BusinessMagazin

Tag: trecut

  • O ţară şi-ar putea schimba numele. Măsura, propusă de preşedinte pentru a scăpa de trecutul colonial

    „Într-o zi îl vom schimba”, a declarat Duterte, potrivit publicaţiei Philippine Star. Şeful statului a sugerat că ţara ar trebui să se numească Maharlika, numele unei foste clase de războinici din societatea Tagalog, care a prosperat înainte dinainte de colonizarea spaniolă.

    Ideea redenumiri statului în „Maharlika” nu îi aparţine lui Duterte, ci a apărut în regimul dictatorului militar Ferdinand Marcos, care a condus Filipine între anii 1965 – 1986. Cel care a propus noua denumire, în 1978, a fost senatorul Eddie Ilarde, potrivit site-ului Interaksyon.
     
    Marcos a folosit numele Maharlika pentru o sală din palatul prezidenţial şi reţeaua de televiziune naţională.
     

  • Cum ia naştere un fond de investiţii?

    Povestea GapMinder a început să prindă contur încă din 2016, când Dan Mihăescu, un manager cu experienţă în domeniul M&A (mergers and acquisitions) şi în mediul corporate, în multinaţionale precum Microsoft şi UPC, împreună cu Sergiu Roşca, antreprenor şi avocat de profesie, au realizat că pot ajuta mai mult ecosistemul local de start-up-uri decât din postura de angel investors, piaţa din România având nevoie de un fond de investiţii care să aibă impact la scară mai largă.

    „Am realizat că ne trebuie o dimensiune mult mai mare decât cea a unor angel investors pentru a putea ajunge la proiectele pe care ni le doream foarte tare şi unde expertiza noastră putea fi folosită la maximum. În decembrie 2016, a apărut un apel de proiecte lansat de EIF (European Investment Found – n. red.) şi atunci am format o echipă mai largă cu care să putem acoperi bine toate etapele din managmentul unui fond de dimensiune medie, sub 50 de milioane de euro, care include şi un bucket de accelerare. De la «deal sourcing» până la managementul portofoliului, runde de tip follow-on şi exituri şi, bineînţeles, operarea fondului”, a explicat Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder Venture Capital.

    Pentru a forma echipa necesară, cei doi s-au orientat către specialişti cu experienţă cu care lucraseră în trecut, cooptându-i astfel pe Alexandru Ruff, Cristi Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor.

    „Cu Alexandru Ruff şi Cristi Dascălu lucrasem în trecut în acceleratoarele RICAP şi Sprintpoint. Cu Inti Paolucci ne cunoşteam din INSEAD Alumni Association şi ne intersectasem în proiecte de M&A. Cu Cosmin Ochişor ne cunoşteam bine din lumea start-up-urilor, el având un rol în T-Venture ce acoperea CEE, inclusiv România”, a punctat el.

    Astfel, Dan Mihăescu şi Sergiu Roşca au format echipa şi au răspuns la apel în februarie 2017, reuşind să atragă prima strângere de fonduri, în valoare totală de 26 milioane euro, în decembrie 2017. Suma a fost obţinută în mare parte prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020, în regim de cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, dar şi de la investitori privaţi. Fondul GapMinder este înregistrat de la finalul lunii decembrie în Olanda – GapMinder Venture Partners BV, în România entitatea juridică înregistrată fiind GapMinder Investor Advisors SRL, din acţionariatul acesteia făcând parte toţi cei şase membri ai echipei – Sergiu Roşca şi Dan Mihăescu cu o participaţie de 29% fiecare, Alexandru Ruff cu 20%, iar Cristian Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor cu câte 7%.

    Principalele provocări cu care s-au confruntat cei şase parteneri ai fondului GapMinder au fost definirea strategiei, iar apoi atragerea de investitori.

    „Cel mai mult timp l-am alocat pentru definirea strategiei de investiţii, stabilirea a ceea ce NU vrem să facem, şi apoi pentru validarea acesteia prin construirea şi analiza unui număr semnificativ de proiecte. A doua provocare a fost să atragem investitori într-o clasă de capital de risc şi într-un fond cu focus principal pe o zonă geografică ce nu este uşor de digerat de către investitorii din afara României”, a explicat Dan Mihăescu.

    Până acum, în decurs de un an, fondul GapMinder a finanţat cinci start-up-uri locale – SmartDreamers, Fintech OS, TypingDNA, Sypher şi Paybilla – cu 4 milioane de euro în total, după ce a scanat 100 de companii. La această sumă se adaugă şi o investiţie agregată de 700.000 euro, realizată pentru 18 companii selectate în cadrul programului de accelerare Techcelerator.

    „Ecosistemul local este la început încă. Noi am scanat anul trecut aproximativ 100 de start-up-uri care căutau finanţări de tip seed şi serie A, precum şi 320 start-up-uri care erau mai potrivite pentru finanţări de tip accelerare / pre-seed”, a subliniat el. 

    Fondul de investiţii susţine programul de accelerare Techcelerator, prin intermediul căruia a organizat până acum trei runde de finanţare pentru start-up-uri locale. Acceleratorul vizează companii aflate în faza Minimum Viable Product (MVP) din domenii precum fintech, securitate cibernetică, medtech, soluţii pentru transformare digitală, inclusiv aplicaţii din zonele blockchain, inteligenţă artificială (AI) sau machine learning (ML). Structura echipei, impactul pe piaţă, împreună cu tehnologia utilizată şi gradul de maturitate al produsului reprezintă alţi factori importanţi în procesul de evaluare.

     „Odată cu creşterea vizibilităţii Techcelerator, acceleratorul pe care noi îl susţinem, am observat că tot mai mulţi angel investors au devenit interesaţi să facă investiţii alături de noi. Astfel, sunt foarte mulţi angel investors, unii foarte vizibili, alţii mai puţin cunoscuţi, care vin către noi cu proiecte viabile şi care beneficiază nu numai de faptul că investiţiile sunt mai mari acolo unde intră şi ei, dar şi termenii în care se fac aceste investiţii sunt uniformi şi sunt termenii fondului”, a precizat Dan Mihăescu.

    În primul an de activitate, GapMinder a investit între 25.000 şi 150.000 de euro per companie în cele 18 start-up-uri selectate în cadrul Techcelerator anul trecut.

    „Cele aflate în faza de accelerare sunt companii mult mai tinere care învaţă şi ele foarte mult şi în paralel îşi definesc direcţia şi undeva după ce ajungem să investim în ele mai multe luni, chiar şi 150.000-200.000 de euro, dintre ei selectăm campionii în care vom investi cealaltă parte din fond, partea de seed şi serie A”, a punctat el, adăugând faptul că fondul de investiţii şi-a extins scopul şi către verticale sau industrii care pot avea succes regional, unele putând fi legate de fintech, iar altele de property tech.

    „Când îţi propui ceva şi eşti foarte concentrat, o să-i faci mult mai bine şi noi asta am vrut să facem cu trackurile din accelerare.” Un punct slab de anul trecut a fost însă nivelul scăzut de înţelegere a antreprenorilor din start-up-uri privind modul cum funcţionează relaţia cu un fond de investiţii cu capital de risc – venture capital (VC).

    „Aici sunt multe de îmbunătăţit în 2019. Este o componentă de educare şi formare a pieţei asupra căreia noi vom continua să ne concentrăm în acest an. În 2018 a trebuit să educăm foarte multe start-up-uri despre cum trebuie să interacţioneze cu un fond de investiţii, cum arată documentele care se semnează cu un fond şamd. Acum, în 2019, apar şi alte fonduri şi ele vor avea indirect acest efect – vor educa multe start-up-uri cum să-şi facă businessul mai bine, cum să interacţioneze cu un fond, cum arată documentele tipice de investiţii şi per ansamblu vom avea cu toţii o viaţă mai uşoară dacă lucrurile acestea sunt înţelese. Faptul că apar fonduri noi care sunt concentrate pe România este foarte bun pentru ecosistem.”

    Generaţia actuală de antreprenori din România începe să prindă curaj

    Mentalitatea din România, precum şi în general cea din Europa, este conservatoare în ceea ce priveşte antreprenoriatul, în condiţiile în care oamenii au dificultăţi în a-şi porni un business de teama eşecului, care la noi este penalizat, nefiind considerat o experienţă, o lecţie din care să extragă ce a fost bun şi ce a fost rău pentru a aplica la următoarea idee de afaceri.

