BusinessMagazin

Tag: UDMR

  • ALEGERI 2012. Rezultatele exit poll-urilor. Cu cât a câştigat USL alegerile

    Sondaj la ieşirea de la urne – CURS pentru TVR
    Camera Deputaţilor
    USL – 56,96%
    ARD – 18,12%
    PPDD – 12,95%
    UDMR – 5,19%

    Senat
    USL – 57,58 %
    ARD – 18,87%
    PPDD – 13,09%
    UDMR – 5,16%

    Sondaj la ieşirea de la urne – CSOP pentru B1
    Camera Deputaţilor
    USL – 54%
    ARD – 19%
    PPDD – 10%
    UDMR – 5%

    Senat
    USL – 55%
    ARD – 19%
    PP-DD – 10%
    UDMR – 5%

    Sondaj la ieşirea de la urne – CCSB pentru Antena 3
    Camera Deputaţilor
    USL – 56,8%
    ARD – 19%
    PPDD – 13,80%
    UDMR – 5,10%

    Senat
    USL – 58,3%
    ARD – 19,6%
    PP-DD – 14,1%
    UDMR – 5,2%

    Exit poll Digi24 HD
    Camera Deputaţilor
    USL – 56,9 %
    ARD – 18,1%
    PP-DD – 12,9 %
    UDMR – 5,1 %

    Senat
    USL – 57,5%
    ARD – 19,8%
    PP-DD – 13%
    UDMR – 5,1%

    Exit poll Geopol pentru Realitatea TV
    USL – 57%
    ARD -18%
    PP-DD – 14%
    UDMR – 5%

    Prezenţa estimată la alegeri până la ora 21 a fost de 41,72% din numărul alegătorilor, conform Biroului Electoral Central. În mediul urban, prezenţa a fost de 40,49%. În mediul rural, prezenţa a fost de 43,4%. În municipiul Bucureşti, prezenţa la a fost de 39,36%.

    La alegerile parlamentare din 2008, prezenţa la vot până la ora 21.00 era de 39,20% la nivelul ţării şi de 30,52% în Capitală.

  • SUSPENDAREA PREŞEDINTELUI: Parlamentul a aprobat suspendarea lui Traian Băsescu

    Pentru suspendarea preşedintelui erau necesare 217 voturi, din care USL avea deja 212.

    Bilanţul şedinţei:
    Totalul parlamentarilor din Senat şi Camera Deputaţilor: 432
    Parlamentari prezenţi la şedinţa de vineri a plenului: 374
    Total voturi exprimate: 372
    Voturi anulate: 2
    Voturi valabil exprimate 370
    Voturi pentru suspendare: 256
    Voturi contra suspendării: 114

    Primul articol al hotărârii adoptate de senatori şi deputaţi prevede că “Preşedintele Traian Băsescu se suspendă din funcţia de preşedinte al României”. Articolul al doilea prevede că “Hotărârea se comunică Curţii Constituţionale pentru a constata existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiilor de către preşedintele României”.

    În consecinţă, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a anunţat în plen că referendumul pentru demiterea preşedintelui României va avea loc la data de 29 iulie.

    Înainte de şedinţa Parlamentului, care a început la ora 17, Curtea Constituţională a României, întrunită pentru a da un aviz consultativ pentru procedura de suspendare iniţiată de USL, a constatat că Traian Băsescu “nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”. CCR apreciază, de asemenea, că faptul că preşedintele, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte să fie adoptate de Guvern, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul premierului.

    CCR a evitat să dea însă un răspuns clar în privinţa suspendării preşedintelui Traian Băsescu, preferând să-şi exprime separat punctul de vedere pentru fiecare dintre cele şapte motivaţii invocate de USL pentru suspendare. Cinci dintre cele şapte motivaţii au fost respinse şi doar două reţinute ca valide.

    Preşedintele Traian Băsescu a comentat, în plenul Parlamentului, că a luat notă de avizul CCR şi că s-a bucurat constatând că în motivarea acestuia, Curtea “nu constată nicio abatere a preşedintelui care să justifice suspendarea, aşa cum ea este prezentată în articolul 95 din Constituţia României”.

    VEZI AICI AVIZUL CONSULTATIV AL CCR

    Preşedintele Băsescu s-a adresat, în discursul său, reprezentanţilor USL, întrebând: “Aţi mai văzut un dictator care să dea opoziţiei funcţia de premier? Aţi mai văzut un dictator care să numească la SIE un reprezentant al opoziţiei?”, pentru a adăuga apoi: “Ei, dacă nu aţi văzut, mai căutaţi dictatori!”. Băsescu a precizat că are un regret – faptul că a numit doi prim-miniştri, Călin Popescu-Tăriceanu şi Victor Ponta, iar “după ce au ajuns la Palatul Victoria, amândoi şi-au propus suspendarea preşedintelui”.

