BusinessMagazin

Tag: termen

  • Este cel mai folosit cuvânt din lume, însă puţină lume îi cunoaşte semnificaţia

    OK este cel mai folosit cuvânt din lume, utilizat pentru a descrie o stare de spirit, un acord, sau pur şi simplu pentru a începe o propoziţie, însă puţini cunosc etimologia sau semnificaţia acestui cuvânt, scrie Business Insider.

    O teorie susţine că OK este abrevierea pentru “oll korect”, un termen din jargon apărut în anii 1830 care poate fi asemănat cu OMG-ul sau LOL-ul zilelor noastre. Cuvântul OK a apărut sub forma unei glume în 1839, în The Boston Morning Post, cel mai popular ziar din New England, la vremea aceea. Duminică, 23 martie, s-au împlinit 175 de la apariţie.

    Al optulea preşedinte al SUA, Martin Van Buren, a fost cel care a popularizat cuvântul OK. Susţinătorii preşedintelui erau cunoscuţi sub numele de OK Club , OK fiind prescurtarea de la Old Kinderhook, porecla lui Van Buren. Unele surse au scris că Van Buren ar fi început să  folosească OK drept semnătură.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Metrorex: Când se va circula pe tronsonul de metrou Drumul Taberei-Eroilor

    “Vom finaliza lucrările la sfârşitul anului 2016, vom începe problele tehnologice la sfârşitului lui 2016, probe tehnologice obligatorii pentru punerea în funcţiune şi pentru a crea condiţiile de siguranţă pentru transportul călătorilor, astfel încât preconizăm că în martie 2017 vom începe traficul cu călători”, a declarat miercuri directorul de investiţii al Metrorex, Constantin Mustăţea, la o conferinţă de presă pe şantierul depoului Valea Ialomiţei, referitoare la stadiul lucrărilor pe şantierele viitoarelor staţii de metrou ale Magistralei 5.

    Potrivit acestuia, la şapte staţii de metrou din cele zece ale tronsonului lucrările sunt finalizate în proporţie de 100% şi există fonduri suficiente pentru finalizarea proiectului.

    “Stadiul lucrărilor la cele zece staţii variază între 40 şi 100%. Din punct de vedere al structurii, aici la Valea Ialomiţei şi încă la alte şase staţii, deci şapte din zece sunt finalizate 100%. Depoul Valea Ialomiţei, de lângă staţia Valea Ialomiţei, lucrările sunt în grafic, din punct de vedere al structurii, sunt finalizate. Au început lucrările de finisaje, respectiv compartimentări, pregătire calea de rulare pentru fundaţie. Lucrările continuă, mai ales că avem în momentul de faţă şi o propunere de buget, putem continua lucrările fără a avea niciun fel de blocaj”, a mai spus Mustăţea.

    Secţiunea Râul Doamnei – Eroilor este finanţată din fonduri structurale nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport 2007-2013.

    Magistrala 5 va fi realizată în două etape: tronsonul Drumul Taberei – Universitate în prima etapă de execuţie şi Universitate – Pantelimon, în etapa a doua. Tronsonul 1 Drumul Taberei – Eroilor al Magistralei 5 Drumul Taberei-Pantelimon, în lungime totală de 6,8 km, va avea un depou şi zece staţii de metrou: Râul Doamnei, Valea Argeşului, Valea Ialomiţei, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor.

    Constructorul secţiunii Râul Doamnei – Eroilor este Asocierea Astaldi (Italia) – FCC Construccion (Spania) – Delta ACM (Romania) – AB Construct (România). Până în prezent, valoarea totală a contractelor atribuite pentru construcţia Magistralei 5 de metrou se ridică la circa 2,6 miliarde de lei cu TVA inclus, echivalentul a circa 585 milioane euro.

  • El este directorul general al companiei care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi în valoare de 132,7 milioane de euro

    Viktor Boczán este, din 2014, directorul general al Provident Financial România, compania de credite de consum de valoare mică, pe termen scurt, care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi totale în valoare de 132,7 milioane de euro anul trecut.

