BusinessMagazin

Tag: TV

  • Ce fac românii în timpul pauzelor publicitare

    Consumatorii români evită reclamele de la televizor, 80% dintre aceştia schimbând canalul în timpul pauzei publicitare, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions.

    Principalul motiv pentru care românii nu sunt interesaţi de reclamele de la televizor este faptul că le consideră plictisitoare şi repetitive. În acelaşi timp, 2 din 10 români au instalate programe de Ad Block pentru publicitatea online.

    În timpul pauzei publicitare, 5 din 10 români mănâncă sau fumează, ceea ce arată o axare a consumatorului pe plăceri şi pe propria persoană. De asemenea, consumatorii sunt multiscreen în timpul reclamelor de la TV, 60% utilizând în mod obişnuit smartphone-ul şi 56% laptopul sau PC-ul. Sunt preferate activităţile de relaxare – aceştia accesează social media (66% de pe smartphone şi 70% de pe laptop/PC) sau se joacă diverse jocuri (46% pe smartphone, 47% pe laptop/PC).

    „Datele noastre confirmă că brandurilor le este din ce în ce mai dificil să ajungă la un consumator care nu mai are răbdare, care este multiscreen şi multitasking şi care nu mai este dispus să-şi piardă timpul sau să accepte mesaje cu care nu rezonează. Acest trend va reconfigura industria de marketing şi publicitate, întrucât brandurile vor fi nevoite să se concentreze pe conţinut relevant, adaptat nevoilor şi aşteptărilor publicului pe care îl targetează”, a declarat Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Totodată, 7 din 10 consumatori vorbesc cu alte persoane, pe parcursul reclamelor TV, iar principalele canale digitale prin care ei comunică sunt: email-ul (64% utilizat de pe smartphone, iar 76% de pe laptop/PC) şi messenger-ul (49% – smartphone, 49% –  laptop/PC), în timp ce 69% dintre  aceştia vorbesc la telefon şi 50% trimit sms-uri.

    Studiul mai arată că, în timpul pauzei publicitare de la televizor, consumatorii caută informaţii diverse pe smartphone (65%) sau pe laptop/PC (72%). Cele mai căutate informaţii online sunt cele referitoare la vreme (46%), reduceri/promoţii (36%), sănătate şi medicină (34%), sport (29%), bancuri/horoscop (27%), călătorii şi vacanţe (25%).

    Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions, special pentru Digital Marketing Forum, pe un eşantion de 500  de respondenţi, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta intre 18-65 ani, din mediul urban din România, iar culegerea datelor a fost realizată în luna februarie 2016. Rezultatele au un grad de eroare de +/-4,3%, la un nivel de încredere de 95%.

    Infografic:

     

  • Leka noci, deta!/ de Lucian Vasilescu

     Peste câteva zile, marţi, va fi 26 ianuarie. O zi oarecare de iarnă. O zi când putem butona telecomanda, cercetând oferta a peste o sută de posturi de televiziune la care suntem abonaţi. Şi asta de la prima oră a zilei până la ultima. Sau, dacă n-avem chef de TV, putem zăbovi pe net, pe Facebook, pe celelalte reţele de socializare. Sau putem descărca (mai legal, mai ilegal) ce filme şi ce seriale avem chef. Oferta este, practic, nelimitată – atât de mare încât devine inhibantă. Ai atât de multe lucruri din care să alegi, încât nu mai ştii la ce să te opreşti. Confuziei generate de supraoferta de astăzi îi putem opune singura opţiune de care dispuneam în aceeaşi zi, de 26 ianuarie, dar în 1989.

    Iată, mai jos, reprodus integral, programul Televiziunii Române de la data cu pricina:

    Sub titlul: Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, înalt omagiu pentru strălucita activitate revoluţionară, aleasă preţuire şi dragoste neţărmurită ale întregului popor, LA MULŢI ANI! era publicat programul TV al zilei. Iată-l:

    19.00 Telejurnal

    19.25 Marelui fiu al patriei – înaltul omagiu şi recunoştinţa întregului popor (documentar)

    19.45 Imn pentru conducătorul ţării (spectacol literar-muzical-coregrafic)

    20.45 Cu poporul, pentru popor (film, producţie a Casei de Filme Cinci)

    21.50 Telejurnal

    22.00 Închiderea programului

    Şi gata. Nici pe bulgari nu mai puteai să treci, că se tăia curentul. Leka noci!