    “Am conştiinţa împăcată că mi-am făcut datoria faţă de ţara mea, faţă de poporul meu”, a mai spus preşedintele. În încheiere, le-a cerut celor prezenţi să aibă grijă de ţară şi de oamenii ei şi i-a lăsat în mod simbolic lui Crin Antonescu, noul preşedinte al Senatului, o foaie de hârtie “pe care să scrieţi ce aţi promis: demisia, dacă eu voi câştiga referendumul de suspendare”.

    În cursul serii, în Bucureşti au ieşit din nou în stradă grupuri de susţinători şi de opozanţi ai preşedintelui Traian Băsescu. Primii s-au adunat în Piaţa Victoriei, ceilalţi s-au adunat în Piaţa Universităţii.

  • Gura păcătosului “nem tudom” grăieşte

    Bucuroşi că au găsit un teren unde să-şi exercite retorica nefolosită în propria campanie electorală, cei din USL şi PDL s-au întrecut într-adevăr în declaraţii fără niciun efect asupra lui Kover, dar menite să impresioneze publicul şi UDMR: Vasile Blaga şi Roberta Anastase au cerut amânarea vizitei, iar Victor Ponta şi Ioan Rus au ameninţat cu declararea lui Kover persona non grata. La sfârşitul campaniei electorale, premierul Ponta le-a mulţumit miniştrilor şi prefectului de Harghita pentru “modul ferm, dar, în acelaşi timp, extrem de raţional în care am gestionat provocarea construită de către preşedintele Parlamentului maghiar exact în perioadă de campanie electorală. A fost evident o provocare şi cred că reacţia autorităţilor române a fost fermă, dar, în acelaşi timp, a fost extrem de responsabilă şi raţională, pentru că ideea era tocmai să nu răspundem la provocare şi să escaladăm un posibil conflict”.

    Fanii USL au acuzat, cu indignare patriotică, neintervenţia preşedintelui Băsescu, care a tăcut pe tot parcursul incidentului, ferindu-se să se implice. La mitingul de vineri de încheiere a campaniei electorale, probabil din acelaşi patriotism indignat, fanii USL au ciuntit tocmai imnul naţional, sărind precum Marcel Pavel peste partea cu “Triumfător în lupte, un nume de Traian”.

  • Jos Ungureanu! Jos Băsescu?

    De la 16 miniştri în cabinetele Tăriceanu şi Boc, cifra era prevăzută iniţial să urce la 21, dintre care patru miniştri delegaţi perfect inutili, cu atribuţii redundante sau absurde (pentru dialog social, relaţia cu IMM, relaţia cu Parlamentul şi relaţia cu societatea civilă), doi miniştri desemnaţi au în spate anchete penale, trei au fost declaraţi incompatibili de ANI, iar unii (Andrei Marga, Titus Corlăţean, Ovidiu Silaghi) au mai fost miniştri, într-adevăr, satisfăcând criteriul experienţei enunţat de premierul desemnat Victor Ponta, dar nu la ministerele unde au fost trimişi.

    Auspiciile proaste însoţesc şi din punct de vedere politic debutul noului guvern. Încă dinainte de confirmarea în Parlament, Dan Voiculescu, liderul de facto al PC, a început să traseze guvernării USL sarcina de a-l suspenda rapid pe preşedintele Traian Băsescu, idee în faţa căreia s-a arătat reticent până şi PNL, altminteri primul interesat să se elibereze locul la preşedinţie pentru Crin Antonescu.

    În acelaşi timp, UDMR, supărată că USL insistă cu suspendarea liniei de predare în maghiară la UMF Târgu-Mureş şi cu votul uninominal, a anunţat că vrea alegeri anticipate, alăturându-se PDL într-un vot negativ dat guvernului Ponta. Atât o suspendare a preşedintelui, cât şi un drum spre anticipate ar fi însă ultimul lucru de care societatea şi economia ar avea acum nevoie.

  • Ce se poate întâmpla după desemnarea lui Ponta ca premier

    Plecarea anticipată a guvernului Ungureanu-PDL era exact momentul de care strategii “adevăratei drepte”, grupaţi în jurul lui Traian Băsescu, aveau nevoie pentru a feri imaginea lui Ungureanu de o erodare rapidă şi a-l prepara pe ex-premier spre a prelua cârma noii formaţiuni politice ce ar urma să înlocuiască PDL-ul “dinozaurilor”.