    La 38 de ani, Viktor Boczán este responsabil de continuarea dezvoltării strategice şi operaţionale a Provident şi de consolidarea poziţiei pe piaţa creditelor de consum. Directorul general al Provident Financial România are o experienţă de peste 13 ani în grupul International Personal Finance, din care face parte Provident, ocupând diferite funcţii de management în departamentele de operaţiuni, dezvoltarea afacerii şi contact centre din cadrul filialei din Ungaria a grupului. Din 2012, Viktor Boczán a condus departamentul de operaţiuni din Ungaria, compus din aproape 3.200 de angajaţi şi agenţi.

    Şi-a început cariera imediat după absolvirea studiilor universitare la College of Dunaújváros, Technical Management, implicându-se în proiecte IT până în 2001, când s-a alăturat echipei Provident din Ungaria, în poziţia de development manager, şi de atunci a evoluat constant în cadrul companiei.

    Sub managementul lui Viktor Boczán, compania a depăşit în prezent pragul de 320.000 de clienţi în România şi Bulgaria şi are în vedere un portofoliu de 500.000 de clienţi activi în următorii ani 5 ani. În 2013, grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte Provident, a lansat operaţiunile din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Astfel, veniturile totale ale celor două ţări au atins 93,4 milioane de euro, cu 19,3% mai mult comparativ cu 2013. Totodată, compania şi-a extins continuu portofoliul de produse şi servicii, ca parte a strategiei de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

    Dincolo de viaţa profesională şi performanţele de business, Viktor Boczán spune că încearcă permanent să menţină un echilibru care să-i permită să-şi dezvolte în acelaşi timp şi pasiunile. „Călătoresc ori de câte ori am oportunitatea şi prefer locurile neatinse de intervenţia umană, dar şi colţurile lumii încărcate cultural, de unde am avut întotdeauna ceva de învăţat“, spune directorul general al Provident. 

  • El este directorul general al companiei care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi în valoare de 132,7 milioane de euro

    Viktor Boczán este, din 2014, directorul general al Provident Financial România, compania de credite de consum de valoare mică, pe termen scurt, care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi totale în valoare de 132,7 milioane de euro anul trecut.

    La 38 de ani, Viktor Boczán este responsabil de continuarea dezvoltării strategice şi operaţionale a Provident şi de consolidarea poziţiei pe piaţa creditelor de consum. Directorul general al Provident Financial România are o experienţă de peste 13 ani în grupul International Personal Finance, din care face parte Provident, ocupând diferite funcţii de management în departamentele de operaţiuni, dezvoltarea afacerii şi contact centre din cadrul filialei din Ungaria a grupului. Din 2012, Viktor Boczán a condus departamentul de operaţiuni din Ungaria, compus din aproape 3.200 de angajaţi şi agenţi.

    Şi-a început cariera imediat după absolvirea studiilor universitare la College of Dunaújváros, Technical Management, implicându-se în proiecte IT până în 2001, când s-a alăturat echipei Provident din Ungaria, în poziţia de development manager, şi de atunci a evoluat constant în cadrul companiei.

    Sub managementul lui Viktor Boczán, compania a depăşit în prezent pragul de 320.000 de clienţi în România şi Bulgaria şi are în vedere un portofoliu de 500.000 de clienţi activi în următorii ani 5 ani. În 2013, grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte Provident, a lansat operaţiunile din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Astfel, veniturile totale ale celor două ţări au atins 93,4 milioane de euro, cu 19,3% mai mult comparativ cu 2013. Totodată, compania şi-a extins continuu portofoliul de produse şi servicii, ca parte a strategiei de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

    Dincolo de viaţa profesională şi performanţele de business, Viktor Boczán spune că încearcă permanent să menţină un echilibru care să-i permită să-şi dezvolte în acelaşi timp şi pasiunile. „Călătoresc ori de câte ori am oportunitatea şi prefer locurile neatinse de intervenţia umană, dar şi colţurile lumii încărcate cultural, de unde am avut întotdeauna ceva de învăţat“, spune directorul general al Provident. 

