se află la mai puţin de o oră şi jumătate de zbor direct. Anul acesta, pentru prima dată, companiile aeriene de linie au lansat curse care leagă Bucureştiul de Corfu, însă agenţiile de turism, precum Paralela 45, operează zboruri directe de peste 20 de ani.

     

    Această insulă nu îi atrage doar pe străini, ci şi pe localnicii plecaţi peste graniţă. Spiros Catechis a emigrat acum mai bine de două decenii la New York, unde a lucrat ca economist, printre altele pentru JP Morgan, una dintre cele mai importante bănci de investiţii din lume. În 2000 a cumpărat localul care astăzi poartă numele de Flisvos. A fost întâi cafenea, apoi bistro, iar acum este un restaurant cu acte în regulă şi cu o filosofie de tipul farm to table.

    Spiros s-a întors definitiv acasă în 2014 şi se ocupă exclusiv de business. Recunoaşte că New Yorkul l-a învăţat multe. Printre altele, l-a învăţat să gândească rapid şi să execute rapid.

    Aşa că, odată întors definitiv în Corfu a reconfigurat Flisvos într-un local care îmbină bucătăria tradiţională elenă cu fine diningul.

    „Mizăm pe ideea de farm to table. Oamenii caută produse organice şi experienţe autentice, vedem o localizare a turismului. Într-o perioadă în care turismul de masă îşi pierde din avânt, vizitatorii nu mai vor să meargă la resort, ci unde mănâncă localnicii”, explică antreprenorul care are propria sa grădină de legume.

    Printre cele mai importante produse realizate în Corfu se numără vinul, numbolo (o specialitate din carne) şi uleiul de măsline – livezile sunt la tot pasul -, unele licori premium fiind vândute în cele mai scumpe magazine din lume precum Harrods. Toate trebuie încercate, dar mai ales specialităţile pe bază de kumquat (un mic fruct portocaliu) importat din China. Clima prietenoasă a făcut posibil ca acest fruct să crească şi pe insulă, dar localnicii continuă să îl importe şi din Asia dat fiind că au construit o întreagă industrie în jurul lui – de la lichioruri fine, la dulceţuri, bomboane şi nuga – toate aceste specialităţi putând fi încercate în diferite magazine precum Lazaris unde poţi nu doar degusta, dar şi vizita zona de producţie.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Turismul intern îşi reia creşterea de dinainte de pandemie: Voucherele de vacanţă sunt al doilea cel mai dorit beneficiu extrasalarial din platforma Benefit

    Platforma Benefit a înregistrat o creştere în privinţa turismului intern, astfel că, angajaţii care primesc beneficii flexibile în platformă au reluat achiziţia de vacanţe în România, conform unui comunicat al platformei Benefit. În ultimele şase luni, 4 din 10 utilizatori ai platformei au folosit bugetele de beneficii primite de la angajatori pentru achiziţia de vouchere de vacanţă, ceea ce indică reluarea trendului ascendent de dinainte de pandemie. 

    „Anul acesta, se observă un apetit crescut pentru călătoriile interne în rândul angajaţilor din România, mai uşor accesibile în condiţii de siguranţă. După o perioadă de provocări pentru turismul intern, turiştii au reluat achiziţia de vacanţe în ţară. În ultimele şase luni, tranzacţiile efectuate în categoria Turism intern din platforma Benefit s-au dublat şi trendul este promiţător. Voucherele de vacanţă sunt al doilea cel mai dorit beneficiu extrasalarial din platforma Benefit, după tichetele de masă. Utilizând o facilitate unică oferită de platforma de beneficii flexibile, angajaţii şi-au putut cumula bugetele pe parcursul mai multor luni, iar acum pot folosi sume mai mari pentru achiziţia vacanţelor interne, prin intermediul voucherelor de vacanţă”, spune Codruţ Nicolau, General Manager Edenred România şi Benefit.

    Conform datelor Benefit, angajaţii care călătoresc în România aleg pentru această vară destinaţii în mediul rural. Dacă în anul de dinainte de pandemie, destinaţiile preferate erau litoralul şi marile oraşe, anul acesta interesul a crescut pentru locurile mai puţin cunoscute.

    Angajatorii din mediul privat pot acorda vouchere de vacanţă salariaţilor lor în limita a 6 salarii minime brute/ angajat/ în decursul unui an fiscal pentru a beneficia de facilităţile fiscale aferente acestora. Astfel, pentru voucherele de vacanţă oferite în această limită, angajatorului nu îi revin obligaţii de plată, iar angajatul plăteşte doar impozitul pe venit de 10%. 

    Voucherele de vacanţă reprezintă un beneficiu inclusiv pentru turismul intern, generând venituri suplimentare industriei, în condiţiile în care acestea pot fi folosite exclusiv în unităţile turistice din România. Angajaţii pot utiliza voucherele de vacanţă la hoteluri, pensiuni şi agenţii de turism din România aflate în reţeaua de parteneri a emitenţilor.

    Benefit este una dintre cele mai mari platforme de beneficii extrasalariale flexibile din România, iar în 2019 a fost cumpărata de către Edenred România, companie emitentă de carduri şi tichete de beneficii pentru salariaţi. 

  • Fini sunt! Dacă ieşiţi la terasă sau plecaţi în vacanţă la fel de bine puteţi să vă reîntoarceţi la birou

    Dacă varianta Delta de COVID nu va închide din nou graniţele şi nu ne va închide din nou în case, din toamnă companiile îşi aşteaptă angajaţii înapoi la birou, fie şi într-un format hibrid la început.

    În Vest, marile bănci şi companii au anunţat deja acest lucru.

    La noi anunţurile încep să vină de acum. De exemplu, ING Bank a anunţat că angajaţii vor reveni la birou în format hibrid, iar în prima etapă 40% se vor reîntoarce.

    Foarte mulţi corporatişti încep să pună întrebări: de ce să revenim la birou, de ce nu putem lucra de acasă sau de oriunde vrem atâta timp cât ne facem treaba, cât de sigure sunt birourile şi cum primim asigurări că nu ne vom îmbolnăvi?

    Vezi continuarea pe www.alephnews.ro

  • Povestea insulei oamenilor foarte bogaţi şi a regilor şi reginelor. Unde se află insula iubită de cei cu foarte mulţi bani şi ce schimbări vor să facă autorităţile aici – FOTO

    Este considerată destinaţia perfectă pentru nunţi (wedding destination). Autorităţile vor să o poziţioneze ca prima insulă elenă devenită destinaţie sustenabilă. Pelicula For Your Eyes Only, din seria Bond, a fost filmată parţial aici. Prinţul Philip al Marii Britanii – soţul Reginei Elisabeta a II-a -, care s-a stins recent din viaţă, s-a născut pe insula din Marea Ionică. Fiul său, prinţul Charles, vine frecvent în vacanţă aici, şi nu se cazează oriunde, ci la vila familiei Rothschild, una dintre cele mai bogate din lume. Şi Emirul Qatarului şi familia Agnelli – de al cărei nume e legat grupul auto Fiat – s-au îndrăgostit de acest loc supranumit „insula grădină” şi şi-au ridicat sau au cumpărat case aici. Unde? În Corfu.