    Cu un PDL care trece în opoziţie şi lasă USL să guverneze singură, PDL ar putea reduce decalajul din sondaje faţă de USL, iar Ungureanu şi noua sa formaţiune politică să capete vânt în pânze, profitând de costurile electorale ale programului cu FMI şi de perioada proastă a economiei europene. Şi chiar dacă tot Ungureanu ar fi desemnat prim-ministru de preşedintele Băsescu (variantă care nu e exclusă, dacă guvernul Ponta nu e aprobat de Parlament), pentru orice eşec de guvernare ar putea arunca vina pe USL, pe motiv că aceasta a dovedit deja că sabotează stabilitatea puterii.

    O variantă care ar fi produs mai puţine daune opoziţiei (de aceea a şi preferat-o Ion Iliescu), dar şi mai puţină vâlvă politică (motiv pentru care majoritatea scenariilor de luptă politică au şi exclus-o) ar fi fost cea a unui guvern interimar neutru politic, acceptat de toate partidele, însărcinat să gestioneze economia şi eventual să-şi asume fără riscuri politice câteva măsuri nepopulare din programul cu FMI până la alegerile din toamnă. În continuare, varianta nu e exclusă, dacă guvernul Ponta ratează învestitura, însă e mai puţin probabilă. În fine, rămâne varianta alegerilor anticipate, care cel puţin pentru moment a fost cerută numai de UDMR.

    Ce probabilitate ar fi însă ca guvernul Ponta să nu fie votat? Reorientarea bruscă şi spectaculoasă a UNPR în favoarea USL şi “lepădarea de satana” (Onţanu despre PDL) şi dorinţa PDL de a lăsa USL să-şi frângă gâtul la guvernare par premise solide pentru a asigura majoritatea necesară în Parlament. Singurele riscuri ar putea veni de la conflictele posibile între PSD şi PNL (generate de faptul că PSD îşi doreşte coabitarea cu Traian Băsescu la Cotroceni, pe când PNL îşi doreşte plecare rapidă a lui Băsescu, spre a-i face loc lui Crin Antonescu), USL-UDMR (pe marginea legii educaţiei, ţinând cont că introducerea limbii maghiare la UMF Târgu-Mureş a fost chiar temeiul de bază al moţiunii de cenzură), precum şi luptele pentru putere între gărzile vechi din USL şi traseiştii sau aliaţii de toate culorile care au ajutat la căderea guvernului PDL şi acum îşi cer răsplata, chiar în dauna şi peste capul fidelilor din PSD şi PNL. Aceste riscuri, chiar dacă nu se vor materializa acum la votarea guvernului, vor rămâne însă ca viitoare pericole ce vor submina relaţiile din jurul guvernării USL.

  • Elena Udrea: Borşul de miel este mult mai important pentru mine decât ce spune Ponta

    “Fiind ocupată cu pregătirile de sărbători, nici nu am încercat să aflu cam ce a grăit acesta, dar am citit pe monitorizări că s-a referit şi la votul uninominal. Atâta ipocrizie m-a făcut să mă opresc din gătit, deşi borşul de miel este mult mai important altminteri pentru mine decât ce spune Ponta”, scrie Elena Udrea pe blog.

    După ce ideea prezidenţială de a demisiona mai devreme dacă USL acceptă reforma legii electorale a fost respinsă, Comisia parlamentară pentru modificarea legii electorale, prezidată de Sulfina Barbu (PDL), a avansat în această săptămână un compromis: promovarea în Parlament pe bază de vot mixt, cu vot uninominal în jumătate dintre colegii şi liste de compensare în cealaltă jumătate. Sulfina Barbu a spus că PDL şi USL au susţinut uninominalul majoritar, în timp ce UDMR şi minorităţile au respins ideea. Ulterior însă, Victor Ponta a anunţat că PDL de fapt nu e de acord cu uninominalul, aşa încât USL va propune în Parlament un nou vot, pentru trecerea la uninominalul simplu.

    Udrea îl acuză pe Ponta de ipocrizie, amintind că PSD s-a opus iniţial însăşi ideii de uninominal. “Neavând de ales, au făcut împreuna cu PNL-ul lui Tăriceanu o lege prin care au inventat un sistem electoral aberant, creat special pentru a-i aduce în Parlament pe cei care nu erau în stare să îşi câştige voturile şi care au devenit senatori sau deputaţi, deşi au pierdut alegerile”, scrie Udrea.

    PDL cere partenerilor de coaliţie şi opoziţiei şi acordul pentru reducerea numărului de parlamentari (ceea ce USL însăşi a propus), dar şi pentru vot uninominal într-un singur tur de scrutin, la fel ca la alegerile locale. Până la 30 aprilie, Comisia intenţionează să înainteze Parlamentului o propunere legislativă coerentă.