    „Am descoperit că toată generaţia aceasta este într-o tranziţie culturală. Nu este niciun secret că în Europa eşecurile sunt penalizate, dar noi vedem acum o generaţie care începe să prindă curaj, şi acesta este în parte rolul nostru. Parte din rolul nostru este să le dăm curaj, să încerce lucruri mari. Pe unele dintre start-up-uri chiar le provocăm: dacă ei caută să obţină 500.000 de euro – şi aceasta este o discuţie reală – noi îi întrebăm: «Dacă ai primi acum 1,5 milioane de euro, ce ai face şi unde ai ajunge cu ei?». Îi provocăm permanent – noi trebuie să le dăm mult mai mult curaj”, a afirmat Dan Mihăescu, adăugând că acum rolul fondurilor de investiţii se schimbă la nivel global. „Rolul lor este de a le da curaj start-up-urilor, de a îi ajuta, de a a-ţi sufleca mânecile alături de ei şi de a identifica problemele pe care le au. Activitatea e mai puţin concentrată pe finanţare, pe structurarea financiară. Ca atare, rolul fondurilor se schimbă la nivel global, intervenind şi specializarea pe diferite domenii.”

    Fondatorul GapMinder este de părere că în următorii 2-3 ani toate fondurile care vor exista atunci pe piaţă vor avea un grad mai mare de specializare. „La noi este clar că ne uităm la proiecte care sunt deep tech, care au tehnologii precum inteligenţa artificială, machine learning, RPA, lucruri de acest tip. Şi care vor să scaleze din prima global. Dar celelalte fonduri care vor apărea este clar că nu vor putea să meargă exact pe aceleaşi drum, fiecare va încerca să se diferenţieze. Asta înseamnă că şi mai multe start-up-uri vor avea oportunităţi să fie finanţate.”

    Pe lângă educarea start-up-urilor în ceea ce înseamnă relaţia cu un fond de investiţii şi încurajarea lor, fondul de investiţii a trebuit să înveţe antreprenorii locali şi cum să interacţionize între ei şi să aibă încredere unii în alţii. „Oamenii aceia sunt parteneri într-o companie şi sunt într-o relaţie – ca într-o căsătorie de câţiva ani, după care venim şi noi. E o «relaţie» ciudată cu multe părţi implicate, unii vorbesc mai tare, unii vorbesc mai încet (…) . Am învăţat foarte mulţi oameni de genul acesta să interacţioneze între ei şi să se gândească bine ce vor să facă – dacă stai şi te gândeşti, noi le oferim celor în care investim o şansă enormă.”

    Totodată, partenerii GapMinder au fost surprinşi de faptul că mulţi dintre antreprenorii cu care au intrat în contact sunt mult mai maturi şi mai versaţi decât se aşteptau, precum şi de faptul că foarte mulţi lideri ai start-up-urilor sunt de sex feminin.

    „Dacă ne uităm la companiile în care noi am investit în accelerator, se observă că foarte multe au echipa de management formată din femei. Am fost surprinşi să vedem atâtea start-up-uri conduse de femei. Cultural se pare că noi, ca români, suntem foarte toleranţi.”

    Anul acesta, precum şi în 2020, fondul GapMinder are în plan să păstreze acelaşi ritm pentru realizarea investiţiilor şi să finanţeze suplimentar prin runde de tip follow-on companiile campioane care pot scala businessul în afara României.

    „În programul de accelerare probabil că anul acesta vom vedea din nou 300-400 de companii noi şi cred că vom ajunge în zona aceea de 8 milioane de euro finanţări în partea de seed, poate chiar mai mult, pentru că proiectele de succes evoluează foarte repede şi au nevoie de finanţare, au nevoie de acel «combustibil pentru rachete», ei au nevoie repede de combustibil şi consumă repede ca orice rachetă“.

    În prezent, partenerii GapMinder se află în discuţii cu investitori pentru a atrage capital nou, ţinta fiind ca la jumătatea anului volumul total al fondurilor să ajungă la 40 de milioane de euro. Cei şase parteneri au adus deja investitori noi în fond, suma iniţială de 26 de milioane de euro ajungând acum la aproape 35 de milioane de euro.

    Cine sunt cei doi fondatori care au pus bazele GapMinder?

    CV Dan Mihăescu

    Dan Mihăescu şi-a început cariera în domeniul telecom şi al consultanţei de business încă din 1995, când a fost senior project manager în cadrul Logic Telecom SA, iar ulterior, în perioada iulie 1997 – octombrie 1997, a fost consultant senior în telecom în cadrul INTRADOS International Management Group (companie de consultanţă care a participat în diverse programe USAID şi USTDA în România). Din ianuarie 1998 şi până în ianuarie 2002 a lucrat în cadrul GTS România, întâi pe poziţia de consultant senior pe dezvoltare de business, timp de un an, preluând apoi funcţia de country manager. Între februarie 2002 şi ianuarie 2003 a fost country manager pentru România în cadrul KpnQwest, după care s-a întors la GTS pe poziţia de CEO, pe care a ocupat-o până în noiembrie 2011. Din mai 2012 şi până în iulie 2015 el s-a ocupat de partea de M&A (mergers and acquisitions) în cadrul UPC România. Între timp, în noiembrie 2013, Dan Mihăescu a devenit lead şi cofondator pentru INSEAD Alumni Romania Start-up & Investment Club, poziţie pe care o ocupă şi în prezent. După ce a plecat din cadrul UPC România, el s-a alăturat echipei Microsoft România pe poziţia de DX lead / director de tehnologie şi dezvoltare. Apoi în octombrie 2016 a pus bazele GapMinder Advisors alături de Sergiu Roşca, iar din decembrie 2017 este partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners.

    CV Sergiu Roşca

    În ianuarie 2002 a pus bazele propriei case de avocatură, Roşca Law Office, unde încă activează, iar în 2016 i s-a alăturat lui Dan Mihăescu în proiectul GapMinder, fiind managing partner în cadrul GapMinder Advisors şi apoi partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners din decembrie 2017 şi până în prezent. 

  • Pentru clienţii care caută mai mult decât frumosul

    Businessul din domeniul mobilierului de lux deţinut de Diana Şucu, soţia omului de afaceri Dan Şucu, a ajuns anul trecut la nivelul de 1,2 milioane de euro, iar în 2019 este bugetată o creştere de două cifre. Antreprenoarea care a pariat pe acest domeniu în urmă cu mai bine de cinci ani a adus în România trei branduri de mobilier de lux, este vorba de Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt, toate amplasate în complexul Băneasa, o zonă comercială din nordul Bucureştiului.

    „Anul 2018 a fost unul bun, cu o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro. Desigur că ne-am fi dorit mai mult, dar redecorările pe care le-am făcut pentru toate cele trei branduri le-am terminat în noiembrie – prea târziu ca să-şi aducă contribuţia la cifra de afaceri din 2018“, spune antreprenoarea. Despre mărcile din portofoliu, ea adaugă că Ethan Allen este brandul fanion, cel mai cunoscut brand american. Acesta se adresează în special spaţiilor mari, generoase. De altfel, este şi primul brand adus de ea în România.

    La portofoliu ea a adăugat apoi Caracole, un brand pe care îl descrie ca fiind vândut excelent atât ca set, cât şi ca piese independente. 

    „Şi pentru că există multe apartamente frumoase atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe ale României, am hotărât să promovăm şi Bernhardt – un brand mai modern, mai îndrăzneţ, mai surprinzător. Acesta se pretează excelent apartamentelor gen loft.“

    Cele trei branduri sunt prezente într-un magazin de 2.000 de metri pătraţi amplasat în Băneasa Shopping City, mall pe care Diana Şucu îl descrie ca fiind cea mai bună zonă comercială a României. „Extinderea nu este pentru noi o prioritate, în schimb perfecţionarea colecţiei şi a ofertei este un must, de aceea nu ne concentrăm pe noi deschideri în viitorul apropiat. Toate trei brandurile – Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt – funcţionează bine împreună. Lupta noastră este aceea de a ne face cât mai cunoscuţi nu doar în Bucureşti, ci şi în întreaga ţară.“

    Despre clienţi ea spune că sunt persoane deja familiarizate cu brandurile grupului, atât români, cât şi străini (austrieci, olandezi, bulgari sau englezi). „Este evident că prin cele trei branduri americane, Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt, ne adresăm unui client răsfăţat din punct de vedere financiar, care va cumpăra întotdeauna ceea ce este cel mai bun sau nimic. Clienţii noştri sunt persoane care au călătorit mult (…).“

    Toate cele trei branduri activează pe segmentul mobilierului de lux, segment în care Diana Şucu spune că oferta de mobilier şi decoraţiuni pe acest palier de preţ abundă de produse fabricate în Italia, eventual Franţa.