    Era cândva în anii ’60 când Regina Frederica a Greciei a organizat pentru capetele încoronate ale lumii o croazieră prin insulele elene. Această călătorie, destinată doar celor cu sânge albastru, a avut o primă oprire în Corfu, una dintre cele mai întinse insule din Marea Ionică. Localnicii, cel puţin unii dintre ei, spun că aşa a devenit insula cunoscută.

    Alţii, mai sceptici, pun popularitatea pe seama altor factori, cum ar fi că Prinţul Philip s-a născut aici – la Mon Repos –, deşi de-a lungul vieţii a revenit o singură dată din cauza unor probleme de natură geopolică.

    Sunt şi cei care afirmă că Împărăteasa Sissi a păşit pe insulă, s-a îndrăgostit la prima vedere şi şi-a cumpărat o casă aici, la Achilleion, unde să se retragă după moartea a doi dintre cei patru copii ai săi. În plus, aerul umed din Corfu îi făcea bine, ea având probleme la plămâni. După asasinarea sa, casa (de fapt palat) a fost preluată de Kaiserul Wilhelm al II-lea al Germaniei. Astăzi, la mai bine de un secol distanţă, Achilleion este una dintre cele mai vizitate destinaţii din Corfu.

    Totuşi, cei mai mulţi spun că de fapt serialul The Durrells – ecranizarea cărţii „Familia mea şi alte animale a lui Gerald Durrell – este cel căruia i se datorează popularitatea acestei insule care atrăgea înainte de pandemie 1,3 milioane de vizitatori străini. Din total, aproape 40% erau britanici, pe când România se găsea mult mai jos în statistici, cu doar câteva mii de turişti.

    Apetitul mare al străinilor pentru vacanţe în această insulă atât de verde încât a fost supranumită „insula grădină” a dus la dezvoltarea unei ample infrastructuri turistice, cu un total de 120.000 de camere pentru cazare – mai multe decât în toată România –, pe toate segmentele de preţ, şi cu porturi generoase, ce asigură 10% din toate pontoanele (locurile de acostare pentru bărci) din Grecia. Tot în Corfu acostează şi marile vase de croazieră – nu puţine – care aduc fiecare mii de oameni pentru o vizită de o zi în oraşul-capitală. Iar în aeroportul din apropiere aterizează cursele de tip charter sau de linie care aduc turişti din toată lumea, inclusiv din România, ţară care se află la mai puţin de o oră şi jumătate de zbor direct. Anul acesta, pentru prima dată, companiile aeriene de linie au lansat curse care leagă Bucureştiul de Corfu, însă agenţiile de turism, precum Paralela 45, operează zboruri directe de peste 20 de ani.

    Această insulă nu îi atrage doar pe străini, ci şi pe localnicii plecaţi peste graniţă. Spiros Catechis a emigrat acum mai bine de două decenii la New York, unde a lucrat ca economist, printre altele pentru JP Morgan, una dintre cele mai importante bănci de investiţii din lume. În 2000 a cumpărat localul care astăzi poartă numele de Flisvos. A fost întâi cafenea, apoi bistro, iar acum este un restaurant cu acte în regulă şi cu o filosofie de tipul farm to table.

    Spiros s-a întors definitiv acasă în 2014 şi se ocupă exclusiv de business. Recunoaşte că New Yorkul l-a învăţat multe. Printre altele, l-a învăţat să gândească rapid şi să execute rapid.

    Aşa că, odată întors definitiv în Corfu a reconfigurat Flisvos într-un local care îmbină bucătăria tradiţională elenă cu fine diningul.

    „Mizăm pe ideea de farm to table. Oamenii caută produse organice şi experienţe autentice, vedem o localizare a turismului. Într-o perioadă în care turismul de masă îşi pierde din avânt, vizitatorii nu mai vor să meargă la resort, ci unde mănâncă localnicii”, explică antreprenorul care are propria sa grădină de legume.

    Printre cele mai importante produse realizate în Corfu se numără vinul, numbolo (o specialitate din carne) şi uleiul de măsline – livezile sunt la tot pasul -, unele licori premium fiind vândute în cele mai scumpe magazine din lume precum Harrods. Toate trebuie încercate, dar mai ales specialităţile pe bază de kumquat (un mic fruct portocaliu) importat din China. Clima prietenoasă a făcut posibil ca acest fruct să crească şi pe insulă, dar localnicii continuă să îl importe şi din Asia dat fiind că au construit o întreagă industrie în jurul lui – de la lichioruri fine, la dulceţuri, bomboane şi nuga – toate aceste specialităţi putând fi încercate în diferite magazine precum Lazaris unde poţi nu doar degusta, dar şi vizita zona de producţie.

    Pe insulă pot fi vizitate şi fabrici de ulei de măsline sau de săpun, acestea putând fi un popas între două escapade la plajă, preferabil cândva în mijlocul zilei, când temperatura urcă ameninţător de mult în termometre, iar umiditatea mare face căldura să pară şi mai arzătoare.

    Dincolo de zonele de plajă, Corfu sau Kerkyra (numele grecesc) este verde pretutindeni, fiind total diferită de Ciclade, insulele aride şi galben-maronii tot timpul anului. Şi tot la capitolul diferenţe, arhitectura e altfel, la fel şi paleta de culori folosită. Mai exact, casele nu sunt albe cu elemente de decor în diferite nuanţe de albastru şi nici nu sunt joase. Clădirile au câteva etaje şi sunt pictate în diferite tonuri, în special de ocru (de la lutul de pe insulă) şi roşu (de la ţigla ce era sfărâmată şi folosită ulterior).

    Arhitectura e influenţată de veneţienii care au controlat insula timp de mai multe sute de ani. În oraşul central – Corfu – ai impresia că, de fapt, ai păşit în Italia, cu străduţele ei înguste, cu rufele întinse la uscat pe sârme ce leagă „ombilical” două blocuri şi cu micile magazine la parter ce vând fructe ori legume atât de îmbietoare că par artificiale.

    „Corfu este un oraş italian, dar cu un suflet pur elen”, spune A. Grammenos, ghid de turism în insula cu acelaşi nume. În oraş poţi găsi urme de istorie la orice pas. Şi nu o istorie simplă. După veneţieni, Napoleon a avut şi el şapte ani în care să îşi pună amprenta asupra acestor tărâmuri, înainte să vină britanicii. Turcii şi-au încercat şi ei norocul, dar nu au reuşit să stăpânească aceste pământuri. Istoria a făcut astfel ca aici să se afle unul dintre cele mai puternice oraşe fortificate din Europa. Sau cel puţin aşa spun istoricii din zonă. Mărturie stau cele două fortăreţe – cea veche datează din secolul al şaselea, pe când cea nouă a apărut 1.000 de ani mai tâziu.