  • Românul care a compus peste 300 de partituri pentru filme sau seriale TV. A obţinut Discuri de Aur şi Platină în întreaga lume

    Vladimir Cosma  este un violonist, compozitor şi dirijor francez de origine română care a compus coloanele sonore a peste 300 de filme. Acesta a realizat muzica pentru producţii cinematografice de succes, printre care se numără şi capodopera lui Ettore Scola “Balul”. Celebrul compozitor a acceptat să semneze pentru prima dată coloana sonoră a unui film românesc, “Funeralii fericite”, de Horaţiu Mălăele în 2013.

    Cosma s-a născut în Bucureşti într-o familie de muzicieni. Tatăl său a fost pianist şi dirijor, iar mama sa, Carola, autor-compozitor şi unchiul său Edgar Cosma, compozitor şi dirijor, a condus Orchestra Cinematografiei din Bucureşti.

    După câştigarea primelor sale premii la Conservatorul Naţional de la Bucureşti, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar),în 1963, unde îşi va continua studiile cu Nadia Boulanger şi la Conservatorul Naţional din Paris, potrivit Wikipedia. El îşi câştigă exitenţa concertând în lume ca violonist, iar in 1968, Yves Robert îi încredinţează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau seriale TV.

    De-a lungul carierei sale, Vladimir Cosma a primit două premii César pentru cea mai bună muzică de film, pentru contribuţia sa în cadrul producţiilor cinematografice “Diva” (1982) şi “Le Bal” (1984), precum şi două premii 7 d’Or, pentru cea mai bună muzică TV, în 1986 şi 1991.
    De asemenea, Cosma a obţinut numeroase Discuri de Aur şi Platină în întreaga lume: Franţa, Germania, Japonia, Anglia, Elveţia, Belgia, Italia, Olanda, Scandinavia, etc

  • Amber Studio, cel mai mare studio de gaming independent din România, a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 4 milioane de euro

    Studioul a înregistrat o creştere de 138% a cifrei de afaceri, la aproximativ 4 milioane de euro, în cursul anului 2015, raportată la anul precedent. De asemenea, numărul angajaţilor studioului a crescut cu128%, urmărind o cifră şi mai mare pentru anul ce urmează.

    Pe parcursul lui 2015, portofoliul studioului a cuprins proiecte dezvoltate pe platforme precum iOS, Google Play, Android TV, Smart TV, Amazon şi Smartwatch (iOS, Android) şi nu numai. De asemenea, o parte din cifra de afaceri a fost realizată cu clienţi din zona de IT. Proiectele noi livrate de Amber în zona de IT în 2015 au implicat Platform Conversion, Code Development şi Full Fledged Development. 

    Odată cu cifra de afaceri, startupul românesc a crescut numărul de angajaţi cu 128%, de la 72 în 2014, la 168 în prezent. De asemenea, salariul mediu brut încadrul companiei a crescut cu 6.3%, raportat la ianuarie 2015.
    Pentru a susţine creşterea constantă, în 2016, startupul plănuieşte să mărească echipa cu aproximativ 60 de specialişti, ajungând astfel la 230 de angajaţi.

    “Tot ce investeşte piaţa în noi, investim şi noi mai departe în oameni şi, astfel, în proiectele noastre şi în relaţia cu clienţii. Altfel, nu cred că am fi reuşit să avem o creştere atât de rapidă în nici 3 ani de zile. Ne focusăm foarte mult pe partea de recrutare, dar şi pe proiecte specialeatât pentru noi, cât şi pentru piaţa locală, unul dintre acestea fiind tehnologia VR”, spune Tudor Postolache, Head of QA/QE in cadrul Amber Studio.