  • Compania care a inventat termenul de “reţea socială” vrea să atace supremaţia Facebook. Traficul a crescut cu 500% anul trecut

    Facebook este accesat în fiecare zi de peste un miliard de oameni, iar acest lucru a dus, inevitabil, la scăderea traficului generat de celelalte reţele sociale disponibile. Una dintre cele mai afectate companii de creşterea Facebook este MySpace, reţeaua socială care a popularizat acest termen în urmă cu mai bine de un deceniu.

    Cu toate că MySpace nu mai este atât de populară, noii săi proprietari reuşesc încă să genereze venituri considerabile datorită bazei de date a persoanelor înregistrate.

    Compania de online advertising Specific Media a achiziţionat MySpace în 2011 pentru 35 de milioane de dolari, la doar şase ani după ce News Corp. achiziţionase reţeaua socială pentru 580 de milioane de dolari. Ruport Murdoch, maganatul american ce deţine News Corp., a declarat într-un interviu că MySpace a fost “o greşeală foarte scumpă”.

    Specific Media a reuşit însă să transforme site-ul într-o afacere destul de profitabilă. Printr-un proces de rebranding şi reorientarea către un conţinut multimedia, Specific Media a adus o creştere de 469% a traficului pe MySpace în anul 2014, cea mai mare înregistrată de o reţea socială, scrie Business Insider.

    Vânzarea spaţiilor publicitare a devenit astfel extrem de eficientă, iar reprezentanţii Specific Media se aşteaptă la rezultate bune şi pentru anul în curs.

  • Care este întelesul ascuns din spatele numelor companiilor precum LEGO,Yahoo sau Pepsi

    Datorită succesului lor, numele acestor companii ne sunt familiare, dar majoritatea au un înteles ascuns în spate. De exemplu, LEGO, reprezintă o combinaţie a două cuvinte daneze care se traduce “joacă bine”, relatează Business Insider.

    IKEA-Numele s-a format combinând iniţialele fondatorului Ingvar Kamprad cu iniţialele fermei unde acesta a lucrat, Elmtaryd, şi iniţiala oraşului în care acesta a trăit, Agunnaryd. IKEA

    Canon-Iniţial, compania a fost numită “Kwanon”, zeiţa Budistă, dar şi-a schimbat numele în 1935 pentru a avea o atracţie mai mare la publicul larg.

    Sony-Este derivat de la cuvântul din Latină, “sonus”, ce înseamnă sunet, dar care a fost folosit şi pentru a exprima un termen argou folosit de tinerii din Japonia anilor 50 ce desemna un tânăr prezentabil şi deştept.

    Haagen-Dazs-A fost ales special de fondatori pentru a da produsului “o aură a tradiţiei din vechiea lume”

    WD-40-Dupa 39 de încercări eşuate, spray-ul a fost perfectat la a 40-ea încercare, de aici şi numele.

    Yahoo– Este un acronim pentru “Yet Another Hierarchical Officious Oracle”, dar se referă şi la specia imaginară găsită în cartea Călătoriile lui Guliver de Jonathan Swift.

    Pepsi– La început sucul se numea “Brad’s Drink” denumită aşa în onoarea creatorului său, Caleb Bradham. A devenit Pepsi-Cola în 1898 datorită cuvântului “dyspepsia”, ce înseamnă indigestie, care voia să reprezinte credinţa fondatorului, cum că băutura ajuta digestia.

    Google-Şi-a luat numele de la termenul matematic “googol”, ce desemnează cifra 1 urmată de 100 de zerouri.

    Virgin-Un coleg de-a lui Richard Branson, fondatorul, a sugerat numele astă remarcând faptul că “suntem virgini în afaceri”.

    Blackberry-Numele a fost stabilit în 1999 deoarece tastele de pe telefon semănau cu boabele murelor.