    „Gustul latin nu este unicul stil pe care îl caută clienţii. Diferenţierea pe care am văzut-o a fost în a prezenta ceva nou, special, inexistent pe piaţă ca ofertă. Şi atunci am ales ce este mai bun din gustul anglo-saxon, definit prin «form follows function». O îmbinare între frumos şi util, în antiteză cu latinescul «Il bello inutile» (frumosul inutil – n.red.).“

    Antreprenoarea este de părere că în acest domeniu, un ajutor de specialitate, al unui designer pregătit în această direcţie, este preferabil, dacă nu indispensabil.„Colegele mele de la Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt au studii de specialitate, au terminat arhitectura sau designul de interior şi, mai mult, beneficiază de ştiinţa şi ajutorul colegilor designeri americani.“ Astfel, în magazine există posibilitatea customizării pieselor de mobilier. Există şi clienţi care vin împreună cu designerii personali.

    Pe segmentul mobilierului de lux mai activează branduri precum Roche Bobois sau Rovere, ambele branduri europene.

  • Producătorul românesc de mezeluri Vascar a ajuns la afaceri de 18 mil. euro anul trecut

    În volum, cea mai mare creştere procentuală este înregistrată de segmentul de carne fresh, +44%, creştere susţinută de extinderea gamelor din categorie. Categoria conserve a marcat o creştere în volum de 19.5%, în timp ce categoria mezeluri a crescut în volum cu 10%.

    “Ne bucurăm că de la an la an reuşim să menţinem un ritm de creştere constant, sănătos. În 2019 ne propunem să continuăm extinderea distribuţiei la nivel naţional, astfel încât orice român să poată alege oricând un produs din carne de calitate, gustos şi sănătos de la Moldova în Bucate. Întotdeauna am pus preţ pe calitate şi transparenţă în relaţia cu consumatorii, o filosofie de business care ne-a ajutat să creştem. Ne dorim ca tot mai mulţi clienţi să aibă acces la produsele nostre, pentru că, o dată ce le-au testat sigur vor reveni şi altă dată”, spune Vlad Ciuburciu, Director General Vascar.                                                                                                                                          

    Înfiinţată în 1984 la Vaslui, Vascar este o companie cu capital 100%. Pentru Vascar lucrează mai mult de 300 de angajaţi, iar compania deţine o fabrică de procesare la Vaslui şi 18 magazine proprii în regiunea Moldovei.  

     

  • Un job plătit mai bine decât v-aţi aştepta, dar companiile nu găsesc deloc oameni: “Durează şi şase luni să găsim, deşi salariile încep de la 3.000 de lei net”

    „Intrăm în reţele ro­mâ­neşti de magazine, acum semnăm ca să in­trăm într-o reţea nouă în Cluj-Napo­ca, vom ajunge la 35 de magazine în total“, spu­ne Adrian Cocan, adminis­tra­torul fabricii.

    Compania vinde acum produsele sub brandul „Lăptăria cu caimac“, după ce în 2017, antreprenorul Nicuşor Şerban a contractat 2,8 mil. euro de la Banca Transilvania pentru fi­nalizarea in­vestiţiei în fabrica de pro­cesare lac­ta­te, o investiţie care adaugă valoare businessului.
     

  • Cât sport mai fac corporatiştii?

    “În comparaţie cu alte ţări din regiune, noi şi bulgarii suntem codaşi”, spune Andrei Creţu, cofondator al 7card, abonamentul unic lansat în urmă cu şapte ani de compania Benefit Seven, care oferă acces la o reţea de peste 650 de centre sportive angajaţilor companiilor care includ acest beneficiu în oferta salarială.

    Citând un studiu al Eurostat, Creţu adaugă că doar 5% dintre români practică o activitate sportivă cu regularitate, faţă de ţările nordice, unde peste 45% din populaţie face sport. Totuşi, previziunile sunt optimiste, deoarece rata anuală de creştere a numărului celor care fac sport este de peste 10-15% în ultimii cinci ani, adaugă el.

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aprox. 7 mil. euro, în creştere cu 50% faţă de anul 2017, iar pentru anul în curs reprezentanţii Benefit Seven se aşteaptă la venituri de aproximativ 10 milioane de euro. O creştere asemănătoare a fost înregistrată şi la nivelul numărului de clienţi, care a evoluat de la 24.000 la aproximativ 40.000 de abonaţi; în acelaşi timp, numărul firmelor şi instituţiilor care oferă ca beneficiu salarial abonamente 7card a crescut cu 60%, ajungând la 1.500 de companii, impulsionat de faptul că anul trecut reprezentanţii businessului au introdus în portofoliu şi instituţii publice.

    Printre acestea se numără o serie de primării, ministere, spitale, şcoli şi universităţi. Totuşi, „numărul de abonaţi din rândul instituţiilor publice nu a ajuns la o medie pe care o aveam pe întreg portofoliul”, a spus Iulian Cîrciumaru, celălalt cofondator al 7card.

    Principalul obiectiv al companiei pentru anul acesta se leagă în continuare de creşterea numărului de clienţi care, speră cei doi antreprenori, va ajunge cât mai aproape de 50.000 de abonaţi până la sosirea verii.

    Prezentă în 55 de oraşe, compania are incluse în ofertă 660 de locaţii, care acoperă un procent de 70% din numărul centrelor sportive şi de relaxare din România; dintre acestea, aproape jumătate dintre locaţii – 300 – sunt în Capitală. Chiar dacă „au existat cereri şi de la companii mari, mai ales din retail, care ne-au rugat să ne extindem şi în oraşele mici”, momentan cei doi nu au planuri de extindere, cu atât mai puţin în alte pieţe,  pas „care intră mai degrabă în obiectivele Sodexo”, companie care a preluat în februarie 2016 un procent de 20% din acţiunile Benefit Seven, urmând ca în 2019 să devină acţionari majoritari.

    La nivel naţional, reprezentanţii 7card spun că numărul persoanelor care au abonamente la sală se ridică la aproximativ 550.000, valoarea pieţei fiind de circa 250 mil. euro. În ceea ce priveşte abonaţii 7card, pe perioada anului trecut s-au activat în jur de 70.000 de abonamente (53% abonaţi-femei şi 47% bărbaţi); la finalul anului mai erau 40.000 de abonamente active. Media de vârstă a utilizatorilor a fost de 30 de ani, iar vârsta abonatului cu cele mai multe vizite la centrele de relaxare şi sport a fost de 26 de ani, „mai mică cu trei ani faţă de 2017, iar vârsta medie a scăzut cu un an, la 30, ceea ce arată că sportul a devenit o prioritate în viaţa tinerilor. Sunt încurajaţi, în acelaşi timp, şi de angajatori, care vor să îşi fidelizeze angajaţii tineri”, a precizat Creţu. În vreme ce în unele companii care au incluse în oferta salarială abonamentele 7card chiar şi 35-40% din angajaţi şi-au făcut abonament, media este însă mult mai mică, de 6-7%, iar una dintre explicaţii este că „nu există o dispersie a informaţiilor în cadrul instituţiilor, iar angajaţii nu află de acest beneficiu”, spune reprezentantul businessului.

    Un alt impediment apare în procesul de adoptare de către cât mai multe companii a ofertelor salariale de acest tip, descurajat de impozitele mari aplicate de stat: „Acest beneficiu nu este tratat separat, cum sunt bonurile de masă, şi astfel companiile care îl oferă plătesc taxe de 70%. În eventualitatea în care nivelul de taxare ar scădea, mult mai mulţi oameni ar beneficia de acest serviciu, iar statul ar colecta mult mai mulţi bani, pentru că deşi scazi taxa, volumul de persoane pentru care companiile plătesc aceste taxe creşte”, a subliniat Andrei Creţu. „În vest, ba chiar şi în ţările din est, cum ar fi Polonia, sistemul fiscal încurajează adoptarea facilităţilor sportive ca beneficiu salarial”, adaugă el.

    Potrivit lui Creţu, la nivel naţional, costul unui abonament la sală este, în medie, de circa 170 de lei pe lună, cu acces nelimitat, în vreme ce preţurile abonamentelor 7card sunt cuprinse între 110 şi 115 lei, cu mici diferenţe între Capitală (110-130 de lei) şi provincie (90-110 lei).

