BusinessMagazin

Tag: ue

  • Italia ameninţă cu blocarea planului UE de interzicere a producţiei de vehicule cu ardere internă

    “Este o decizie nebunească, cu o serie de efecte negative, o decizie luată împotriva industriei şi a angajaţilor italieni şi europeni, cu avantaje totale pentru companiile şi interesele chineze. Este vorba de ideologie, de ignoranţă sau de rea-intenţie?”, a declarat Matteo Salvini, vicepremier şi ministru al Infrastructurii şi Transporturilor în Guvernul premierului Giorgia Meloni, conform postului SkyTG24.

    “Noi, sper că la nivelul întregului Guvern, vom încerca să ne opunem sau cel puţin să reuşim amânarea” intrării în vigoare a deciziei Parlamentului European, a subliniat Salvini.

    Parlamentul European a decis marţi, cu 340 de voturi pentru şi 279 împotrivă, că în Uniunea Europeană nu vor mai putea fi fabricate maşini dotate cu motoare pe ardere internă din anul 2035. Decizia controversată, luată de Parlamentul European pe baza unei iniţiative legislative a Comisiei Europene, va trebui aprobată în aceeaşi formă de Consiliul Uniunii Europene. Dacă nu va fi aprobată în aceeaşi formă, proiectul va trebui modificat. Italia ar putea bloca aprobarea planului în Consiliul UE, unde este necesară unanimitate.

    Parlamentul European nu a ţinut cont de obiecţiile Germaniei, care ceruse includerea posibilităţii fabricării în continuare a motoarelor cu ardere internă pe bază de biocombustibili, carburanţi sintetici sau hidrogen. Formaţiunea Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU, centru-dreapta, opoziţie) se opune iniţiativei, iar eurodeputaţii formaţiunii au votat împotriva planului. De asemenea, Partidul Liber-Democrat (FDP, liberal), membru al coaliţiei care susţine Guvernul cancelarului social-democrat Olaf Scholz, nu este de acord cu iniţiativa Uniunii Europene.

    Politicianul Jens Gieseke (CDU) a avertizat asupra riscurilor pentru producţia de autovehicule în Germania şi în Europa, catalogând iniţiativa drept “absurdă”. “Doar în Germania lucrează 600.000 de oameni în industria motoarelor cu tehnologie de combustie internă, iar locurile lor de muncă sunt expuse riscurilor”, a afirmat Jens Gieseke, conform site-ului Tagesschau.de, avertizând că sunt promovate vehiculele electrice astfel încât prima consecinţă constă în mutarea producţiei de baterii în Statele Unite sau Canada. Eurodeputatul german Jan-Christoph Oetjen (FDP) condamnă ferm concentrarea producţiei pe fabricarea de vehicule electrice, respingându-se planurile privind utilizarea de combustibili ecologici. “Cei care se opun producţiei motoarelor cu biocombustibili se tem de inovare şi concurenţă”, a acuzat Jan-Christoph Oetjen.

    Hubert Aiwanger, ministrul Economiei din landul Bavaria, a acuzat Parlamentul European şi Guvernul Olaf Scholz de “politici împotriva autovehiculelor”, mai ales că măsurile Uniunii Europene par să neglijeze acţiunile stricte în industria aeronautică sau maritimă. “În realitate, interzicerea motoarelor cu ardere internă nu are obiectivul eliminării dioxidului de carbon din traficul auto. Ideologii sunt preocupaţi cu eliminarea maşinilor şi descurajarea mobilităţii individuale. Nu există altă explicaţie pentru faptul că motoarele ecologice cu ardere internă, propulsate cu biocombustibili sau carburanţi sintetici, sunt eliminate, iar hidrogenul este blocat de politicienii ecologişti şi de Guvernul federal. Cu toate acestea, maşinile pur electrice nu vor fi suficiente pentru a menţine peste 40 de milioane de autoturisme în circulaţie în Germania”, a avertizat Hubert Aiwanger.

  • Dispute politice în Germania din cauza planului UE de interzicere a motoarelor cu ardere internă

    Opoziţia din Germania şi chiar un partid din coaliţia de guvernare avertizează asupra consecinţelor deciziei de interzicere a producţiei de maşini cu ardere internă începând din anul 2035, o hotărâre controversată a Parlamentului European care însă trebuie confirmată de Consiliul Uniunii Europene.