    În vechea fortăreaţă se află o biserică unde a fost botezat iniţial Prinţul Philip ca ortodox, pentru a se converti ulterior, odată cu mariajul cu Regina Elisabeta a II-a. Tot aici, în 1994, a avut loc întâlnirea dintre fostul preşedinte rus Boris Yeltsin şi liderii europeni, întâlnire menită să întărească legăturile dintre cele două puteri.

    Chiar şi numele insulei este legat de cele două fortăreţe amplasate deasupra oraşului pe două dealuri. Corfu provine de la corifei, termen care în limba greacă înseamnă vârf. Astfel, Kerkyra a ajuns să fie cunoscută în toată lumea ca insula vârfurilor, Corfu.

    Dar istoria nu a fost mereu blândă cu insula. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial se spune că a fost locul cel mai puternic bombardat din Grecia. Dar şi-a revenit. A renăscut din propria cenuşă.

    Corfu păstrează amintirea trecutului, chiar şi unele tradiţii, cum este cea a serenadelor. Dacă băiatul şi fata sunt logodiţi, familia fetei lasă obloanele din lemn deschise. Dacă nu este oficializată relaţia, dar familia aprobă legătura, obloanele sunt întredeschise. Altfel, ele rămân ferm închise, insensibile la orice cântec de dragoste.

    Pe străduţele din oraşul Corfu te poţi pierde liniştit o zi întreagă, cu scurte opriri pentru îngheţată sau cafea şi cu pauze prelungite de masă. Restaurantele şi tavernele sunt multe şi diferite. Ai bucătărie fină la Rex, un local deschis în 1932, dar ai preparate tradiţionale la Pergkola tou Sakis.

    Pentru un strop de umbră şi răcoare, mai ales în sezonul estival, o vizită la Muzeul de Artă Asiatică poate fi o variantă. Cu 11.000 de artefacte, e singurul muzeu de artă asiatică din Grecia, primele piese fiind donate de un fost ambasador elen la Paris, care îşi construise propria sa colecţie.

    O altă oază în inima urbei este Biserica Sfântul Spiridon, o destinaţie în sine pentru pelerinii din toată lumea, chiar şi iarna. Turnul bisericii este cel mai înalt edificiu din Corfu. Mai mult, biserica ce găzduieşte tot corpul sfântului este o adevărată operă de artă, tavanul pictat în stil baroc, fiind similar celor din palatele veneţiene. Doar că ilustrează viaţa şi miracolele realizate de Sfântul Spiridon în 17 icoane diferite.

    Credincioşii vin însă mai degrabă pentru moaştele care sunt scoase din biserică de patru ori pe an. Ele pot fi însă vizitate zilnic înăuntru, de unde cei mai mulţi pleacă şi cu o amintire – o bucăţică din cizmele Sfântului. Cizmele se schimbă periodic şi apoi sunt tăiate şi împărţite oamenilor. Legenda spune că an de an talpa acestora se toceşte singură.

    După Muntele Athos, Corfu are cele mai multe relicve. De altfel, sunt peste 440 de biserici şi mănăstiri operaţionale pe insulă. Printre cele mai populare se numără Vlacherna şi Paleokastritsa.

    Aflată în apropiere de aeroport, Vlacherna este emblematică pentru insulă, şansele fiind să o vezi pe o carte poştală sau pe un pliant de promovare înainte de a o zări în persoană. Dar cu toate acestea, nicio imagine nu spune suficient de multe despre frumuseţea acestei mici biserici albe, aruncată în mijlocul apei şi legată de pământ printr-un pod. Şi după ce ai vizitat-o, parcă tot îţi vine să te aşezi la unul dintre restaurantele din apropiere ca să o admiri.

    Paleokastritsa, al doilea lăcaş de cult pus pe lista de „to do” a vizitatorilor din insulă, e total diferită – atât de Vlacherna, cât şi de ce te-ai putea aştepta de la o mănăstire. Curtea e atent îngrijită, pictată toată în alb imaculat, cu flori care mai de care mai spectaculoase la tot pasul. Iar dacă tot acest peisaj nu ar fi fost suficient, cele câteva zeci de pisici care se cuibăresc la umbră conturează o imagine demnă a fi postată pe reţele sociale.

    După o vizită la mănăstire, plaja cu acelaşi nume se află la doar câteva minute distanţă. Iar de acolo, opţiunile sunt multiple. Cele mai populare variante sunt însă, o plimbare cu barca la grotele din jur, unde apa capătă culori ireale, iar coralii roz-bombon se văd cu ochiul liber, sau o ascensiune – cu maşina – către Angelokastro, un castel-cetate cocoţat strategic în vârf de deal pentru a avea lumea la picioare. Nicăieri pe insulă nu vezi marea mai fotogenică decât aici. Poate doar la Porto Timoni, mai exact înainte de a ajunge jos la plaje. Doar de sus poţi avea imaginea de ansamblu a celor două golfuri – unul cu apă turcoaz, iar celălalt cu o mare cu irizaţii verzui – separate de o fâşie îngustă de nisip pe care îşi fac loc vizitatorii obosiţi după o coborâre nu tocmai uşoară de vreo 30 de minute. Culmea, coborârea e mai grea decât urcarea.

    Porto Timoni este cea mai spectaculoasă plajă de pe insulă, urmată însă îndeaproape de Cape Drastis (un mic golf săpat de mare în calcar) şi de Canal D’Amour, unde se zice că dacă ajungi să înoţi alături persoana iubită, te vei şi căsători cu ea. E şi un fel de avertisment, de tipul ai grijă ce-ţi doreşti. Iar pentru a completa acest careu de aşi, Logas Beach este locul unde trebuie să mergi pentru apus.

    Toate aceste plaje se găsesc în zona de nord a insulei, care concentrează o bună parte dintre frumuseţile din Corfu, inclusiv sate tradiţionale precum Afionas sau Old Perithia. Acesta din urmă are însă o poveste aparte, diferenţiindu-se de celelalte 150 de sate de pe insulă, dintre care
    52 tradiţionale, adică cu arhitectură specifică.