    În prezent, în Amber există poziţii deschise pentru QA Functional Tester, QA Lead, QA Manager, Art Director, Sr. Game Producer şi Facility Coordinator.

    Amber Studio a fost lansat acum aproximativ 2 ani, devenind cel mai mare studio independent de gaming din România. Printre cele mai mari proiecte la care studioul a lucrat în 2015 se află jocurile Cinderella Free Fall, Little Leader, Star Wars Rebels şi The Martian.
     

  • Amber Studio, cel mai mare studio de gaming independent din România, a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 4 milioane de euro

    Studioul a înregistrat o creştere de 138% a cifrei de afaceri, la aproximativ 4 milioane de euro, în cursul anului 2015, raportată la anul precedent. De asemenea, numărul angajaţilor studioului a crescut cu128%, urmărind o cifră şi mai mare pentru anul ce urmează.

    Pe parcursul lui 2015, portofoliul studioului a cuprins proiecte dezvoltate pe platforme precum iOS, Google Play, Android TV, Smart TV, Amazon şi Smartwatch (iOS, Android) şi nu numai. De asemenea, o parte din cifra de afaceri a fost realizată cu clienţi din zona de IT. Proiectele noi livrate de Amber în zona de IT în 2015 au implicat Platform Conversion, Code Development şi Full Fledged Development. 

    Odată cu cifra de afaceri, startupul românesc a crescut numărul de angajaţi cu 128%, de la 72 în 2014, la 168 în prezent. De asemenea, salariul mediu brut încadrul companiei a crescut cu 6.3%, raportat la ianuarie 2015.
    Pentru a susţine creşterea constantă, în 2016, startupul plănuieşte să mărească echipa cu aproximativ 60 de specialişti, ajungând astfel la 230 de angajaţi.

    “Tot ce investeşte piaţa în noi, investim şi noi mai departe în oameni şi, astfel, în proiectele noastre şi în relaţia cu clienţii. Altfel, nu cred că am fi reuşit să avem o creştere atât de rapidă în nici 3 ani de zile. Ne focusăm foarte mult pe partea de recrutare, dar şi pe proiecte specialeatât pentru noi, cât şi pentru piaţa locală, unul dintre acestea fiind tehnologia VR”, spune Tudor Postolache, Head of QA/QE in cadrul Amber Studio.

    În prezent, în Amber există poziţii deschise pentru QA Functional Tester, QA Lead, QA Manager, Art Director, Sr. Game Producer şi Facility Coordinator.

    Amber Studio a fost lansat acum aproximativ 2 ani, devenind cel mai mare studio independent de gaming din România. Printre cele mai mari proiecte la care studioul a lucrat în 2015 se află jocurile Cinderella Free Fall, Little Leader, Star Wars Rebels şi The Martian.
     

  • S-a terminat cu reclamele la medicamente la radio şi la TV

    Publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, potrivit unui proiect de lege votat luni de Senat, în calitate de cameră decizională.

    Anul acesta, investiţiile în publicitatea pentru medicamente şi serviciile medicale sunt estimate la 36 mil. euro, potrivit Initiative database, citată de Media Factbook Romania 2015.

    Propunerea legislativă, adoptată în plen cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, a primit raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică pentru că iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”.

    Proiectul de lege, iniţiat de senatorul UDMR Alexandru Vegh, stipulează că “pot face obiectul publicităţii destinate publicului larg, pe altă cale decât prin programe de televiziune/radiodifuziune, acele medicamente care prin compoziţia şi obiectivul lor sunt destinate şi concepute pentru a fi utilizate fără intervenţia unui medic în ceea ce priveşte diagnosticul, prescrierea sau urmărirea tratamentului, la nevoie cu recomandarea farmacistului.”

    De asemena, iniţiativa legislativă mai prevede interzicerea publicităţii pentru farmacii la televizor sau radio de natură a “induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum şi publicitatea mascată la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente.”

    Potrivit proiectului de lege, sunt interzise inclusiv comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale.