    Parlamentul European a decis marţi, cu 340 de voturi pentru şi 279 împotrivă, că în Uniunea Europeană nu vor mai putea fi fabricate maşini dotate cu motoare pe ardere internă din anul 2035. Decizia controversată, luată de Parlamentul European pe baza unei iniţiative legislative a Comisiei Europene, va trebui aprobată în aceeaşi formă de Consiliul Uniunii Europene. Dacă nu va fi aprobată în aceeaşi formă, proiectul va trebui modificat.

    Parlamentul European nu a ţinut cont de obiecţiile Germaniei, care a cerut includerea posibilităţii fabricării în continuare a motoarelor cu ardere internă pe bază de biocombustibili, carburanţi sintetici sau hidrogen.

    Formaţiunea Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU, centru-dreapta, opoziţie) se opune iniţiativei, iar eurodeputaţii formaţiunii au votat împotriva planului. De asemenea, Partidul Liber-Democrat (FDP, liberal), membru al coaliţiei care susţine Guvernul social-democratului Olaf Scholz, nu este de acord cu iniţiativa Uniunii Europene.

    Politicianul Jens Gieseke (CDU) avertizează asupra riscurilor pentru producţia de autovehicule în Germania şi în Europa, catalogând iniţiativa drept “absurdă”. “Doar în Germania lucrează 600.000 de oameni în industria motoarelor cu tehnologie de combustie internă, iar locurile lor de muncă sunt expuse riscurilor”, afirmă Jens Gieseke, conform site-ului Tagesschau.de, avertizând că sunt promovate vehiculele electrice astfel încât prima consecinţă constă în mutarea producţiei de baterii în Statele Unite sau Canada.

    Eurodeputatul german Jan-Christoph Oetjen (FDP) condamnă ferm concentrarea producţiei pe fabricarea de vehicule electrice, respingându-se planurile privind utilizarea de combustibili ecologici. “Cei care se opun producţiei motoarelor cu biocombustibili se tem de inovare şi concurenţă”, a acuzat Jan-Christoph Oetjen.

    Guvernul landului Bavaria: “Ideologii” din UE adoptă o politică anti-autoturisme, pentru reducerea mobilităţii individuale

    Hubert Aiwanger, ministrul Economiei din landul Bavaria, a acuzat Parlamentul European şi Guvernul Olaf Scholz de “politici împotriva autovehiculelor”, mai ales că măsurile Uniunii Europene par să neglijeze acţiunile stricte în industria aeronautică sau maritimă.

    “În realitate, interzicerea motoarelor cu ardere internă nu are obiectivul eliminării dioxidului de carbon din traficul auto. Ideologii sunt preocupaţi cu eliminarea maşinilor şi descurajarea mobilităţii individuale. Nu există altă explicaţie pentru faptul că motoarele ecologice cu ardere internă, propulsate cu biocombustibili sau carburanţi sintetici, sunt eliminate, iar hidrogenul este blocat de politicienii ecologişti şi de Guvernul federal. Cu toate acestea, maşinile pur electrice nu vor fi suficiente pentru a menţine peste 40 de milioane de autoturisme în circulaţie în Germania”, a avertizat Hubert Aiwanger, conform unui comunicat postat pe site-ul Guvernului landului Bavaria.

    În octombrie 2022, Asociaţia Industriei Auto din Germania (VDA) a contestat planul Uniunii Europene. Hildegard Müller, preşedintele VDA, a atras atenţia că este “ignorant” din partea UE să stabilească obiective pentru anii 2030 “fără a se adapta actualelor evoluţii” la nivel de reţea de încărcare a vehiculelor electrice, de resurse energetice, tarife la electricitate şi ciclu de producţie. Iniţiativa este contestată chiar de unele organizaţii de mediu, care nu cred că producţia de vehicule electrice este mai puţin poluantă, din punctul de vedere al ciclului de fabricare şi materiilor prime, decât actualele tipuri de motoare pe combustie.

  • UE se ia la trântă cu marile companii farma pentru medicamente mai ieftine. Acestea avertizează că pleacă

    UE le cere marilor producători farma medicamente mai ieftine. Big Farma, în schimb, vrea reguli mai laxe, mai multă libertate, mai multă putere, totul în numele competitivi­tăţii, şi avertizează că altfel pleacă din Europa. E aceeaşi poziţie adoptată de marii constructori auto germani spe­riaţi de revoluţia electrică, pe care de voie, de nevoie trebuie acum s-o îm­bră­­ţişeze în faţa invaziei chinezeşti, sau de industriaşii care au consumat ga­­ze ruseşti până au devenit dependenţi.