    Care sunt însă cele mai active oraşe? Un studiu realizat de reprezentanţii 7card arată că topul oraşelor cu cei mai mulţi sportivi, care cumulează circa 50% din baza de abonaţi ai companiei, este condus de Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, Clujul fiind oraşul cu cele mai multe centre sportive raportate la populaţie: 27 de locaţii / 100.000 de locuitori. Industriile cu cele mai multe companii care oferă angajaţilor abonamente 7card sunt: software & services (303 companii), public sector (266 companii), consulting & professional services (127 companii), capital goods (101 companii) şi retail (86 companii), iar cei mai mulţi sportivi vin din industriile software services, urmată de automotive components, capital goods, public sector şi retail. Fitnessul şi aerobic, cyclingul şi pilatesul au fost activităţile cele mai practicate, iar activităţile cu cea mai mare creştere a numărului de participanţi au fost dansurile, yoga şi squash-ul.

  • Omul de afaceri care a dus apa minerală pe rafturile americanilor cu un preţ peste Evian

    Dacă Scoţia este ţara whisky-ului, dacă Franţa se vinde prin vinurile Bordeaux, iar Grecia vinde brânză feta şi măsline, România are o putere foarte mare în ce priveşte apele minerale; noi credem că România are un avantaj intangibil în acest domeniu industrial”, crede Jean Valvis, antreprenorul român care a transformat în doar câţiva ani Aqua Carpatica în cel mai bine vândut brand de apă minerală plată din ţară.

    În 2018, vânzările Aqua Carpatica au ajuns la aproximativ 75 milioane euro, pe fondul unui consum ridicat şi al dezvoltării brandului pe o poziţie premium şi în pieţele externe.

    „Suntem pe piaţă din 2011 cu Aqua Carpatica, iar în termeni consolidaţi, anul trecut am ajuns la un nivel de 70-75 milioane euro cu businessul. Ne bazăm pe calitatea superioară în lupta cu multinaţionalele, care au cifre de afaceri mult mai mari şi organizaţii corporatiste bine construite de 40-50 de ani“, a explicat Jean Valvis în cadrul ZF Live.

    Businessul Aqua Carpatica a crescut în 2018 cu peste 20% potrivit calculelor Business MAGAZIN, în condiţiile în care pentru anul 2017 vânzările au fost estimate la circa 60 milioane euro. Creşterea înregistrată este astfel dublă faţă de nivelul de creştere al pieţei, care s-a plasat, potrivit omului de afaceri, la 10% anul trecut. „Segmentul de ape minerale a crescut cu 10-12% în acest an. Consumul per capita creşte, cel puţin în cazul brandului Aqua Carpatica, peste acest nivel. Luăm cotă de piaţă şi din stânga, şi din dreapta“, adaugă Valvis.

    Aqua Carpatica a spart barierele ţării, ieşind în ţări europene precum Germania şi Marea Britanie, şi s-a dus dincolo de graniţele bătrânului continent, spre Japonia, SUA şi Dubai, iar în fiecare ţară Valvis ţinteşte acelaşi raft premium ca şi în România.

    Mai mult, compania a intrat şi în lanţurile Whole Foods, deţinute de gigantul Amazon. „Aqua Carpatica este deja în 14 ţări şi vrem să mergem selectiv. Cu cât merge mai bine, cu atât extindem mai mult. SUA şi Anglia sunt cele mai bune pieţe externe pentru noi. În California de Nord, avem 18 puncte de vânzare în magazinele Whole Foods ale Amazon“, spune Valvis.

    „It`s water love!” este sloganul cu care Valvis duce Aqua Carpatica mai departe în pieţele internaţionale. „De doi-trei ani facem eforturi extraordinare, construim campaniile, avem brand story şi mergem cu acest slogan şi această idee de «Apa care te iubeşte înapoi»”.

    În parcursul său antreprenorial, Valvis vrea să transforme apa, prin Aqua Carpatica, în brandul de ţară al României şi le cere guvernanţilor să bugeteze investiţii şi în brandingul naţional, pentru a încuraja exportul şi a reduce astfel deficitele.

    „Zero de la stat pentru branding. Nu am reuşit să conving clasa politică, să înţeleagă că exportul este unul dintre parametrii principali ai dezvoltării pentru creşterea economică. Consumul, investiţiile directe şi exportul. Pentru ca ţara ta să meargă bine, trebuie să meargă exportul.”

    El îşi hrăneşte convingerea şi pariul pe izvoarele din Carpaţi plecând de la premisa unei calităţi incomparabile, în ceea ce priveşte rezervele de apă minerală, cu cea din ţări europene mari precum Germania.

    „O spun cu toată tăria: rezervele de apă minerală calitativ superioară faţă de multe alte ţări sunt aici sub munţii Carpaţi. Rezervele sunt uriaşe şi nu avem doar cantitate, dar avem şi rezerve de apă minerală fără nitraţi, nepoluate cu îngrăşământ. În scurt timp, Grecia, Olanda, Germania vor avea o mare problemă cu cantitatea de apă potabilă, pentru că au mari probleme cu pânza freatică. Noi avem prilejul acesta cu munţii, cu pădurea, cu o populaţie fabuloasă de urşi şi de lupi, care menţin ecosistemul”, explică el.

    Şi pentru că zeci de ani de experienţă antreprenorială l-au învăţat pe Jean Valvis să nu aştepte iniţiativa guvernanţilor, el va lansa în perioada următoare un film despre România, care îl va ajuta să îşi susţină politica de promovare la export. „Trebuie să existe un concept pe spatele României. Construiesc un film acum, cu bani privaţi, despre imaginea ţării”, spune antreprenorul.

    Însă cât de departe îţi poţi dori să duci un brand de apă şi ce faci cu el mai departe?

    „Vreau să cresc până nu mai am apă”, spune Valvis. „Eu am început proiectul Aqua Carpatica, dar acesta este un proiect al României, care va merge mai departe. Se va continua cu fiii mei, nepoţii mei şi va merge în continuare ca un diamant al României.”

    Brandingul reprezintă principalul pilon de creştere pe care se bazează Valvis şi povesteşte că a fost nevoit chiar să îşi creeze un departament special pentru a-şi putea susţine imaginea în toate pieţele pe care le adresează.

    „Dacă ar fi să promovez un model de business ca antreprenor, ar fi acela de a creşte salarii şi de a specializa oamenii încontinuu. Am creat un departament de digital marketing pentru că agenţiile nu sunt pregătite şi pentru că situaţia reală îmi impune să vin cu soluţii de digital marketing pentru California sau Melbourne sau Dubai. Există acum pagina Aqua Carpatica în arabă pentru piaţa din Dubai. Cine îmi dă mie acest serviciu în România? Este mai uşor să creez o echipă, care este bine plătită şi pe care încerc să o ţin lângă mine.”

    El îşi bazează afirmaţiile pe o experienţă antreprenorială complexă încât Jean Valvis este fostul proprietar al brandului Dorna, pe care l-a transformat în urmă cu un deceniu în lider de piaţă înainte de a-l vinde către Coca-Cola. Mai mult, acesta a deţinut şi brandul de lactate LaDorna, pe care l-a vândut francezilor de la Lactalis. În urma acestor tranzacţii, Business MAGAZIN l-a descris pe omul de afaceri drept „creatorul de branduri”.

    Cu brandul de vinuri Sâmbureşti, business în care a intrat acum mai bine de 10 ani, el a depăşit pragul de 6 milioane euro şi volumul de un milion de sticle. „Vinurile Sâmbureşti au avut o creştere de 15-18% în ultimul an, iar businessul total pe vinuri este de 6-7 mil. euro. Producem 1,2 milioane sticle pe an.“

    Antreprenorul a anunţat în cadrul ZF Live un proiect de investiţii suplimentar de 2 milioane de euro pentru Sâmbureşti. „Vom crea o linie superpremium şi vom incrementa această gamă de Chateau Valvis încă mai sus, unde selecţia se va face nu prin presarea unor ciorchini întregi, ci boabă pe boabă. Va fi o colecţie de rezervă deosebită.“

    Antreprenorul greco-elveţian, „bucovinean de adopţie”, cum îi place să se numească, a prins şi mai multă încredere în brandul Sâmbureşti după ce a câştigat o competiţie internaţională importantă la care a participat cu Feteasca Neagră.