    Spotify-Daniel Ek şi Martin Lorentzon, fondatorii, formulau idei despre ce nume ar trebui să poarte compania când Ek a auzit cuvântul Spotify. Oarecum ruşinaţi de originea numelui, fondatorii susţin acum ca numele companiei se trage din cuvintele “spot” şi “identity”.

    Oracle– Numele a provenit de la numele de cod al unui proiect al CIA la care lucrau co-fondatorii, Larry Ellison si Bob Oats. Proiectul era o bază de date menită să raspundă la orice întrebare.

    Starbucks-Şi-a luat numele de la un personaj din romanul lui Herman Melville, Moby Dick, tânărul Starbuck.

    Reebok-O alternativă de pronunţie ar fi “rhebok”, cuvântul în afrikaans care desemnează un tip de antilopă, nume menit să dea senzaţia de viteză şi eleganţă.

    Skype-Iniţial era numit Skyper, nume ce era redus din compoziţia “Sky Peer-to-Peer”. Într-un final, s-a renunţat la ultima literă.

    Amazon– Jeff Bezos a dorit ca numele companiei să înceapă cu litera “a”. A crezut că numele celui mai mare râu din lume este un nume bun pentru ambiţiile de creştere ale companiei.

  • Duminică 19 iulie va fi organizată extragerea bonurilor fiscale câştigătoare din iunie

    Ca şi în cazul ultimei extrageri ocazionale desfăşurate în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, selecţia câştigătorilor va fi realizată în două etape. Astfel, duminică 19 iulie Loteria Română va organiza extragerea din urne a bilelor care vor desemna ziua şi valoarea bonurilor câştigătoare în prima etapă de selecţie. După centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru  determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.

    Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al C.N. „Loteria Român㔠(CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile. La această extragere participă toate bonurile fiscale emise în perioada 1 – 30 iunie 2015, fără a fi necesară înregistrarea prealabilă a acestora într-o bază de date.

    Extragerea va fi realizată cu urnele şi bilele pe care Loteria Română le utilizează pentru tragerile loto. Totodată, extragerea va fi organizată în prezenţa unei comisii de tragere formată din câte un reprezentant al MFP, ANAF şi CNLR, iar bilele şi urnele vor fi verificate în prezenţa comisiei înainte de extragere.

    Depunerea cererilor de revendicare se realizează începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de revendicare a premiului. Formularul cererii poate fi obţinut gratuit de la administraţia fiscală la care se depune bonul fiscal sau descărcat de pe site-ul MFP – www.mfinante.ro. Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat  fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine). Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare. Pentru asigurarea transparenţei, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP şi ANAF.

    În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1.000.000 lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare. Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile, se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători.

    În cazul realizării celei de a doua etape de selecţie în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Şi această extragere va fi realizată cu urnele CNLR şi va fi televizată, organizarea acesteia urmând să fie anunţată ulterior.

    Numărul extras în cadrul acestei trageri va fi primul câştigător şi, totodată, va reprezenta baza de referinţă la care se aplică crescător un pas care are valoarea egală cu ziua emiterii bonului fiscal câştigător. Dacă în urma aplicării acestei proceduri de selecţie se depăşeşte numărul unic maxim atribuit bonurilor fiscale din listă, următorul număr câştigător din listă este dat de diferenţa dintre suma determinată prin aplicarea pasului la baza de referinţă şi numărul unic maxim atribuit, continuând cu aplicarea pasului până la stabilirea numărului maxim de premii prevăzut de legislaţia în vigoare. În procesul de aplicare al pasului, numerele selectate ca fiind câştigătoare, sunt eliminate din listă.

    După stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câştigătoare, acestea vor fi centralizate şi transmise în termen de două zile către ANAF în vederea încărcării rezultatelor în “Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale”, respectiv pentru verificarea autenticităţii bonurilor fiscale câştigătoare de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, prin direcţiile regionale antifraudă fiscală.