    Uniunea Europeană vrea să le ofere consumatorilor europeni acces la mai multe medicamente, mai rapid şi pentru mai puţini bani, însă planurile blocului nu se suprapun cu priorităţile marilor companii farma, scrie Politico.

    Un proiect de reformare a le­gislaţiei UE în domeniul farma pre­vede retragerea avantajelor de care se bucură în prezent producătorii de medicamente pentru a permite riva­lelor fără marcă să pătrundă pe piaţă mai rapid, împingând în jos preţurile pentru consumatori.

    Proiectul propune reducerea pe­ri­oadei de timp de care companiile far­ma dispun pentru comercializarea me­dicamentelor proprii fără concu­renţă. În acest moment, companiile care dez­voltă medicamente de marcă au la dis­poziţie 10 ani pentru a vinde un medi­ca­ment nou fără concurenţă, după ca­re companii rivale pot lansa medica­mente „copie“ fără marcă ce împing rapid în jos preţurile, dar şi profiturile.

    UE vrea să reducă perioada res­pectivă cu doi ani, însemnând că me­di­camente mai ieftine ar putea pă­trun­de mai rapid pe piaţă, iar medi­ca­mentele ar ajunge la mai mulţi oameni. Totuşi, companiile care-şi fac me­dicamentele disponibile pe toate pieţele UE primesc o parte din aceas­tă perioadă înapoi, iar asta pentru că UE vrea de asemenea să elimine ine­galităţile legate de accesul la medicamente la nivel de bloc.

    În acest moment, pacienţii din Germania primesc medicamente noi cu doi ani mai devreme, în medie, decât cei din Polonia sau România.

    Grupurile de consumatori şi organizaţiile societăţii civile au salutat planul UE.

    Însă marile companii farma văd lucrurile diferit. Acestea argumentează că Europa este deja pe cale să rămână în urma SUA şi Chinei în cursa pentru cercetare şi dezvoltare.

    Nathalie Moll, director general al Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farma (EFPIA), grupul de lobby reprezentând industria în Europa, a criticat dur propunerea, argumentând că aceasta va afecta profund competitivitatea inovatoarei industrii farma a Europei.

    Philippe Drechsle, din cadrul Teva Pharmaceuticals, subliniază la rândul său faptul că Europa rămâne în urma SUA sau Chinei, atrăgând atenţia asupra costurilor ridicate legate de forţa de muncă, energie şi apă de pe continentul european.

    Acesta avertizează cu privire la un viitor exod al companiilor farma din Europa dacă nu se vor asigura condiţii de concurenţă echitabile, nu se va reduce birocraţia şi din cauza directivelor privind mediul. Un avertisment similar a fost emis de constructorii auto în cazul în care UE insistă pe electrificare.

    Liderii ai trei dintre cele mai mari companii farma din Europa au avertizat de asemenea recent că Europa riscă să devină o piaţă mai puţin atractivă pentru medicamente inovatoare, potrivit Bloomberg.

    Toate cele trei companii anticipează vânzări şi profituri în creştere în 2023, dar susţin că deşi liderii politici spun că vor să atragă inovaţie, aceştia nu răsplătesc companiile farma pentru progrese.

    Propunerea legislativă a UE va fi lansată peste aproape două luni, iar reprezentanţii industriei farma mai au deci timp pentru a o influenţa, notează Politico. Corporate Europe Observatory estimează că în Bruxelles sunt activi peste 290 de lobbişti farma, sectorul fiind printre cele mai influente din UE. Iar marile companii farma au aliaţi puternici în capitalele europene.

    Şi totuşi, forţe structurale aduc tot mai aproape schimbări pentru industrie. Din cauza îmbătrânirii populaţiei europene, costurile legate de serviciile de sănătate sunt aşteptate să crească, iar preţurile medicamentelor cântăresc mult aici. Îmblânzirea acestora va fi o parte vitală din orice soluţie pe termen lung.

  • Uniunea Europeană anunţă asistenţă militară suplimentară pentru Ucraina

    Consiliul Uniunii Europene a decis, joi, acordarea de asistenţă militară suplimentară Ucrainei, în valoare totală de 500 de milioane de euro, pentru susţinerea eforturilor de respingere a invaziei militare ruse.