    „Doresc să fac aceste investiţii în vinuri pentru că vinurile de Sâmbureşti sunt apreciate. Am câştigat acum cu Feteasca Neagră la Bordeaux medalia de aur, iar acolo se duc 2.000-2.400 de concurenţi, şi noi încercă şi dovedim că, în anumite varietăţi şi soiuri, România nu e deloc mai prejos decât vinurile franţuzeşti.”
    Valvis spune că educaţia şi sănătatea sunt două domenii în care România este deficitară şi în care este loc de mai multe investiţii, atât din partea statului, cât şi din mediul privat. În segmentul de sănătate, chiar el ar putea fi următorul care pune banii pe masă şi investiţia pe hartă.

    „Pe lângă educaţie, este o altă nevoie aici în societate. Vreau să fac o unitate în domeniul medical, în domeniul bolilor, un spital”, spune Valvis. „Consider că este un subiect care doare ţara. Şi ar trebui să fie imediat politici care să gestioneze plecarea oamenilor din ţară. Să facem cumva să nu pierdem doctorii,
    IT-iştii, ei sunt bani investiţi din bugetul românesc şi care pleacă în alte pieţe. (…) E clar că trebuie să întorci ceva societăţii, nu poţi sta bogat şi fericit, iar oamenii de lângă tine să fie săraci, nefericiţi şi bolnavi. Asta nu are sens în nicio religie, în niciun context, nicăieri. De aceea trebuie făcut ceva şi la nivel privat (în domeniul sănătăţii – n.red.)”, adaugă Valvis.

    Jean Valvis susţine că, în prezent, problemele României ţin de criza politică din ţară şi de autonomia băncii naţionale. „Criza aceasta a noastră, cu deciziile luate prin OUG care nu sunt de fapt ordonanţe, cu diminuarea rolului parlamentului, cu opoziţia care nu e chiar opoziţie, cu schimbările repetate de cod fiscal, astea sunt chestii puternice care nu ne consolidează ca să ne putem bate în continuare, dar totuşi, ca antreprenor cu un diamant în mâini, trebuie să faci abstracţie şi să te ocupi de treaba serioasă. (…) Economic, eu aş fi cerut autonomia băncii naţionale pentru ca banca să poată ţine moneda la nivel.“

  • Cum a ajuns o ţară care era de 12 ori mai bogată decât China să fie MĂCINATĂ de SĂRĂCIE şi CONFLICTE

    Istoria unei prăbuşiri

    Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, naţiunea din America de Sud şi-a construit întreaga economie pe seama aurului negru. Chiar şi astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili. În 1950, când majoritatea ţărilor de pe glob se zbăteau să-şi revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, ţara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia şi de 12 ori mai bogată decât China. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Din păcate pentru Venezuela, această situaţie nu avea să continue foarte mult.

    Autorităţile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educaţie, transport sau alimentaţie. La mijlocul anilor ’80, preţul petrolului s-a prăbuşit şi a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune şi lucrurile se vor înrăutăţi dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internaţional. Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile ţării sunt reprezentate de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie a preţului petrolului face diferenţa dintre bogăţie şi sărăcie. După scăderea semnificativă a preţului petrolului în anii ’80, inflaţia a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%.

    În 1998, Hugo Chávez a fost ales preşedinte şi a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viaţă va creşte. Revenirea preţului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chávez din cauza creşterii fulminante a preţului barilului de petrol. Economia a mers din ce în ce mai bine, iar preşedintele s-a ţinut de promisiune şi a cheltuit banii pentru a îmbunătăţi viaţa celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătăţit până în 2010. Acest lucru a dus la creşterea deficitului ţării, context în care menţinerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă preţul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea.

    Chávez a murit în 2013 şi Nicolas Maduro a preluat şefia statului. Preţul petrolului s-a prăbuşit din nou şi era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflaţia, iar bancnota naţională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum ţara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, iar violenţa şi protestele cresc în Caracas.

    “Este datoria noastră să găsim o modalitate prin care să oferim oamenilor viaţa de care au nevoie” spune o inscripţie aflată lângă un portret al fostului preşedinte venezuelean Hugo Chávez, aflată într-un punct care oferă o vedere panoramică asupra oraşului Caracas. Portretul, murdărit acum cu vopsea de vandali, este folosit de către jurnaliştii de la The Guardian pentru a descrie imaginea dezolantă din prezent a capitalei venezuelene.

    „Un oraş fantomă. Mă doare să văd cum a ajuns Caracasul”, spune Omar Lugo, directorul platformei de ştiri El Estímulo, intervievat de jurnaliştii britanici. Ei observă cum, în urmă cu o generaţie, capitala Venezuelei era unul dintre cele mai înfloritoare oraşe din America Latină. Strălucirea acestuia era alimentată de industria petrolieră, precum şi de turismul generat de cultura efervescentă a oraşului – o „Mecca” pentru gurmanzi, viaţă de noapte şi iubitorii de artă.

    “Este datoria noastră să găsim o modalitate prin care să oferim oamenilor viaţa de care au nevoie” spune o inscripţie aflată lângă un portret al fostului preşedinte venezuelean Hugo Chávez, aflată într-un punct care oferă o vedere panoramică asupra oraşului Caracas. Portretul, murdărit acum cu vopsea de vandali, este folosit de către jurnaliştii de la The Guardian pentru a descrie imaginea dezolantă din prezent a capitalei venezuelene.

    „Un oraş fantomă. Mă doare să văd cum a ajuns Caracasul”, spune Omar Lugo, directorul platformei de ştiri El Estímulo, intervievat de jurnaliştii britanici. Ei observă cum, în urmă cu o generaţie, capitala Venezuelei era unul dintre cele mai înfloritoare oraşe din America Latină. Strălucirea acestuia era alimentată de industria petrolieră, precum şi de turismul generat de cultura efervescentă a oraşului – o „Mecca” pentru gurmanzi, viaţă de noapte şi iubitorii de artă.

    Metroul, construit de francezi, un proiect de miliarde de dolari, dar şi restaurantele, galeriile de artă şi muzeele au stârnit odinioară invidia întregii lumi.
    „Caracas era un oraş vibrant… Chiar te simţeai – aşa cum spunem noi aici – în lumea întâi”, spune Ana Terese Torres, o scriitoare din Caraqueña, care a surprins în una dintre cărţile sale decăderea Caracasului.

    Cititi aici articolul integral

  • Întrebările anului 2019: Cât se va mai deprecia leul şi la cât va ajunge cursul?

     

    Nici nu s−a terminat bine prima lună din an, că semnele de întrebare au început să apară din toate direcţiile, în toate domeniile, lăsând companiile în cumpănă tocmai în vremea stabilirii bugetelor şi a strategiilor de afaceri. Ce ne va aduce 2019?Cât se va mai deprecia moneda naţională?

    Leul s-a aflat miercuri în cea de-a şaptea zi consecutivă de scădere la minime istorice, ajungând la un curs de schimb leu/euro  de 4,7601 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,91% faţă de ziua anterioare. Cursul este influenţat de dezechilibrele din comerţul exterior, dar şi de mediul politic, iar deprecierea va continua.

    Analiştii financiari spun că se vor testa şi niveluri mai ridicate, nefiind exclusă o depreciere a leului şi de 2-3%.

    4.7601

    reprezintă valoarea atinsă de cursul de schimb leu⁄euro luni, 28.01 înainte de închiderea ediţiei, ca urmare a unei
    creşteri de 0,91% faţă de marţi, acesta reprezentând un minim istoric pentru moneda naţională

    Întrebările anului 2019: Cât se va mai deprecia leul şi la cât va ajunge cursul?

  • Nici nu s−a terminat prima lună din an, că semnele de întrebare au început să apară din toate direcţiile. Ce va fi în 2019?

    01

    Cât se va mai deprecia moneda naţională?
    Leul s-a aflat miercuri în cea de-a şaptea zi consecutivă de scădere la minime istorice, ajungând la un curs de schimb leu/euro (înainte de închiderea ediţiei, miercuri, 23.01) de 4,7569 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,91% faţă de ziua anterioare. Cursul este influenţat de dezechilibrele din comerţul exterior, dar şi de mediul politic, iar deprecierea va continua.

    Analiştii financiari spun că se vor testa şi niveluri mai ridicate, nefiind exclusă o depreciere a leului şi de 2-3%.