  • LASZLO BORBELY A DEMISIONAT

    Până la această oră, reprezentanţii Executivului nu au comentat.

    Surse oficiale au declarat anterior agenţiei MEDIAFAX că Laszlo Borbely i-a spus premierului Mihai Răzvan Ungureanu că este pregătit să demisioneze din postul de ministru al Mediului în urma acuzaţiilor DNA, dacă aceasta este solicitarea Guvernului, la acea oră discuţia fiind încă în derulare.

    Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a ajuns joi dimineaţa la sediul Guvernului, pentru a discuta cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu despre acuzaţiile DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicină şi farmacie de partid

    Cum dezbaterea durează zece zile, Mate Andras, liderul grupului UDMR din Cameră, a ameninţat suplimentar şi că dacă PDL se răzgândeşte pe parcurs în privinţa legii, atunci Uniunea va părăsi coaliţia.

    În ce-i priveşte, cei din USL nu numai că n-au încercat să capteze în folosul lor nemulţumirea UDMR, pe care altminteri au curtat-o aşa de intens în ultimii ani, ci s-au opus in corpore ideii de introducere a predării în maghiară la UMF Târgu-Mureş. Mai mult, Daniel Constantin, şeful PC, a ameninţat că USL va introduce moţiune de cenzură dacă Guvernul aprobă hotărârea privind UMF, iar Dan Voiculescu, micul partener al PSD-PNL, a sugerat că opoziţia ar trebui să reacţioneze la “şantajul” UDMR prin suspendarea grevei parlamentare, ca să demonstreze că Parlamentul “nu poate fi blocat oricând îşi doreşte UDMR”.

    Vicepreşedintele Uniunii, Marko Bela, a prins prilejul să-i ironizeze pe uselişti, comentând că opoziţia şi-a dat seama că a făcut o greşeală intrând în grevă parlamentară, fiindcă aşa s-a privat singură de un instrument de acţiune politică.

  • UDMR le dă iarăşi peste mână celor de la PDL

    Preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor, şi vicepreşedintele Laszlo Borbely au declarat că nici legea reorganizării administrative, nici legea electorală şi nici cea a sănătăţii nu pot fi adoptate în an electoral, pentru că sunt legi-cadru a căror punere în practică revine viitoarei legislaturi.

    Cât priveşte reducerea numărului de parlamentari la 300 şi trecerea la votul uninominal pur, cerută de Băsescu, UDMR a propus deja propria sa variantă (respinsă de PDL), cu 389 de parlamentari şi uninominal mixt cu vot pe listă şi va cere în continuare adoptarea unei soluţii de compromis, întrucât, în opinia Uniunii, varianta Băsescu ar lăsa fără reprezentare parlamentară largi categorii de votanţi.

  • Zgomotul şi furia. Cine nu sare nu vrea schimbare

    E valabil şi pentru PDL, care nu ştie sau nu poate să structureze o Albă-ca-Zăpada/Mişcare Populară capabilă să ţină piept USL, şi pentru USL, căreia greva parlamentară nu-i prieşte decât poate ca să elibereze ceva timp pentru pregătirea alegerilor locale.

    PDL s-a recules de tot după ieşirile în public cu Gheorghe Becali, astfel încât dincolo de anunţul premierului Ungureanu că se vede în aceeaşi funcţie şi după alegeri, Mişcarea Populară “a forţelor de dreapta” capabilă să-l susţină nu se coagulează deloc. Liderii partidului încearcă schimbarea pur cosmetică a portocaliului cu verde pentru locale, Cezar Preda se răfuieşte nu numai cu UDMR, ci şi cu UNPR pentru comportament “duplicitar şi neserios”, Mihail Neamţu de la Noua Republică nu ştie cum să se delimiteze mai sonor de PDL, în vreme ce Silviu Prigoană, căutând să iasă în faţă cu ceva populist ca să obţină nominalizarea la candidatura pentru Bucureşti, cere reintroducerea pedepsei cu moartea, în dispreţ total faţă de legislaţia UE.

    USL, în ce o priveşte, nu-şi poate struni parlamentarii încât să respecte ordinul de a-şi dona indemnizaţiile pe timpul grevei – Ioan Ghişe a anunţat că el are credite de plătit şi “trebuie să trăiască”, Ancuţa Pocora “nu poate fi pedepsită pentru că a născut” (Victor Ponta) -, iar absenţa din Parlament limitează posibilităţile de exprimare ale opoziţiei la acţiuni simbolice, prin procură, de genul strigăturilor monarhiste cu ocazia discursului lui Traian Băsescu, rostite de protestatarii aduşi de PNL în sala plenului.