    “Se interzice plasarea de ţigări ori alte produse din tutun sau de produse ale unor operatori economici al căror obiect principal de activitate îl constituie fabricarea ori vânzarea unor astfel de produse, precum şi plasarea de produse sau tratamente medicale”, se arată în proiectul de act normativ.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Senatul urmează să transmită legea spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.
     

  • Tragedia Colectiv: Hora TV şi Taraf TV nu au respectat doliul naţional, dar nu pot fi sancţionate

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, mai multe reclamaţii primite în cazul Hora TV şi Taraf TV, potrivit cărora aceste televiziuni nu au respectat zilele de doliu naţional declarate după incendiul din clubul Colectiv din Bucureşti, în urma căruia au murit 60 de persoane.

    Membrii CNA au constatat că reclamaţiile primite sunt justificate, Hora TV şi Taraf TV difuzând în timpul zilelor de doliu naţional acelaşi tip de muzică pe care îl transmit în mod obişnuit.

    “Trebuia să îşi schimbe profilul în muzică clasică?”, a întrebat retoric membrul CNA Valentin Jucan.

    “Nu, dar nici să difuzeze ‘Mulţi ani trăiască’. Sensul unui doliu naţional este şi ăsta (adaptarea programului, n.r.), nu este doar ca să se pună negru pe drapel”, a spus Radu Herjeu, vorbind despre Hora TV.

    Membrii CNA însă au spus că nu există reglementări clare privind modul în care televiziunile trebuie să se comporte atunci când este doliu naţional. În aceste condiţii, televiziunile au reacţionat aşa cum au considerat de cuviinţă, în funcţie şi de profilul pe care îl au.

    Pe de altă parte, membrii CNA au considerat că, dacă ar fi intervenit în cazul programelor difuzate de radiodifuzori, acest lucru ar fi reprezentat ingerinţă în politica lor editorială.

    Televiziunea Hora TV este deţinută de societatea Profimusic SRL, ai cărei asociaţi sunt cântăreţul de muzică populară Vasile Coca (asociat principal – 95%) şi Viorelia Coca (5%), potrivit site-ului CNA.

    Pe de altă parte, Taraf TV este deţinută de societatea Real Top Media TV SRL, ai cărei asociaţi sunt: Silvius Prigoană – 30%, Honorius Adrian Prigoană – 30%, Rareş Gărduş – 20%, Dumitru Mihalache –
    10% şi Gheorghe Minea – 10%, potrivit CNA.
     

  • Una dintre cele mai vechi emisiuni de la Pro TV dispare. Ce motive au dus la această decizie radicală

    “Vineri 4 decembrie 2015, orele 11,20 AM, în biroul doamnei Gabriela Popescu, directorul Ştirilor Pro Tv, s-a petrecut – cu graţie amicală, comprehensiune ludic-reciprocă şi suavă resemnare de ambele părţi – decesul emisiunii „Omul care aduce cartea” (ianuarie 2000 – ianuarie 2016).”, a scris Dan C. Mihăilescu pe blogul său.

    Principala problemă ar fi finanţarea. Mihăilescu precizează că şefa Ştirilor Pro TV a lăsat deschisă o cale de revenire, cu condiţia găsirii „unei surse credibile şi «cu blazon» de sponsorizare, de talia BNR, BOR, British Council şi altele asemenea. 

    Scriitorul nu-i reproşează postului acestă decizie. “Mi se pare justificată decizia conducerii Pro Tv de a curma existenţa unei emisiuni care nu aduce niciun beneficiu financiar postului, indiferent de prestigiul simbolic aferent. Este o lege aspră, infinit discutabilă, dar, prin aceasta, nu mai puţin acceptabilă.” 

    Ultima ediţie a emisiunii va fi difuzată pe 31 decembrie. “Am filmat inclusiv emisiunile din 30 şi 31 decembrie 2015 şi mă amuz cu tandreţe la gândul că ultima înregistrare are ca subiect o enciclopedie universală a vinului, ca semn de împărtăşire întru bucurie şi nădejde.”, concluzionează Dan C. Mihăilescu.