    4,7569

    reprezintă valoarea atinsă de cursul de schimb leu⁄euro miercuri, 23.01 înainte de închiderea ediţiei, ca urmare a unei
    creşteri de 0,91% faţă de marţi, acesta reprezentând un minim istoric pentru moneda naţională

    02

    Cât va mai creşte ROBOR? Ce indicator i−ar putea lua locul?
    Indicatorii ROBOR şi-au continuat galopul de la începutul anului.
    Toţi indicatorii ROBOR importanţi au revenit miercuri (23.01, înainte de închiderea ediţiei) pe creştere, după o zi de stagnare, iar trei dintre aceştia au înregistrat un avans important, arătau datele afişate de Banca Naţională a României (BNR). Indicele ROBOR la 3 luni, de pildă, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 3,03% pe an, de la 2,97% cu o zi în urmă. Ratele ROBOR la trei luni şi la şase luni au devenit motiv de conflict între bancheri şi politicieni şi referinţa aflată la baza noii taxe pe activele băncilor. Politicienii au susţinut că acest indice al dobânzilor interbancare este manipulat printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, ca să-şi majoreze profitul, având în vedere că dobânzile variabile la creditele în lei sunt legate de ROBOR. Pe de altă parte, reprezentanţii băncilor spun că politicienii fac acuzaţii fără fundament, construite pe neadevăruri.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, iar indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR. 

    03

    Câte bănci vor pleca din România până la finalul anului?
    Potrivit unui studiu de impact privind „taxa pe lăcomie” (taxa pe activele bancare) al BNR, anul acesta, doar 4 din cele 23 de bănci din ţară vor mai avea profit, iar efectele vor fi resimţite şi de români. În primul rând, vor creşte dobânzile pentru cei un milion de datornici, însă vor întâmpina probleme şi cei care vor vrea să se împrumute. Studiul estimează o pierdere de 680 milioane lei în anul 2019 şi de aproximativ 3,4 miliarde lei în anul 2020. În contextul în care băncile reprezintă cel mai mare finanţator din România, o scădere a profitului ar avea consecinţe în lanţ în economie: investitorii vor căuta alte pieţe mai atractive şi mii de angajaţi ar putea fi disponibilizaţi. Reacţiile bancherilor nu au întârziat să apară: Sergiu Manea, CEO-ul Băncii Comerciale Române (BCR), cea mai mare bancă locală din punctul de vedere al activelor, a declarat recent că banca ia în calcul să îşi amâne planurile de investiţii, ca urmare a introducerii noii taxe pentru bănci. În acest context, sunt de luat în calcul şi decizii mai radicale ale grupurilor bancare prezente pe piaţa locală – inclusiv exitul.

    04

    Ce se va întâmpla cu Pilonul II de Pensii?

    După discuţiile din ultimii ani legate de naţionalizare, OUG 114 a adus noutăţi şi pentru sistemul de pensii.Într-o măsură ce poate fi discutată drept dăunătoare pentru sistemul de pensii Pilon II, statul a eliminat componenta de contribuţie la pensie de 3,75% pentru anumiţi angajaţi.
    În cazul companiilor din construcţii, care au o cifră de afaceri formată exclusiv din activităţi de construcţii, iar aceste activităţi depăşesc 80% din totalul cifrei de afaceri, angajaţii beneficiază şi de alte facilităţi: se elimină impozitul de venit de 10% pentru salariaţi, se elimină contribuţia la sănătate (dar salariaţii încă beneficiază de sistemul public de sănătate), se reduce contribuţia la pensie de la 25% la 21,25% – adică se elimină exact componenta de pensie facultativă, 3,75%, potrivit specialiştilor. Ne îndreptăm treptat spre dispariţia acestui fond?

    “Noi uităm că nu vorbim numai de această ordonanţă (ordonanţa 114⁄2018 − n.red.). Este un adevărat Pentagon al Bermudelor. Mai sunt cele trei iniţiative care au trecut de Parlament, plus o altă iniţiativă legată de recunoaşterea sau nu a provizioanelor. Toate aceste iniţiative care vin cu cadenţă creează premisele unei furtuni perfecte nu doar pentru sistemul financiar−bancar, ci pentru economie˝,
    Sergiu Oprescu, Alpha Bank

    05

    La ce nivel va ajunge deficitul comercial al României?
    Deficitul comercial a ajuns în primele zece luni ale anului trecut la 11,8 miliarde de euro, în creştere cu 15,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 (plus 1,6 mld. euro). Acesta a fost cel mai înalt deficit înregistrat la zece luni din an din 2009 încoace, indică datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Ce urmează?

    06

    Cât de dependentă energetic va fi România În 2019?

    România a ajuns dependentă în proporţie de 20% de importurile de energie, iar procentul ar putea să crească, în contextul în care pe piaţa locală a devenit mai ieftin să aduci energie de peste graniţe decât să o produci aici.
    Creşterea importurilor de energie a venit după rezol­varea problemelor de la Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbuni, care generează în mod normal 25% din producţia de energie.
    După întoarcerea minerilor la cele 10 cariere ale companiei,  România a avut nevoie de circa
    1.800 MW suplimentari, recordul acestui an (până la închiderea ediţiei – n.red.), în mai multe intervale orare, pentru a-şi aco­peri o cerere aflată în limite normale pentru această perioadă.
    Cu aceste premise de început de an, nu putem să nu ne întrebăm ce se va întâmpla în restul anului.

    07

    Va începe Ford producţia unui model nou de maşină la Craiova?
    Ford a confirmat anul trecut o investiţie suplimentară de 200 de milioane de euro şi adăugarea unui număr de 1.500 de locuri de muncă dedicate producţiei unui al doilea vehicul la fabrica sa din Craiova.
    Noul vehicul s-ar adăuga actualului SUV de clasă mică Ford EcoSport şi motorului 1.0 EcoBoost, ambele produse deja la fabrica din Craiova. Pentru a sprijini producţia noului vehicul, Ford România va angaja aproximativ 1.500 de operatori de bază şi calificaţi pentru al treilea schimb. Forţa de muncă actuală de la uzina de clasă mondială care asamblează vehicule şi motoare – mai mult de 4.400 de angajaţi – va fi astfel suplimentată, totalul ajungând la aproximativ 5.900 de angajaţi. Compania anunţa în primăvara anului trecut că noul model şi data de start a producţiei acestuia vor fi confirmate în apropierea momentului lansării acestuia – ar putea fi 2019?

    08

    Care va fi deficitul bugetar la finalul lui 2019?
    Deficitul bugetar de la finalul lui 2019 va trece, probabil, de pragul maximal de 3% cerut de instituţiile europene. Fiind vorba de un an electoral, am putea asista la măriri de salarii sau pensii, iar asta va duce atât la creşterea datoriei publice, cât şi a deficitului bugetar.

    09

    Ce alte taxe va introduce Guvernul?
    Pachetul de măsuri fiscale bugetare prin care guvernul „vrea să susţină şi să aducă bunăstare românilor”, anunţat spre finalul anului trecut, inclusiv mult discutata „taxă pe lăcomie” (pe activele bancare), precum şi taxe noi pentru companiile din sectorul energetic, de telecomunicaţii şi industria jocurilor de noroc, ne face să ne întrebăm ce noi taxe ar putea anunţa guvernul anul acesta.

    10

    Vine criza?
    „Anul acesta se profilează şi apariţia unui set de dezechilibre – adâncirea deficitelor de cont curent şi bugetar, dar şi creşterea inflaţiei, care ar trebui gestionate într-o manieră transparentă şi consecventă. În timp ce indicatorii macroeconomici cel mai probabil vor fi robuşti, mare parte din evoluţia lor va depinde de capacitatea statului de a atrage, facilita şi gestiona investiţii, pe măsură ce nevoia de fluxuri de investiţii – inclusiv prin absorbţia de fonduri UE – va deveni mai pronunţată”, spune una dintre declaraţiile recente referitoare la conturarea unei noi crize la orizont – de data aceasta a lui Johan Meyer, CEO-ul Franklin Templeton Investments. România a fost în 2018 una dintre economiile cele mai performante din Uniunea Europeană, cu o creştere estimată a PIB real de 4% y-o-y. Cu toate acestea, după un avans record şi o accelerare semnificativă în ultimii ani, economia României se îndreaptă acum spre un viitor incert. Schimbările fiscale neaşteptate din sectoare esenţiale ale economiei, adoptate în decembrie 2018, riscă să afecteze serios potenţialul de creştere al ţării, spune managerul.