    “Înaintea summitului Uniunea Europeană-Ucraina, Consiliul a adoptat astăzi măsuri de asistenţă pentru forţele armate ucrainene, în cadrul Instrumentului European de Pace (EPF). Este vorba despre al şaptelea pachet, cu valoarea de 500 de milioane de euro, şi de încă 45 de milioane de euro pentru susţinerea eforturilor de instruire ale Misiunii UE de Asistenţă Militară (EUMAM Ucraina)”, a comunicat Consiliul UE, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “Ucraina trebuie să primească toate echipamentele necesare şi instruirea de care are nevoie pentru apărarea teritoriului şi a populaţiei de războiul de agresiune al Rusiei. Nu apără doar propria ţară, ci apără valorile noastre comune şi principiile de bază ale reglementărilor internaţionale. Măsurile de astăzi transmit un mesaj clar într-un moment crucial: vom continua să susţinem Ucraina cât va fi necesar”, a declarat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

    Până acum, Uniunea Europeană a oferit Ucrainei asistenţă militară în valoare totală de 3,6 miliarde de euro.

  • NEWS ALERT BCE a majorat din nou dobânda de referinţă, în efortul de reducere a inflaţiei în zona euro

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat, joi, majorarea cu 0,5% a componentelor dobânzii de referinţă, în cadrul acţiunilor de reducere a inflaţiei şi de stabilizare a economiei zonei euro.

    “Consiliul Guvernatorilor va menţine direcţia majorării semnificative a ratei dobânzilor într-un ritm constant şi le va ţine la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea inflaţiei pe termen mediu la ţinta de 2%. În acest sens, Consiliul Guvernatorilor a decis astăzi majorarea principalelor dobânzi cu 0,5% şi este de aşteptat să urmeze noi majorări”, anunţă Banca Centrală Europeană (BCE), într-un comunicat postat pe site-ul oficial şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “Consiliul Guvernatorilor a decis majorarea celor trei dobânzi-cheie ale BCE cu 0,50%. În acest context, ratele dobânzilor principalelor operaţiuni de refinanţare, instrumentului marginal de creditare şi depozitelor au fost majorate până la nivelurile de 3,00%, 3,25% şi 2,50%, cu efect din 8 februarie 2023”, subliniază BCE.

    Atunci când a majorat rata dobânzii la depozite cu 50 de puncte de bază, până la 2% în decembrie, BCE a susţinut că în ceea ce priveşte costurile de împrumut, acestea vor trebui în continuare să crească într-un ritm constant.

    Acest limbaj, parte a unei înţelegeri cu oficialii care iniţial doreau o majorare de trei sferturi de punct, a făcut ca pariurile pentru vârful ciclului de înăsprire monetară să crească.

    Membrii Consiliului guvernatorilor, inclusiv preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, şi preşedintele Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, au semnalat ulterior sprijinul pentru încă două mişcări de jumătate de punct, începând din această săptămână.

    Dar, în condiţiile în care băncile centrale îndeamnă la o abordare mai ponderată, atenţia se îndreaptă acum spre formularea declaraţiei BCE şi a comentariilor lui Lagarde, care vor fi analizate cu atenţie pentru a găsi indicii cu privire la ceea ce se va întâmpla probabil luna viitoare.

    Economiştii intervievaţi de Bloomberg prevăd luna viitoare o altă creştere de 50 de puncte de bază, înainte ca o ultimă majorare de 25 de puncte de bază implementată în luna mai să lase rata depozitelor la un nivel maxim de 3,25%. Investitorii estimează o aşa-numită rată terminală de 3,5%.

    Banca Angliei a majorat joi ratele dobânzilor pentru a zecea oară consecutiv, dar a renunţat la promisiunea de a continua să le majoreze “în forţă” dacă va fi nevoie şi a declarat că inflaţia a atins probabil un nivel maxim, scrie Reuters.

    Atenuându-şi estimările de recesiune în acest an, cei nouă responsabili cu stabilirea ratelor de dobândă au votat, cu 7 voturi pentru şi 2 împotrivă, creşterea ratei dobânzii bancare de la 3,5% la 4,0%, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Măsura fusese aşteptată de majoritatea investitorilor şi economiştilor.

    Anunţul vine la o zi după ce Rezerva Federală a SUA a încetinit ritmul de majorare a ratelor de dobândă cu o creştere mai redusă, de un sfert de punct, dar a declarat că se aşteaptă să fie necesare şi alte majorări.

    Banca Centrală Europeană se pare că va majora ratele cu o jumătate de punct procentual mai târziu joi, până la 2,5%.