    Old Perithia este un sat părăsit, unde se mai găsesc astăzi 135 de case, opt biserici şi cinci taverne. Doar acestea din urmă sunt funcţionale, alături de un hotel de tip bed & breakfast. Locuitorii de aici au plecat pentru prima dată în anii ’40 a-şi munci grădinile de măslini aflate la câţiva kilometri distanţă. Pentru că drumul era greu, se întorceau doar la final de săptămână, între timp construindu-şi mici locuinţe în livezi. În anii ’70 însă, când turismul a început să se dezvolte, au coborât la mal de apă în weekend pentru a lucra în hoteluri ori restaurante şi a face rost de bani. Iar la Old Perithia nu s-a mai întors nimeni, după cum povesteşte Nikos Cheidaris, proprietarul Ognistra Taverna, una dintre cele cinci taverne din sat, deschise pentru turiştii care vin câteva ore să vadă cum era viaţa pe insulă cândva de mult.

    „Dintre cele 135 de case din sat, vreo zece au fost cumpărate de străini, dar nu e suficient. Cred că e nevoie de un investitor mare care să preia câteva zeci de imobile şi să transforme locul într-un proiect turistic integrat”, adaugă el. Până atunci Nikos şi soţia sa îşi aşteaptă turiştii zi de zi în casa familiei unde cei doi gătesc şi servesc la mese. Doar în sezon îşi cheamă şi cei doi copii în ajutor. De regulă, în Grecia, afacerile sunt o chestiune de familie. La restaurantul Tripa – deschis în 1936 de Spryros Anyfantis – cei doi fii ai fondatorului lucrează şi astăzi de zor pentru a-şi primi oaspeţii printre care s-au numărat de-al lungul timpului fostul preşedinte francez Francois Mitterand, actriţa Jane Fonda, omul de afaceri grec Aristotelis Oanssis şi Anthony Quinn, cunoscut printre altele pentru rolul său în filmul Zorba.

    Iar dacă v-am amintit de dansul lui Anthony Quinn din film, ei bine la Tripa aveţi şansa să revedeţi astfel de spectacole tradiţionale, o garnitură perfectă pentru o masă copioasă cum doar în Grecia găseşti. Noroc că mai spală marea cea de un albastru ciel caloriile!

    5 motive pentru a vizita Corfu

    1. Arhitectura e influenţată de veneţienii care au controlat insula timp de mai multe sute de ani. În oraşul central – Corfu – ai impresia că, de fapt, ai păşit în Italia, cu străduţele ei înguste, cu rufele întinse la uscat pe sârme ce leagă „ombilical” două blocuri şi cu micile magazine la parter ce vând fructe ori legume atât de îmbietoare că par artificiale.

    2.  În timpul celui de-al Doilea Război Mondial se spune că insula Corfu a fost locul cel mai puternic bombardat din Grecia. Dar şi-a revenit. A renăscut din propria cenuşă.

    3. După Muntele Athos, Corfu are cele mai multe relicve. De altfel, sunt peste 440 de biserici şi mănăstiri operaţionale pe insulă. Printre cele mai populare se numără Vlacherna şi Paleokastritsa.

    4. Porto Timoni este cea mai spectaculoasă plajă de pe insulă, urmată însă îndeaproape de Cape Drastis (un mic golf săpat de mare în calcar) şi de Canal D’Amour, unde se zice că dacă ajungi să înoţi alături persoana iubită, te vei şi căsători cu ea. Logas Beach este locul unde trebuie să mergi pentru apus.

    5. Old Perithia este un sat părăsit, unde se mai găsesc astăzi 135 de case, opt biserici şi cinci taverne. Doar acestea din urmă sunt funcţionale.

  • Unul din doi profesori crede că educaţia remedială trebuie să aibă loc în vacanţa de vară

    Ancheta derulată de Organizaţia Salvaţi Copiii România a avut loc în perioada mai-iunie 2021.

    Analizând răspunsurile în funcţie de mediul unde se află şcoala, se observă că nevoia de educaţie remedială are o pondere uşor mai scăzută în Bucureşti şi reşedinţele de judeţ (42%), urmate de mediul rural (48%) şi urbanul mic (51%).

    „A mărit decalajul între elevi. O parte au avut dispozitive pentru şcoala online şi sprijinul părinţilor, alţii au fost lipsiţi de ambele”, este de părere un profesor.

    În ceea ce priveşte cauzele care au făcut ca educaţia să cunoască un regres, cel mai des semnalate au fost lipsa accesului la internet/tehnologie şi pierderea motivaţiei.

    Astfel, sunt comunităţi şcolare unde lipsa accesului la tehnologie şi/sau la internet a făcut ca singurul instrument de lucru să fie fişele distribuite de profesori. Au fost semnalate cazuri în care, deşi s-au distribuit tablete, nu au putut fi folosite din cauza lipsei semnalului, a lipsei de cunoştinţe/abilităţi sau, pur şi simplu, din lipsa motivaţiei.

    „Mulţi dintre elevii şcolii noastre nu au avut posibilitatea să participe la cursurile online. Lipsa contactului direct cu colegii şi cadrele didactice i-a făcut pe mulţi copii să se detaşeze de şcoală, lipsa unor reguli clare, a unor responsabilităţi, a controlului ferm din partea părinţilor şi a dascălilor i-a făcut mai vulnerabili şi mulţi chiar au abandonat şcoala”, a spus un alt profesor.

    Totodată, în mediul rural, gradul de acoperire a nevoilor de educaţie remedială a fost semnificativ mai mare, doar 4% dintre profesori apreciind că, deşi elevii ar fi avut nevoie, în şcoală nu s-au organizat grupe de educaţie remedială.
    În majoritatea cazurilor (70%), măsurile de educaţie remedială au fost susţinute cu efortul cadrelor didactice din şcoală, inclusiv ale managerilor şcolari. În ceea ce priveşte materiile acoperite, cele mai multe răspunsuri indică limba română şi matematica. În schimb, mai ales pentru gimnaziu, observăm că, în numeroase cazuri, orele remediale au acoperit şi alte materii: limbi străine, TIC, ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale etc.

    Odată cu gradul de urbanizare, creşte procentul celor care sunt de părere că educaţia remedială nu a fost necesară (de la 2% în mediul rural, la 5% în urbanul mic şi 21% în Bucureşti şi reşedinţele de judeţ).

    „Fiind copii de clasa pregătitoare şi clasa I, efectul pandemiei a fost unul uriaş. Citit-scrisul, numeraţia şi operaţiile simple se realizează cu mare dificultate şi cu rezultate bune în activităţile la clasă. Pentru învăţător este un efort colosal să formeze aceste competenţe în condiţii de online. Consumul de resurse este imens, acoperit exclusiv din fonduri personale. Timpul alocat pentru activităţi specifice la clasele pregătitoare şi I, în condiţii de simultan, de la predare-învăţare-evaluare până la verificarea temei şi acordarea feedback-ului, pregătirea materialelor pentru a doua zi se poate întinde până la 10-14 ore/zi, inclusiv weekendul. Copiii care au participat la aceste activităţi au folosit telefoane puţin performante, sparte, fără semnal bun la internet. Alţii nu deţin niciun dispozitiv. În aceste condiţii, materia pierdută este foarte dificil de acoperit”, este de părere un învăţător.