    11

    Cine il va înlocui pe Mugur Isărescu la conducerea BNR?
    Mugur Isărescu primea pentru cinci ani, cel de-al cincilea mandat pentru funcţia de guvernator pe 16 mai 2014, iar acest mandat se va încheia în 2019. El îndeplineşte această funcţie din 4 septembrie 1990, cu întrerupere de un an (decembrie 1999 – decembrie 2000), când a fost prim-ministru. Cine va fi următorul guvernator al BNR?

    12

    Care va fi noul unicorn al ţării?
    După ce UiPath a devenit primul unicorn de pe piaţa locală, ne întrebăm ce altă companie de tehnologie ar putea să atingă acest statut. Bitdefender se îndreaptă spre pragul de 1 miliard de euro (anul trecut, compania a fost evaluată la peste 689 milioane de euro), însă producătorul românesc de soluţii de securitate cibernetică nu respectă întocmai definiţia unicornului, nefiind un start-up.

    13

    Ce fac fraţii Pavăl cu noua companie tip holding cu un capital de 1 miliard de euro?
    Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii retailerului Dedeman, au înfiinţat în decembrie anul trecut Pavăl Holding, o companie cu un capital social de un miliard de euro, cea mai mare deţinere directă a unor antreprenori români. Pavăl Holding este cea mai mare companie înfiinţată în 2018 după valoarea capitalului social şi este deţinută de Dragoş Pavăl în proporţie de 60% şi de Adrian Pavăl de 40%. Fraţii Pavăl au realizat în ultimii doi ani mai multe achiziţii, de la pachete de acţiuni în companii energetice la clădiri de birouri. Dedeman a cumpărat în 2018 proiectul The Bridge, în cea mai mare tranzacţie de office de pe piaţa locală, evaluată la 200 de milioane de euro. Ei controlează însă şi 59% din producătorul de cărămizi Cemacon, dar deţin şi pachete de acţiuni în cadrul companiilor energetice Electrica, Transelectrica şi Conpet. 

    ˝Am înfiinţat firma holding pentru flexibilitatea pe care ţi−o oferă această structură în dezvoltarea de noi investiţii ale grupului nostru, dar şi pentru că dorim să ne organizăm să ne structurăm mai bine pe linii de business încât să fim mai eficienţi. Nu intenţionăm să ne listăm la bursă. Pavăl Holding va deţine toate participaţiile pe care le controlăm în prezent˝, Dragoş Pavăl

    14

    Va ieşi Telekom de pe piaţa locală?
    Grupul elen OTE, prin intermediul căruia gigantul german Deutsche Telekom (DT) controlează Telekom România, a infirmat recent informaţiile potrivit cărora ar fi demarat negocieri pentru vânzarea grupului format din fostele companii Cosmote şi Romtelecom cu afaceristul bulgar Spas Roussev, însă pe piaţă zvonurile că nemţii ar fi luat decizia de a ieşi de pe piaţa locală persistă. Subiectul exitului DT de pe piaţa din România, care a început să se vehiculeze anul trecut, a revenit brusc pe piaţă săptămâna trecută după ce omul de afaceri bulgar Spas Roussev, care tocmai a preluat de la grecii de la OTE şi nemţii de la DT subsidiara din Albania, a afirmat pentru Capital.bg că se află în discuţii şi pentru achiziţia Telekom România. „Achiziţia Telekom Albania este primul pas al încercării mele de a consolida piaţa de telecom din Balcani. Negocierile cu Deutsche Telekom continuă pentru operaţiunile lor din România, negocieri în care, datorită dimensiunii tranzacţiei, sunt implicat alături de un partener. Ulterior vor fi discuţii şi pentru Macedonia“, a declarat Roussev.

    15

    Câte fabrici se vor mai închide? 

    Luna aceasta, producătorul elveţian  Nestlé România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum, a anunţat oficial că va închide fabrica din Timişoara. Demersurile au început, procesul urmând a fi finalizat până la sfârşitul lunii mai 2019; închiderea fabricii va afecta jumătate din cei 860 de salariaţi din România, iar compania va muta inclusiv producţia napolitanelor Joe, marcă românească preluată de Nestlé, în Ungaria. Închiderile de fabrici au fost constante ale ultimilor ani: în 2017, Dräxlmaier a închis o fabrică ce avea 800 de angajaţi în Piteşti, iar anul trecut, producătorul românesc Lemarco Cristal din Urziceni a fost închis pe motiv că nu era competitiv. 

    16

    Ce investiţii noi vor mai veni pe piaţa locală?
    ​În timp ce unele companii au anunţat închideri de fabrici, există şi motive de optimism: anul acesta de pildă, producătorul de electrocasnice Arctic, controlat de grupul turc Arcelik, va porni producţia de maşini de spălat în noua fabrică a companiei din localitatea Ulmi, judeţul Dâmboviţa.
    Noua unitate de producţie va realiza în 2019 circa 1,1 milioane de electrocasnice, pentru ca în următorii ani cifra să se dubleze. Această nouă investiţie de peste 100 de milioane de euro, din care o treime este ajutor de stat, va susţine creşterea businessului Arctic pe piaţa locală până spre valoarea de 1 mld. euro, conform estimărilor ZF.
    Grupul german Daimler, care deţine marca Mercedes-Benz şi este în top trei cei mai mari exportatori din economia românească, porneşte luna viitoare producţia unei noi cutii de viteze la Sebeş pe lângă cea automată cu nouă trepte, marcând astfel cea de-a doua extindere a producţiei sitului din judeţul Alba din ultimele şase luni.
    Ce fabrici ar mai putea veni în România? Christophe Dridi, noul director general al Group Renault România şi al Automobile Dacia, a declarat luna aceasta că vrea să crească gradul de integrare locală a maşinilor produse la Mioveni şi discută cu mai mulţi furnizori posibilitatea de a-i atrage pe piaţa locală – astfel, numărul producătorilor din automotive ar putea creşte. 

    17

    Cine ar putea să îşi mai vândă compania?
    Piaţa serviciilor medicale şi farma a fost una dintre cele mai căutate în ultimii ani, investitorii strategici şi financiari preluând lanţuri de farmacii, distribuitori farma, clinici şi spitale din România. Domeniul a fost urmat de telecom – în luna mai a anului trecut, grupul american Liberty Global a anunţat oficial – după îndelungi speculaţii – vânzarea operaţiunilor din România, Germania, Ungaria şi Cehia către grupul britanic Vodafone. Va continua trendul sau vor urma vânzări spectaculoase pe alte segmente? Compania de consultanţă şi audit Deloitte România anunţă că piaţa de fuziuni şi achiziţii va înregistra circa 100 de tranzacţii în 2019 şi va continua să reflecte trendul din ultimii zece ani.
    De asemenea, valoarea medie a tranzacţiilor pentru anul 2019 este estimată de Deloitte România la 40 – 50 de milioane de euro, peste media de 40 de milioane de euro din ultimul deceniu.

    18

    Câte restaurante noi se mai deschid?
    Nici nu a început bine anul, că ştirile referitoare la deschideri de restaurante nu contenesc să apară: de la Therme, care a anunţat săptămâna trecută deschiderea unui restaurant în cadrul complexului de relaxare în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro, şi până la cel mai nou restaurant din Floreasca, Ora Experience, rezultatul unei investiţii de 150.000 de euro, al omului de afaceri Bogdan Cervenschi.
    În 2019 şi-a anunţat revenirea pe piaţa locală lanţul de restaurante fast-food Burger King (adus de polonezii de la Amrest); Gregory’s, care deţine deocamdată o unitate în Pipera, şi-a anunţat extinderea spre finalul anului trecut; la fel şi grupul românesc de restaurante Il Calcio, care vrea un al treilea restaurant.

    19

    Ce se va întâmpla cu prima casă?
    Plafonul acordat garanţiilor pentru programul Prima casă va fi de 2 miliarde lei în 2019, la un nivel similar cu anul 2018, contrazicând astfel tendinţele de scădere înregistrate în anul anterior. Pe de altă parte însă, programul Prima casă ar putea să nu mai fie susţinut de bănci, ca urmare a faptului că ratele de dobânzi sunt mai mici faţă de cele standard, iar împărţirea riscului cu clientul este mai mare pentru bancă, de vreme ce avansul este mai mic faţă de creditele ipotecare de listă.

    20

    Cât va mai costa benzina?