    BoE – care încearcă să înăbuşe riscurile generate de rata inflaţiei de 10% din Marea Britanie fără a adânci recesiunea aşteptată – a declarat că seria de majorări ale ratelor care se întorc până în decembrie 2021 ar putea avea un impact din ce în ce mai mare asupra economiei.

    Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea inflaţiei la aproximativ 4% până la sfârşitul acestui an, a spus instituţia. Anterior, BoE prognozase pentru 2023 o inflaţie de aproximativ 5%.

    BoE prevede că inflaţia va scădea sub ţinta sa de 2% în al doilea trimestru din 2024, dar a avertizat că există riscuri de creştere a acestei previziuni din cauza presiunilor persistente de pe piaţa forţei de muncă şi a inflaţiei.

    Banca centrală a declarat că Marea Britanie este încă pe cale să intre în recesiune, dar că aceasta va fi probabil “mult mai puţin adâncă” decât se temea în ultimele sale previziuni din noiembrie, în mare parte datorită scăderii preţurilor la energie, precum şi a aşteptărilor mai mici privind ratele de piaţă.

    Produsul intern brut a fost văzut acum în contracţie cu 0,5% în 2023, faţă de contracţia de 1,5% prognozată în noiembrie, iar recesiunea ar dura cinci trimestre, în loc de opt.

    Noua prognoză a BoE privind PIB-ul a fost similară cu cea publicată săptămâna aceasta de Fondul Monetar Internaţional, care a afirmat că economia Marii Britanii se va contracta cu 0,6% în acest an, în timp ce toate celelalte naţiuni din Grupul celor Şapte ar urma să crească.

  • Uniunea Europeană prelungeşte sancţiunile masive aplicate Rusiei

    “Consiliul a decis astăzi prelungirea cu şase luni, până pe 31 iulie, a măsurilor restrictive care vizează sectoare specifice ale economiei Federaţiei Ruse. Aceste sancţiuni, introduse începând din 2014 ca reacţie la acţiunile Rusiei în sensul destabilizării situaţiei în Ucraina, au fost extinse în mod semnificativ începând din februarie 2022, în contextul agresiunii neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei”, a comunicat vineri Consiliul UE, potrivit unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    În ultimul an, Uniunea Europeană a aplicat, împreună cu Statele Unite, Marea Britanie şi alţi parteneri din Grupul naţiunilor puternic industralizate (G7) sancţiuni masive împotriva Rusiei, inclusiv restricţii comerciale, financiare, în domeniul industrial şi în transporturi.

  • Ursula von der Leyen, la Davos: UE preferă remedierea problemelor, nu decuplarea de China

    Uniunea Europeană preferă să remedieze problemele privind standardele în relaţiile comerciale, în efortul de a evita decuplarea de China, a afirmat marţi, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

    Ursula von der Leyen a pledat pentru investiţii în sensul stimulării inovării şi tranziţiei spre tehnologii ecologice. “Avem o industrie expusă provocărilor cauzate de pandemie, de problemele din reţelele de aprovizionare şi de şocuri ale preţurilor. Observăm tentative agresive de atragere a capacităţilor noastre industriale spre China sau spre alte zone. Avem necesitatea de a efectua tranziţia spre emisii poluante zero fără a crea noi dependenţe”, a declarat Ursula von der Leyen la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit stenogramei discursului, postată pe site-ul Comisiei Europene şi vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

    Ursula von der Leyen a atras atenţia că Uniunea Europeană este dependentă în proporţie de 98% de China în privinţa mineralelor rare, esenţiale pentru noile tehnologii ecologice. Preşedintele Comisiei Europene a subliniat că sunt necesare acţiuni pentru aplicarea de practici corecte în comerţul internaţional şi a remarcat că Beijingul a stabilit propriile obiective în materie de tranziţie ecologică.

    “China încurajează deschis companii din Europa şi din alte zone care consumă intens energie să îşi transfere acolo producţia, integral sau parţial. Face acest lucru cu promisiunea energiei ieftine, a costurilor de muncă reduse şi a unui mediu de reglementare mai flexibil. În acelaşi timp, China oferă subvenţii masive în industrie şi restricţionează accesul companiilor UE pe piaţă. Mai avem de lucrat şi de negociat cu Administraţia Chinei, mai ales în privinţa acestei tranziţii. Prin urmare, trebuie să ne concentrăm pe diminuarea riscurilor, mai degrabă decât pe decuplare. Acest lucru înseamnă folosirea tuturor instrumentelor pentru a gestiona practicile incorecte, inclusiv a noului Regulament privind Subvenţiile Străine. Nu vom ezita să lansăm investigaţii dacă vom considera că achiziţiile noastre ori alte pieţe sunt distorsionate de astfel de subvenţii”, a subliniat Ursula von der Leyen.