    Sondajul de opinie a fost derulat online, în rândul cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial, pe un eşantion neprobabilistic, în perioada mai – iunie 2021.

    În această săptămână, Salvaţi Copiii a dat startul programului de pregătire remedială estivală în cadrul căruia, în lunile iulie- august, se vor organiza zilnic activităţi de educaţie remedială pentru peste 2.000 de copii grupaţi în 39 de grupe de grădiniţă estivală şi 71 de grupe de educaţie remedială pentru facilitarea integrării pe plan şcolar a copiilor din grupuri vulnerabile.

  • Cum a reuşit o tânără din România să îşi treacă afacerea peste două dintre cele mai răvăşitoare crize financiare care au existat în istoria lumii

    MĂDĂLINA BALAIBAN a pornit pe calea antreprenoriatului la doar 20 de ani şi a traversat deja două crize economice, dintre care cea mai recentă, adusă de pandemie, a lovit din plin industria turismului, în care activează. Cum a reuşit să o gestioneze?

    Faţă de criza economică precedentă, când eram la început de drum în industria turismului şi nu înţelegeam ce înseamnă, cum ne afectează, aveam un entuziasm care ne-a ajutat să mergem mai departe fără ca situaţia de atunci să ne afecteze, acum, în mod evident, impactul a fost cu totul altul pentru un business ajuns la 14 ani de activitate. Dar şi acum ne însoţeşte entuziasmul de a face lucruri şi de a merge mai departe.

    În domeniu este însă o restructura a programelor de vacanţă, o adaptare a lor, mai bine zis, la felul în care trăim şi călătorim acum, un update făcut rapid spre alte produse – pe care nu ni-l propusesem atât de repede sau la care nici nu gândeam”, spune proprietara agenţiei de turism Hello Holidays, înfiinţată în 2007, şi a firmei Hello Holidays Transport. „A fost perioada în care am văzut că limitele nu sunt acolo unde credeam, că relaţiile cu partenerii sunt solide, că echipa pe care o ai alături este o investiţie care trebuie să o faci constant”, adaugă ea.

    Odată cu apariţia crizei sanitare, Mădălina Balaiban şi-a spus, iniţial, că va avea foarte mult timp liber, o pauză pe care şi-o dorea de multă vreme. „Dintr-o dată ne-am trezit în situaţia de a fi mult mai responsabili cu tot ce înseamnă viaţa noastră. Am pus accent de siguranţa sanitară şi protejarea a tot ce înseamnă echipa mea, activitatea noastră la Hello Holidays şi Hello Holidays Transport.

    De acasă, în starea de urgenţă, sau de la birou, după trecerea acesteia, am intensificat discuţiile telefonice, mesajele pe internet, întâlnirile prin platformele de comunicare pentru a ne adapta situaţiei în care eram. Am făcut faţă cu bine valului de întrebări ori nemulţumiri ale turiştilor noştri, care nu au mai vrut sau nu au mai putut pleca anul trecut în vacanţă, am venit în întâmpinarea lor cu soluţii personalizate, am adaptat programe de vacanţă, am făcut unele noi, adecvate vremurilor de acum. Cea mai grea perioadă a trecut.” Acum, adaugă ea, dorinţa oamenilor de a merge în vacanţă este peste aşteptări, provocările din acest moment fiind legate de condiţiile de intrare într-o zonă de vacanţă sau alta, de a completa echipa.

    Dacă în 2019 Hello Brands a înregistrat o cifră de afaceri de 10,5 milioane de euro, din care 5,5 milioane de euro (volum de vânzări) au fost aduse de Hello Holidays, în 2020, compania a generat venituri de doar 6,5 milioane de euro, din care Hello Holidays 3,5 milioane de euro (volum de vânzări). Antreprenoarea spune însă că „2021 este un an al revenirii şi constat că ne apropiem de 2019 ca număr de rezervări.” Faţă de 2019, văzând solicitările actuale, ea preconizează o creştere de 10-15%. 

    Ca tendinţe, Mădălina Balaiban spune că turiştii nu mai cumpără vacanţe cu un an înainte, fapt care „ne pune acum în situaţia unor previziuni pe termen foarte scurt”. În plus, adaugă ea, s-au schimbat şi condiţiile de rezervare, ca să fie mai flexibile pentru turişti – avansul mic şi două tranşe pentru plata vacanţei, ultima fiind cu o lună înainte de plecare – „un orizont de timp când lucrurile nu se pot schimba foarte mult”. O altă schimbare este că asigurările de călătorie, care sunt opţionale, ori asigurarea Storno, au devenit nelipsite. „Noi le recomandăm şi turiştii dau curs, pentru că asigurările acum, cu extensie Covid, sunt acoperitoare pentru orice situaţie neplăcută care poate apărea înainte de vacanţă ori în timpul ei.”

    Portofoliul companiei cuprinde „toate destinaţiile tradiţionale de sejur, plus câteva adăugate în 2020 ori 2021. „Vorbim în primul rând despre România, unde avem excursii de o zi şi circuite cu o durată de la două la şase zile, sejururi la mare, şi oferim cazări în toate zonele ţării. Pe litoralul românesc, din iunie, se ajunge mai repede prin zborurile săptămânale pe care le avem de la Cluj-Napoca la Constanţa.” Printre destinaţiile externe se numără Bulgaria, Egipt, Dubai, Grecia, „unde avem şi sejururi cu autocarul ori transport individual, dar şi curse charter cu avionul, ori circuite” şi Turcia – destinaţie în care, începând cu acest an, compania şi-a propus să îşi consolideze poziţia şi organizează propriile curse charter spre Antalya, câte patru curse pe săptămână, „două din Bucureşti şi câte una din Cluj-Napoca şi Oradea, cu pachete de vacanţă la hoteluri de lux”, dar şi zboruri charter pe Dalaman, pentru destinaţia Marmaris, ori pe aeroportul din Bodrum. O destinaţie nou-intrată în oferta companiei este Albania, „introdusă în portofoliul nostru imediat ce autorităţile de acolo au anunţat că nu le cer turiştilor pentru intrarea în ţară decât actul de identitate.” Antreprenoarea spune că „circuite complexe, cum realizam până în 2019, cu itinerariu prin mai multe ţări din Europa, şi care ajungeau şi la 21 de zile, încercăm să organizăm anul acesta într-o variantă care să fie extrem de accesibilă turiştilor noştri, pentru că mai multe ţări din Europa cer în acest moment test negativ pentru intrare. Certificatul digital de vaccinare, care ar putea să apară de la 1 iulie, va simplifica mult felul în care se pot face călătoriile acum, dar noi trebuie să găsim soluţii şi pentru turiştii noştri care nu au făcut vaccin. Şi ei trebuie să călătorească.”