    Preţul benzinei va stagna sau va scădea în 2019, apreciază analiştii citaţi de ZF, comform tendinţei de la finalul anului 2018.

    21

    Vor începe căutările de gaze în Marea Neagră?
    OMV şi Exxon trebuie să anunţe în trimestrul I din 2019 dacă zăcământul de gaze este comercial. Exxon şi OMV-Petrom ar putea hotărî în acest an să facă exploatare şi producţie în Marea Neagră. 

    22

    Câţi KM de autostradă va avea România ÎN 2019?
    Potrivit informaţiilor transmise agenţiei Mediafax de CNAIR (Comisia Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) la începutul anului, România ar urma să aibă 118 km noi de autostradă, depinzând însă de constructori; Asociaţia Pro Infrastructura contrazice însă acest obiectiv şi oferă ca variantă fezabilă inaugurarea a 43 de km de autostradă.

    23

    Câţi români vor mai pleca din ţară?
    Deputatul PNL Marilen Pirtea a declarat recent că 500.000 de tineri au plecat din România în ultimii zece ani din cauza „exodului alimentat de guvernarea PSD-ALDE”, precizând că există decalaje mari între aşteptările cetăţenilor şi slaba calitate a vieţii. Doar în 2017 din România au emigrat aproape 220.000 de persoane, potrivit datelor INS, iar numărul românilor plecaţi în străinătate în ultimele două decenii a ajuns la peste 3,6 milioane, cei mai mulţi fiind în prezent în Italia şi în Spania. 

    24

    Vor mai reuşi companiile să facă 100.000 de noi angajări ?
    Numărul de salariaţi va depăşi 5 milioane de persoane, dar economia nu va mai putea angaja peste 100.000 de noi angajaţi în 2019 pe fondul deficitului de candidaţi. Or, potrivit lui Dragoş Petrescu, preşedintele Asociaţiei HORA (patronatul restaurantelor), doar deficitul de personal din industria restaurantelor ajunge la 50.000 de persoane anul acesta.

    25

    Cum va evolua consumul?
    După boomul consumului de anul trecut, specialiştii anticipează o încetinire a acestuia. Spre exemplu, reprezentanţii industriei financiare care s-au reunit la mijlocul lunii ianuarie la Viena, la evenimentul dedicat lor, Euromoney, anticipau o scădere a inflaţiei şi temperarea creşterii cursurilor valutare pe fondul majorărilor salariale care au dus la creşterea puterii de cumpărare, la creşterea consumului şi la susţinerea creşterii economice. Ei spuneau că Europa Centrală şi de Est nu mai poate creşte prin consum, prin creşterea salariilor, fără să aibă o productivitate mare în spate. 

    26

    Cine va candida, în 2019, pentru funcţia de preşedinte al României şi cine va câştiga alegerile?

    Alegerile din 2019 nu poartă o miză la fel de mare ca şi cele de anul viitor, atunci când se va decide componenţa parlamentară. Cu toate acestea, o victorie a lui Klaus Iohannis poate însemna încă cinci ani de conflicte între Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni. Cum niciun alt partid nu a desemnat încă un contracandidat, un nou mandat pentru Iohannis pare a fi varianta cea mai plauzibilă.

    27

    Ce partid european va deţine majoritatea în Parlamentul European după alegerile din luna mai?
    Alegerile europarlamentare din luna mai vor aduce clarificări în ceea ce priveşte ascensiunea partidelor eurosceptice sau stabilitatea coaliţiei actuale, în fruntea căreia se află Partidul Popular European. Dispariţia de pe scena publică a unor partide precum Frontul Naţional (Franţa) ar trebui să limiteze accesul partidelor extremiste în forul legislativ european; Parlamentul European va avea, cel mai probabil, o structură similară cu a celui de astăzi.

    28

    Ce partid va câştiga alegerile europar−lamentare desfăşurate pe teritoriul României?
    Fiind un partid de masă, PSD are cele mai mari şanse să câştige şi alegerile europarlamentare din luna mai, în ciuda protestelor populare din ultimele luni. Şansa partidelor mici, aşa cum este noua formaţiune PLUS a lui Dacian Cioloş, este de a aduce la vot cât mai mulţi „votanţi ocazionali” – acel segment de alegători care se prezintă rar la cabina de vot şi care poate modifica rezultatul final. Acest aspect e cu atât mai important în cadrul alegerilor europarlamentare, când prezenţa la vot e una extrem de scăzută.

     

    29

    Cine o să fie şeful Comisiei Europene după alegerile europarlamentare din mai 2019?
    Şefia instituţiilor europene se împarte între partidele care înregistrează cele mai bune rezultate la alegerile europarlamentare; este de aşteptat, prin urmare, ca Partidul Popular European (cea mai mare formaţiune din Parlamentul European) să primească un nou mandat de preşedinte al Comisiei Europene, chiar dacă acesta e în prealabil propus de liderii statelor membre. Un scenariu plauzibil e acela în care Jean-Claude Juncker va rămâne, timp de 5 ani, în fruntea organului executiv al UE.

    30

    Cum o să iasă România după cele 6 luni de preşedinţie a Consiliului UE?
    Cel mai important dosar al României (excluzând Brexitul) este negocierea exerciţiului financiar 2021-2027. Interesele noastre sunt legate în special de fondurile de coeziune, iar presiunea tot mai mare pe o condiţionare a acestora în funcţie de respectarea valorilor europene poate deveni un subiect de controversă în timpul discuţiilor. Ca imagine, România – dacă va reuşi să organizeze cu succes summiturile şi întâlnirile formale – va avea de câştigat la finalul celor 6 luni.

    31

    Va ieşi Marea Britanie din Uniunea Europeană până la finalul anului?
    Este probabil întrebarea momentului, mai ales după înfrângerea istorică suferită de Theresa May pe
    15 ianuarie. Premierul britanic trebuie să negocieze atât cu liderii europeni cât şi cu parlamentarii din Regatul Unit, încercând să găsească o cale de mijloc care să permită ieşirea din Uniunea Europeană în termeni avantajoşi. Principala miză e accesul pe piaţa unică europeană, o piaţă cu peste 500 de milioane de clienţi (în jur de 440 de milioane după ieşirea Marii Britanii).

    32

    Va rămâne Donald Trump preşedintele Statelor Unite până la finalul acestui an?
    Pe măsură ce ancheta condusă de procurorul special Robert Mueller avansează, tot mai mulţi democraţi înaintează varianta suspendării lui Donald Trump din funcţia de preşedinte al Statelor Unite. E un scenariu greu de imaginat, dar şi situaţia lui Donald Trump e una fără precedent. Acuzaţiile legate de colaborarea cu agenţi ruşi ar putea, odată dovedite, să aducă finalul mandatului său la Casa Albă. Toate aceste acuzaţii există însă încă de la preluarea funcţiei, iar Trump a reuşit să reziste în Biroul Oval.

    33

    Cum va evolua războiul comercial dintre Statele Unite şi China?

    Secretarul de stat american, Mike Pompeo, declara, la finalul anului trecut, că Statele Unite sunt angajate într-un proces de a convinge China să se comporte precum o naţiune normală în ceea ce priveşte comerţul”. Liderul chinez, Xi Jinping, nu pare impresionat de ameninţările americanilor, iar negocierile dintre cele două state se află într-un punct mort. E de aşteptat, prin urmare, ca tarifele aplicate reciproc să crească în continuare până la momentul în care una dintre cele două mari puteri va fi dispusă să facă un compromis.

    34

    Vom asista la semnarea unui acord de pace istoric între Statele Unite şi Coreea de Nord?
    Întâlnirea de anul trecut dintre Kim Jong-un şi Donald Trump a fost un moment istoric, care a semnalizat atât deschiderea Coreei de Nord către Vest, cât şi cea a lui Donald Trump către negocieri extinse. Semnarea unui acord de pace reprezintă doar o chestiune de timp, iar 2019 poate fi anul care să aducă normalizarea situaţiei în acea regiune din Asia.

    35

    Vor rămâne Statele Unite în NATO?
    Preşedintele Donald Trump a analizat în mai multe rânduri, în anul 2018, posibilitatea retragerii Statelor Unite din alianţa nord-atlantică. Principalul său motiv de nemulţumire este faptul că partenerii din alianţă nu alocă suficienţi bani apărării. Decizia de a ieşi din NATO ar fi însă una extremă şi cu efecte pe termen lung, aşa că Trump va rămâne, probabil, doar la stadiul de critici.