    Pentru selectarea bonurilor câştigătoarea din rândul celor emise în luna iulie a.c. extragerea va fi organizată în data de 16 august 2015.

  • Avea 80 de magazine de lenjerie intimă în România şi exporta în 50 de ţări. Acum este în insolvenţă, cu datorii de 4 ori mai mari decât cifra de afaceri. Povestea Jolidon

    Retailerul de lenjerie intimă Jolidon, creat acum circa două decenii de antreprenorul local Gabriel Cârlig a intrat în insolvenţă la cererea creditorului J.I.E., potrivit tribunalului din Cluj. Potrivit deciziei Tribunalului au mai cerut insolvenţa mai mulţi creditoril. „Fixează termen de judecată pentru data de 23 septembrie 2015 (…). Dispune conexarea cererilor creditorilor A.B., DGMC, BCR S.A., AFM, S.C. M.E.S.R.L., S.C. A.S.S.R.L. ş.a. (…) cereri care vor fi analizate ca declaraţii de creanţă potrivit art. 66 alin. 6 din Legea nr. 85/2014.” Despre compania J.I.E. nu există date.

    CUM A AJUNS JOLIDON DE LA POVESTE DE SUCCES LA INSOLVENŢĂ

  • Iată ce se întâmplă cu mâncarea de la supermarketurile româneşti când intră în termenul de expirare. Capcanele promoţiilor „XXL” sau „3 la preţ de 1”

    Anual, peste 2,2 milioane de tone de mâncare sunt aruncate la coş doar în România, ţara noastră clasându-se astfel pe locul nouă la nivel european. Risipa de alimente a ajuns un motiv real de îngrijorare în UE încă de anul trecut, când un studiu comandat de Comisia Europeană a arătat că, în medie, un cetăţean european aruncă 179 de kilograme de mâncare în fiecare an, risipa dublându-se în perioada 2006-2012.

    Pentru a contracara acest fenomen, în Franţa, spre exemplu, Parlamentul a votat la începutul acestei săptămâni o lege prin care marii retaileri sunt obligaţi să doneze produsele ce urmează să expire unor organizaţii caritabile.

    Iată ce se întâmplă cu mâncarea care intră în „termenul de expirare” în supermarketurile din România

  • Astăzi este termenul limită pentru depunerea declaraţiilor privind veniturile

    Declaraţia 200 privind veniturile realizate din România se depune de către persoanele fizice care au realizat în anul 2014, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani sau în natură din România, provenind din activităţi independente; cedarea folosinţei bunurilor; activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real; transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise; operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

    Contribuabilii care au efectuat în cursul anului fiscal de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private, conform legii, şi solicită restituirea acestora şi cei care optează pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil pentru susţinerea entităţilor nonprofit vor completa secţiunea corespunzătoare din formular. Contribuabilii care îşi exprimă această opţiune pot solicita direcţionarea acestei sume către o singură entitate nonprofit sau unitate de cult.

    Declaraţia se completează în două exemplare, iar originalul poate fi depus la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are adresa, unde se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau curatorului fiscal, după caz, sau la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fără domiciliu fiscal în România care realizează venituri. Copia se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia.

    Formularul 201, “Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate” se completează şi se depune de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul 2014, condiţia de rezidenţă prevăzută în Codul fiscal,  care au realizat în anul 2014 venituri din străinătate, impozabile în România. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare, precum şi impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unităţi monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

    Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, în anul 2015, în mod individual, venituri impozabile din România, din activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Declaraţiile menţionate se depun pe hârtie direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Declaraţiile se pun gratuit la dispoziţia contribuabilului. Data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz. Formularele 200 şi 230 se pot transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin Spatiul Privat Virtual  sau pe baza unui certificat digital, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nedepunerea formularelor 200, 201 şi 221 până la data de 25 mai 2015, inclusiv, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 lei.

    Modelul formularelor precum şi instrucţiunile de completare a acestora se găsesc pe portalul ANAF.