    Carte de vizită MĂDĂLINA BALAIBAN

    ♦— A urmat Facultatea de Economie a Turismului şi un master în turism

    ♦— Şi-a înfiinţat prima afacere – agenţia de turism Hello Holidays (numită iniţial Vilextur Travel) în 2007, la doar 20 de ani, cu un credit bancar de 10.000 de euro şi cu sprijinul părinţilor

    ♦— La şase ani distanţă a pus bazele unui al doilea business, o firmă de transport prin intermediul căreia oferă circuite şi excursii turiştilor care apelează la pachetele agenţiei

    Un segment important din portofoliul businessului este reprezentat de programul „O zi cât o vacanţă”, prin care compania organizează ieşiri de o zi în România şi Bulgaria, pentru vizitarea unor obiective turistice, dar şi pentru relaxare. „În România se pot vizita mănăstiri, castele, palate, situri arheologice, saline, poţi să faci plajă o zi la Gura Portiţei, poţi să vizitezi Ţara Făgăraşului, să te plimbi pe Transfagăraşan, pe Transalpina.” În 2021 sunt organizate, sub brandul «O zi cât o vacanţă», un număr de 92 de excursii de o zi, în România şi în Bulgaria, în creştere cu 40 de excursii faţă de anul anterior. Printre noutăţile acestui an se numără excursia la Mănăstirea Prislop – Castelul Corvinilor – Biserica Densuş – Sarmizegetusa, excursia la mănăstirile şi palatele de lângă Bucureşti, excursia Fortificaţii din Ţara Făgăraşului, excursia la Mănăstirea Celic Dere – Tulcea – Enisala, o excursie la plajă, la Gura Portiţei, o excursie în Ţara Făgăraşului – La Vâltori şi cea de la Grădina de Lavandă – Salina Slănic. Înainte de pandemie, circa 4.700 de persoane apelau anual la aceste excursii. „Au fost mai puţine programe anul trecut, din cauza stării de urgenţă, dar nu am avut o scădere spectaculoasă a numărului de turişti pentru acest program. Pentru că oferă posibilitatea ieşirii din cotidian pentru o zi şi vine cu relaxarea pe care turistul şi-o doreşte, ne aşteptăm ca anul acesta programul «O zi cât o vacanţă» să aibă rezultate foarte bune.” Pentru 2021 antreprenoarea estimează o dublare a vânzărilor pentru programul «O zi cât o vacanţă» în România, creştere „care se simte, de altfel, deja în vânzări”. Mădălina Balaiban spune că programul  a atras şi atenţia străinilor, rezidenţi în România. Procentul este însă redus, de 7-8%, la nivelul unui an.

    În ceea ce priveşte flota Hello Holidays Transport, cu care sunt organizate o parte dintre excursii, circuite şi transferuri, aceasta numără 12 autocare, 6 microbuze şi 7 autoturisme pentru transferul turiştilor. „Sunt autocare clasificate la trei stele, cu o capacitate de până la 63 de locuri, care au toate dotările pentru o călătorie confortabilă, de la scaune reglabile, aer condiţionat, lămpi individuale, monitorizare GPS, DVD, video, la ferestre panoramice. Microbuzele au o capacitate de 8Ă1 locuri. Ultimul autocar a fost cumpărat anul trecut, în plină pandemie, într-un program de investiţii de 500.000 de euro, pe care nu l-am oprit. Am vrut să mergem înainte cu planul nostru, chiar dacă la început de tot (când s-a declanşat pandemia) părea că totul în jur se prăbuşeşte.” Anul viitor, compania urmează să extindă flota cu alte două autocare şi încă două microbuze.

    „În ceea ce priveşte agenţia, anul acesta ne concentrăm pe diversificarea produselor din ofertă. Oferim şi alternativa zborurilor charter cu avionul acolo unde avem şi autocar, propunem şi hoteluri pentru bugete mai mari, completăm oferta de cazare cu produse pe care nu le aveam. De exemplu, pentru Grecia am adăugat vile private pe plajă sau foarte aproape de plajă, pentru acei turişti care vor să meargă în grupuri mari mari ori sunt familii mai numeroase şi vor să stea singuri şi să aibă intimidate ori mai puţină interacţiune cu alţi turişti în vacanţa lor.”

    Pe timpul stării de urgenţă, Mădălinei Balaiban i-a lipsit cel mai mult Grecia, destinaţia cu care şi-a început activitatea în urmă cu 14 ani. „Dar am fost de multe ori acolo, anul trecut, după ce s-au deschis graniţele pentru turiştii români, şi anul acesta imediat ce au fost ridicate restricţiile pentru intrarea în ţară (o perioadă de izolare pentru străinii care ajungeau în Grecia). Au fost călătorii de scurtă durată, în care am îmbinat utilul cu plăcutul. Am avut şi întâlniri cu partenerii locali, m-am şi relaxat.”

  • Mâncarea influenţează reuşita unei vacanţe. Alimentele potrivite în sezonul cald

    Vara, mulţi oameni au tendinţa să consume mai mult zahăr, mai multe dulciuri ori să bea alcool. Aşadar, păstrarea unui meniu echilibrat este destul de importantă.

    Cei care pleacă în vacanţă cred că totul este permis, însă trebuie să ştie că, în ceea ce priveşte mâncarea, e bine să facă alegeri sigure, de sezon şi să mănânce multe legume, fructe, seminţe, peşte.

    Indiferent de destinaţie, turiştii ar trebui să caute părerea celor care au mai fost acolo.

    Şi nutriţioniştii recomandă să se evite carnea pentru că poate fi stricată din cauza temperaturilor ridicate. Cei care nu preferă restaurantele trebuie să se asigure că mâncarea pe care şi-au luat-o pe drum sau la picnic rezistă la temperaturi ridicate.

    De asemenea, o mare atenţie trebuie acordată şi produselor de sezon, care au preţuri mai mici. Ceea ce consumaţi poate avea un aport foarte mare în reuşita unei vacanţe.

  • Vacanţa în străinătate începe cu testarea. Un milion de lei, media zilnică a testelor rapide. Testele antigen rapide, acceptate pentru călătoriile în afara ţării, ridică afacerile laboratoarelor private. „Cererea pentru teste antigen a crescut cu 400% în iunie“

    ♦ Media zilnică a crescut de la 11.000 de teste rapide la început de iunie la peste 14.000 de teste zilnic în ultima săptămână ♦ Mai multe ţări permit intrarea pe teritoriul lor a turiştilor şi pe baza unui test antigen rapid cu valabilitate de cel mult 48 de ore de la data prelevării. ♦ Un test antigen rapid costă 70-75 lei, din datele ZF colectate de la cele mai mari reţele de laboratoare şi centre de recoltare, astfel că media zilnică a încasărilor din aceste teste este de un milion de lei.