  • UE a făcut stocuri importante de gaze naturale

    Reprezentanţii UE anunţă că ţările europene au reuşit să depoziteze cantităţi importante de gaze naturale în ciuda problemelor provocate de războiul din Ucraina.

    Reprezentanţii UE au dezvăluit că s-a ajuns un nivel ridicat de stocare a gazelor naturale, în ciuda problemelor provocate legate de aprovizionarea din Rusia.

    Nivelul de stocare a gazelor naturale în UE este în prezent de aproape 84%. Cantităţile au fost mai mari în decembrie decât media rezervelor din urmă cu patru-şase ani, în ciuda încercărilor Rusiei de a bloca aprovizionarea, au declarat oficialii, potrivit Sky News.

    Anul trecut, cele 27 de ţări din Uniunea Europeană au început să îşi facă rezerve de gaze. În septembrie, nivelul rezervelor a ajuns la 82%, cu mult peste ţinta de 80% stabilită pentru luna noiembrie. De asemenea, consumul de gaze a scăzut cu 20% din august până în noiembrie, ca urmare a temperaturilor ridicate şi a creşterii preţurilor.

    „Este o poziţie destul de bună. Avem un nivel sănătos de stocare a gazelor pentru începutul acestui an, dar nu suntem în niciun caz mulţumiţi. Ştim că anul acesta va continua să fie o provocare”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Tim McPhie.

    Înainte de război, gazele din Rusia reprezentau 40% din totalul importat de Europa, iar acum s-a ajuns la doar 9%.

  • Suedia preia preşedinţia rotativă a Consiliului UE

    Suedia preia de azi preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Suedia, care va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene până la 1 iulie, a identificat problemele pe care le va aborda cu prioritate în timpul mandatului său.

    Potrivit documentelor pregătite de preşedinţia suedeză, securitatea, competitivitatea, mediul şi tranziţia energetică, valorile democratice şi statul de drept vor fi principalele teme.

    “Suedia preia preşedinţia într-un moment în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent. O Europă mai ecologică, mai sigură şi mai liberă reprezintă baza priorităţilor noastre”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson, conform agenţiei Anadolu.

    Ţara va acorda prioritate continuării sprijinului militar şi economic acordat Ucrainei şi consideră că procesul de aderare a Ucrainei la UE ar trebui, de asemenea, să fie sprijinit şi că trebuie luate măsuri suplimentare pentru reconstrucţia ţării.

    În ceea ce priveşte politica externă, Suedia va acorda prioritate Rusiei.

    Referindu-se la importanţa situaţiei de securitate din Balcani, a declarat că stabilitatea şi securitatea în estul Mediteranei sunt în interesul strategic al UE.

    Guvernul suedez, care a pledat pentru menţinerea legăturilor transatlantice puternice cu SUA, va încerca, de asemenea, să îşi orienteze politicile economice în contextul în care deciziile economice protecţioniste ale administraţiei americane pot afecta negativ ţările europene.

  • UE consideră „nejustificată” testarea COVID a călătorilor din China

    Italia a fost prima ţară din UE care a anunţat că vrea să-i testeze pe cei care sosesc din China şi, dacă este necesar, să-i pună în carantină.

    SUA, Japonia, Taiwan şi India au anunţat şi ele introducerea testelor obligatorii, în timp ce China se confruntă cu o creştere a numărului de persoane infectate cu COVID.

    Însă Centrul European de Prevenire şi Control ale Bolilor a anunţat că „nu se aşteaptă ca această creştere să aibă un impact” asupra UE.

    Oficialii din domeniul sănătăţii din UE au purtat joi discuţii la Bruxelles despre China.

    „Varianta BF7 omicron, care este răspândită în China, este deja prezentă în Europa şi nu a reuşit să devină dominantă. Cu toate acestea, rămânem vigilenţi şi vom fi pregătiţi să folosim frâna de urgenţă dacă este necesar”, au declarat reprezentanţii ECDC.

    Autorităţile chineze au decis să le permită oamenilor să călătorească liber începând cu 8 ianuarie, după aproape trei ani de restricţii stricte.