  • CNA a primit circa 100 de sesizări pentru modul în care posturile TV au prezentat tragedia de la Colectiv

    CNA a primit aproximativ o sută de sesizări privind modul în care televiziunile au reflectat tragedia din clubul Colectiv, printre aspectele semnalate numărându-se şi prezentarea unor imagini cu persoane aflate în suferinţă şi nerespectarea zilelor de doliu naţional.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) va analiza, în şedinţa de joi, modul în care televiziunile Antena 1, Antena 3, B1 TV, Digi 24, Kanal D, Pro TV, Prima TV, Realitatea TV, România TV şi TVR 1 au reflectat incendiul din 30 octombrie din clubul Colectiv din Bucureşti, în urma căruia au decedat 50 de persoane.

    Departamentele de specialitate ale CNA au monitorizat emisiuni difuzate de aceste televiziuni în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie, urmând ca membrii Consiliului să decidă, joi, dacă acestea au respectat legislaţia audiovizualului.

    Până în prezent, CNA a primit aproximativ o sută de sesizări de la telespectatori, care au reclamat faptul că anumite televiziuni au difuzat imagini cu persoane aflate în suferinţă şi nu au respectat zilele de doliu naţional, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Consiliului.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului le-a transmis, pe 31 octombrie, televiziunilor şi radiourilor că au obligaţia de a-şi adapta programele în mod corespunzător, ca urmare a hotărârii Guvernului de a declara 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie ca zile de doliu naţional, în memoria victimelor tragediei din clubul Colectiv.

    Totodată, pe 31 octombrie, membrul CNA Valentin Jucan a făcut pe contul său de Facebook un apel la televiziuni să relateze cu responsabilitate, decenţă şi maximă prudenţă informaţiile despre incendiul petrecut vineri seară într-un club din Bucureşti şi să nu transforme această tragedie “într-o goană după rating”.

    În plus, pe 3 noiembrie, CNA a recomandat televiziunilor să nu filmeze şi să nu difuzeze imagini de la priveghiurile şi de la ceremoniile funerare ale victimelor tragediei din clubul Colectiv.

    Pe de altă parte, marţi, preşedintele CNA, Laura Georgescu, a fost audiată la Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, unii membri ai comisiei cerându-i demisia pentru faptul că televiziunile au transmis imagini interzise prin lege, în contextul tragediei din clubul Colectiv.

    Laura Georgescu a spus în faţa deputaţilor că, în prima jumătate de oră după tragedie, “au scăpat imagini” la televiziuni, care nu aveau cum să fie blurate. Ea a precizat că, ulterior, a funcţionat “sistemul de comunicare cu cei din post care trebuiau să înregistreze aceste imagini şi să le blureze”. Georgescu le-a cerut membrilor Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor să ia în calcul faptul că a fost pentru prima dată când oamenii din media s-au întâlnit cu un eveniment de asemenea proporţii. “Consiliul va da sancţiuni, însă, reporterii care au fost la faţa locului au încercat să informeze publicul, în niciun caz să încalce legile”, a mai spus Laura Georgescu.

    Legea audiovizualului prevede că, “prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe, se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului” şi că “toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”.

    La rândul său, Codul audiovizualului prevede că “Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei”, iar “Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza: imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă, fără acordul acesteia; imagini ale persoanei fără discernământ sau decedate, fără acordul familiei; imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane. Fac excepţie cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al familiei”.

    De asemenea, potrivit aceluiaşi cod, “orice persoană are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire”. “În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a respecta imaginea şi demnitatea persoanelor aflate în astfel de situaţii”, prevede Codul audiovizualului.

    “Difuzarea informaţiilor şi/sau imaginilor persoanelor aflate sub tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate este permisă numai cu acordul persoanei sau, în cazul în care persoana este fără discernământ ori decedată, cu acordul familiei sau al aparţinătorilor”, mai spune Codul audiovizualului.

  • 10 posturi TV din România şi-au întrerupt emisia în weekend. Fenomenul extrem de rar care a dus la această situaţie

    Totul a durat mai bine de trei ore, iar motivul este unul neaşteptat.

    10 posturi TV din România şi-au întrerupt emisia în weekend. Fenomenul extrem de rar care a dus la această situaţie