    Cererea pentru testele antigen rapide a explodat odată cu anunţurile mai multor ţări preferate de români ca destinaţii de vacanţă că acceptă şi această modalitate de testare pentru cei care le trec graniţa. Astfel, jucătorii din industria laboratoarelor au intrat şi pe această nişă de piaţă, care le aduce peste 70 lei per test, în medie.

    În total, s-au făcut 1,4 milioane de teste rapide antigen în România, dintre care 16% s-au făcut doar în luna iunie anul acesta, din calculele făcute de ZF pe baza datelor publice. Astfel, din datele oferite zilnic de autorităţi, analizate de ZF, dacă la începutul lunii iunie recordul de teste antigenice realizate în 24 de ore nu trecea de 11.000 de probe zilnic, în ultima săptămână s-au făcut şi 14.000 teste pe zi. La o medie de 14.000 de teste zilnic şi 70-75 de lei/test, costul zilnic este de un milion de lei.

    Testele antigen rapide au început să fie incluse în protocolul de raportare din ianuarie 2021.

    „De la 1 iunie, odată cu relaxarea măsurilor, cererea pentru teste antigen a crescut cu 400% faţă de lunile anterioare“, a spus pentru ZF Mihail Lala, managerul clinicii medicale private OK Medical. Clinica OK Medical nu este acreditată de Ministerul Sănătăţii pentru a realiza aceste teste, însă colaborează cu alte laboratoare medicale pentru a trimite probele de la pacienţi.

    Un test rapid antigen la Clinica OK Medical costă 72 de lei, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.

    Clinica Sante, una dintre cele mai extinse reţele de laboratoare din ţară, realizează atât teste PCR, cât şi teste antigen rapide pentru a diagnostica infecţia cu COVID-19. „Oferim rezultatul pe mail, sunt toate informaţiile acolo, putem oferi rezultatul şi în limba engleză. Testul PCR costă 230 lei, iar testul antigen rapid costă 78 de lei“, potrivit răspunsului din call centerul Clinicii Sante.

    În general, laboratoarele se folosesc de infrastructura şi organizarea deja existentă pentru testele PCR, care au reprezentat la începutul pandemiei singura modalitate acceptată de diagnosticare a noului coronavirus. Este şi cazul laboratoarelor şi a centrelor Synevo, cel mai mare jucător din piaţa de profil, care urmează în scurt timp să lanseze şi teste antigen rapide.

    „În acest moment nu facem teste rapide, însă ne adaptăm la schimbările din piaţă legate de călătoriile în afara ţării şi urmează în scurt timp, în câteva zile, să introducem testarea rapidă. Primul motiv pentru care am dorit să introducem acest serviciu de testare rapidă a fost legat de întrebările şi solicitările pacienţilor, am încercat să adaptăm oferta de servicii la nevoile pacienţilor“, potrivit răspunsului lui Laurenţiu Luca, directorul general al Synevo România.

    În total, vor fi 95 de centre în 45 de oraşe în care Synevo va realiza aceste teste rapide, pe bază de programare, care coincid cu unităţile unde recoltează şi PCR.

    Laboratoarele private le-au depăşit ca număr pe cele aflate în subordinea statului, fiind 2.175 de unităţi de diagnostic private în 2019, faţă de 2.171 în curtea statului, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Pe fondul lipsei investiţiilor din partea sectorului public în noi laboratoare medicale, operatorii privaţi au deschis noi centre şi continuă extinderea.

     

    Diferenţa dintre testele făcute acasă şi cele în laborator

    ► Un test rapid costă în jur de 25-30 lei în farmacii. Totuşi, recomandarea este ca această testare să fie făcută de personal medical pentru o acurateţe mai mare a procesului de recoltare. Testul se recoltează din nas, similar cu cel PCR, însă rezultatul vine în 15 minute.

    ► Totuşi, problema în cazul testelor făcute acasă ţine de lipsa raportării, specialiştii din domeniu atrăgând atenţia că şi în unele cazuri în care testul a ieşit pozitiv nu a fost raportat rezultatul pentru ca persoana să intre în carantină.

    ►Testul rapid realizat în laboratoare sau în spitale este raportat la Direcţia de Sănătate Publică, indiferent de rezultat. În plus, laboratoarele private oferă pe mail proba testării alături de rezultat, document pe baza căruia oamenii pot călători în ţările în care se permite intrarea turiştilor cu test rapid. Printre acestea se numără Grecia, Turcia, Italia, Ungaria, Austria.

  • Ce pregăteşte cea mai mare agenţie de turism din ţară pentru clienţii români după criză. Nu au renunţat la planurile de extindere

     

    În ciuda celui mai dificil an, cel mai mare grup din turismul local nu a renunţat la planurile de extindere, iar pentru anul acesta Cristian Pandel spune că are în plan dezvoltarea unei divizii de turism de incoming, dorind să ajungă lider pe această piaţă. Pe lângă diviziile de turism, Memento Group are în plan ca în următorii doi ani să ajungă la 80 de magazine sub brandul Yuga, divizia de retail din cadrul grupului.

     

    Anul 2021 ar putea fi mai dificil decât anul trecut, însă provocările anul acesta sunt diferite, este de părere Cristian Pandel, fondatorul Christian Tour şi Memento Group. Agenţia de turism Christian Tour, liderul pieţei după volumul de vânzări înregistrate în ultimii ani, este de 25 de ani pe piaţă, însă de departe cel mai dificil an din existenţa sa a fost 2020. Puţine dintre companiile cu capital privat românesc reuşesc să treacă de 10 ani, însă Christian Tour nu doar că a reuşit să facă acest lucru, dar a şi ajuns lider de piaţă. Reţeta succesului, spune Cristian Pandel, este ca în momente dificile, de criză, să vezi oportunităţile şi să te dezvolţi, când alţii aleg să facă un pas înapoi.

    „2020 a fost cel mai greu an din toată existenţa mea ca antreprenor. Eu construiesc cu multă atenţie un plan, mulţi ani am construit la Christian Tour lucrurile astfel încât să nu aibă risc de expunere. Anul 2020 a fost foarte greu pentru că nu l-am putut prevedea. Când a început pandemia aveam cel mai bun an al nostru, din 2017 când m-am întors în poziţia de manager la Christian Tour, am făcut o reformă structurală, iar în 2019 ne-am dublat volumul de vânzări. Dacă în 2017 am închis cu 63 milioane de euro volum de vânzări, în 2019 acesta a crescut la 120 de milioane de euro. Toţi aşteptam o criză, însă una economică”, spune Cristian Pandel.

    Până la izbucnirea pandemiei, antreprenorul a construit Memento Group, astfel încât să aibă aproape toate serviciile integrate. În perioada 2017-2019, grupul Memento a intrat pe pieţele din Turcia, Spania, Egipt, Grecia cu propriile sale agenţii de turism, astfel încât să nu mai existe intermediari, iar preţurile pachetelor pe care le cumpărau turiştii români să se reducă. La sfârşitul anului 2019, toată flota de autocare a fost reînnoită, iar în prezent în cadrul grupului există 50 de autocare de capacitate mare şi 25 de capacitate mică.

    „Noi am redus intermediarii ca să avem preţuri mai bune, oamenii consideră că agenţiile de turism pun un comision în cazul rezervărilor la hoteluri, însă nu este aşa. Preţurile noastre la hotel sunt cu 25-30% mai mici decât cele de la recepţie, recepţia se duce către online şi oferă un comision platformelor. Noi creăm pachete, luăm preţul cel mai bun, asigurăm un volum cu hotelul, faptul că avem şi serviciile la sol, transferul şi autocarul, avem compania aeriană, ajută la scăderea tarifelor şi devenim din ce în ce mai competitivi”, explică antreprenorul.

    Anul 2020 avea toate premisele să fie cel mai bun an din istoria agenţiei de turism, având în vedere că 2019 a fost anul cu venituri record. În 2019, 600.000 de turişti au ales să meargă în vacanţe cu Christian Tour, iar primele trei luni ale anului trecut agenţia de turism a vândut pachete de 67 milioane euro şi 187.000 de turişti îşi rezervaseră vacanţele prin intermediul Christian Tour. Mai mult, în cadrul grupului a fost înfiinţată şi o companie aeriană Animawings la începutul anului trecut, unde operatorul aerian Aegean Airlines deţine un pachet de acţiuni de 25%, ceea ce permitea companiei aeriene de pe piaţa locală să aibă acces la o flotă de 58 de avioane.

    „Noi am simţim pandemia încă din luna februarie, la târgul de turism. Pe 13 martie a venit lockdownul, ne-am trezit că trebuie să ne trimitem 600 de angajaţi acasă, am fost nevoiţi să ne închidem 57 de agenţii şi să răspundem celor 187.000 de turişti. Atunci a început stresul, am muncit mai mult ca niciodată, oamenii în acea perioadă au intrat în panică, toată lumea considera că nu există viitor şi voiau banii înapoi. Ce am făcut noi cu banii? Ca să avem cele mai bune tarife, am plătit în avans furnizorii. Noi eram bine capitalizaţi, toate dividendele noastre le-am pus pe capitaluri proprii şi capitalurile ne-au ajutat să facem plăţile. Oamenii ne sfătuiau să cerem banii înapoi de la furnizori, pe de altă parte hotelierii au investit pentru pregătirea noului sezon. A început o muncă de Sisif, am încercat să calmăm turiştii, să reprogramăm din vacanţe, noi credeam că după Sărbătorile Pascale vom putea circula, ne-am dat seama, după ce am reprogramat oamenii de 2-3 ori că munca era în zadar. Am hotărât să dăm vouchere, iar când va fi posibil vor zbura, apoi au început diligenţele cu furnizorii ca la fiecare rezervare să îi convingem să accepte vocuherele”, povesteşte Cristian Pandel, care precizează că voucherele date turiştilor au fost prelungite până în 2022.

    Cea mai mare provocare a anului trecut pentru agenţia de turism a fost menţinerea numărului de angajaţi, din 600 de salariaţi înainte de pandemie, Christian Tour mai are în prezent doar 200, iar din acest punct de vedere 2021 este poate mai greu decât 2020. Industria turismului se confrunta şi înainte de criza pandemică cu o problemă a forţei de muncă, însă anul 2020 a accentuat şi mai tare această situaţie. Cristian Pandel spune că pierde circa 76% din cereri tocmai din cauza lipsei de personal. Oamenii care au ales să plece din Christian Tour au mers către alte domenii de activitate. Angajaţii din turism nu doar că au un volum de muncă mai mare, însă zilnic se confruntă şi cu diferiţi oameni care îşi doresc să călătorească şi nu întotdeauna sunt înţelegători cu privire la situaţia în care se află agenţiile de turism. Cristian Pandel a lansat anul trecut şi  primul magazin cu produse naturiste sub brandul Yuga, parte din grupul Memento. Antreprenorul descrie noul concept ca fiind o farmacie a viitorului, unde omul va putea călători în toată lumea doar cu ajutorul gustului. Astfel, în magazinele Yuga, Cristian Pandel are în plan să aducă produse tradiţionale din diverse ţări care nu există pe piaţa din România. Deşi primul magazin Yuga a fost deschis în luna decembrie a anului trecut, în prezent există patru astfel de unităţi. Pentru următorii doi ani, Cristian Pandel îşi doreşte să ajungă la 80 de magazine sunt brandul Yuga, iar dezvoltarea se va face în principal cu ajutorul francizelor.

    De asemenea, la începutul acestui an antreprenorul Cristian Pandel împreună cu Lucian Aldescu, fondatorul firmei de curierat Pegasus şi fost CEO la DPD România, au lansat un nou jucător pe piaţa de curierat, Memex, dedicat livrărilor de colete mici. Noua firmă de coletărie rapidă va prelua pachete de maximum 5 kg şi se adresează atât clienţilor business, cât şi celor direcţi. Chiar dacă pandemia a închis complet 20 de puncte de lucru ale agenţiei de turism, rămânând doar 37, trei sunt în proces de redeschidere în zone mai bune faţă de cele închise. Un avantaj al pandemiei pentru agenţia de turism a fost faptul că multe puncte de lucru ale celor din industrie s-au închis, iar Christian Tour a putut să meargă cu agenţii în locuri în care înainte nu aveau acces. O altă oportunitate dată de criză a fost faptul că la sfârşitul anului trecut Christian Tour a început să opereze zboruri charter către destinaţii exotice.

    În pofida unui an dificil, Cristian Pandel are în plan dezvoltarea pe partea de turism de incoming, cât şi pe zona de corporate.

    „Avem un proiect de incoming, compania aeriană cu flota de autocare şi diviziile de afară, alături de o echipă care se pregăteşte pentru acest lucru, vrem să fim cel mai mare turoperator care să aducă bani în ţară. Discutăm cu aeroporturile locale, căutam proiecte care să promoveze anumite zone ale ţării, va fi o divizie a Christian Tour, va începe timid în această toamnă, dar în 2022 va fi anul când se va deschide toată piaţa, ne dorim ca în 2022-2023 să fim lideri pe piaţa de incoming. Avem în plan şi dezvoltarea unei divizii destinate clienţilor corporate, vedem o oportunitate”, adaugă Cristian Pandel.

    Antreprenorul este de părere că nivelul din 2019 va fi atins abia în 2022, iar cifra de afaceri de anul acesta va înregistra o scădere de 35% faţă de anul anterior pandemiei, când au înregistrat venituri de 42 de milioane de lei.