BusinessMagazin

Tag: tendinte

  • Cele mai importante 10 tendinţe care vor defini anul 2016

    În primul rând, utilizatorii se aşteaptă ca inteligenţa artificială să înlocuiască smartphone-urile şi să permită interacţiunea nemijlocită cu obiectele din jurul nostru. Jumătate dintre utilizatorii de smartphone-uri chiar se aşteaptă ca acestea să devină depăşite în următorii cinci ani, se arată în raportul Ericsson ConsumerLab.

    Raportul indică, de asemenea, faptul că ritmul de adopţie a tehnologiilor noi este mai rapid ca niciodată, ele ajungând mai repede ca oricând să fie disponibile şi adoptate la scară largă de populaţie. Drept urmare, perioada în care utilizatorii early adopters sunt esenţiali pentru a-i influenţa pe cei din jur este şi ea, la rândul ei, mai scurtă decât oricând în trecut.

    „Unele dintre tendinţele prezentate de noi în acest raport v-ar putea părea nerealiste, poate chiar puţin SF. Însă interesul consumatorilor pentru noi moduri de a interacţiona cu lumea din jur, interacţiune care să aibă la bază inteligenţa artificială sau realitatea virtuală, dar şi includerea conexiunilor de Internet în pereţii caselor în care locuim sau chiar în propriile noastre corpuri, este cât se poate de real. Asta înseamnă că s-ar putea să vedem, curând, noi categorii de produse, dar şi industrii întregi care se transformă pentru a răspunde acestor nevoi şi cerinţe.”, a declarat Michael Björn, Head of Research, Ericsson ConsumerLab.

    Cele mai importante 10 tendinţe care vor defini anul 2016:

    1. Efectul reţelei asupra stilului de viaţă. În acest moment, patru din cinci oameni experimentează efectul faptului că, pe măsură ce serviciile online sunt folosite de mai multe persoane, beneficiile aduse de acestea cresc. La nivel global, unu din trei consumatori participă deja în diferite forme ale economiei colaborative.

    2. Nativi de streaming. Adolescenţii de astăzi consumă zilnic mai mult conţinut YouTube decât oricare alt grup de vârstă. Astfel, 46% dintre respondenţii cu vârste între 16 şi 19 ani petrec în fiecare zi o oră sau mai mult pe YouTube.

    3. Inteligenţa artificială va ucide epoca privitului în ecranul telefonului. Inteligenţa artificială va permite interacţiunea directă cu obiectele din jurul nostru, eliminând nevoia de a folosi un ecran de smartphone. Mai mult, jumătate dintre utilizatorii de smartphone-uri cred că aceste dispozitive vor fi depăşite în următorii cinci ani de zile.

    4. Virtualul devine real. Consumatorii vor să folosească tehnologii virtuale pentru activităţi de zi cu zi, precum vizionatul evenimentelor sportive sau realizarea de apeluri video. Mai mult, 46% dintre ei şi-ar dori să-şi poată imprima propria mâncare.

    5. Case senzoriale. 55% dintre utilizatorii de smartphone-uri cred că, în următorii cinci ani, materialele folosite pentru construcţia caselor ar putea include senzori care să monitorizeze apariţia mucegaiului, a infiltrărilor de apă sau problemele de electricitate care apar în timp.Astfel, s-ar putea să fie nevoie să regândim complet conceptul caselor inteligente.

    6. Un mod mai inteligent de a face naveta. Cei care fac naveta şi-ar dori să-şi poată utiliza mai bine timpul, în loc să se simtă doar ca nişte obiecte pasive prinse în tranzit. 86% dintre ei ar folosi servicii personalizate de navetă, dacă acestea ar fi disponibile.

    7. Chat de urgenţă. Reţelele sociale s-ar putea transforma în modul preferat de a contacta serviciile de urgenţă. Şase din 10 consumatori ar fi, de asemenea, interesaţi într-o aplicaţie care să ofere informaţii în caz de dezastru.

    8. „Internables”. Senzorii interni care măsoară sănătatea corpului nostru şi cât de bine ne simţim ar putea deveni la fel de populare ca dispozitivele wearable. Opt din 10 consumatori şi-ar dori să folosească tehnologia pentru a-şi îmbunătăţi diferite percepţii senzoriale şi abilităţi cognitive precum simţul văzului, al auzului sau memoria.

    9. Orice este expus hackerilor. Cei mai mulţi utilizatori de smartphone-uri sunt convinşi că activităţile de hacking şi viruşii vor continua să fie o problemă generală. Totuşi, un efect pozitiv care se observă este că unu din cinci au declarat că au mai multă încredere într-o organizaţie care a trecut printr-un atac cibernetic, dar a remediat problema.

    10. Jurnalişti – cetăţeni ai Internetului. Consumatorii împărtăşesc mai multe informaţii ca niciodată şi cred că, astfel, au mai multă influenţă asupra societăţii. Mai mult de o treime cred că demascarea unei companii corupte în medul online are mai mult impact decât reclamarea ei către poliţie.


     

  • Ei sunt “angajaţii viitorului”. Avertismentul experţilor: “Pentru ei nu va mai exista conceptul de lucru timp de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână”

    Angajaţii din noua generaţie nu vor mai dori să aibă un raport de muncă „tradiţional“ cu angajatorii lor, iar companiile vor fi nevoite să se adapteze la noile tendinţe de pe piaţa muncii, spun experţii companiei de audit şi consultanţă fiscală Deloitte.

    CUM AR PUTEA ARĂTA “DICTATURA ANGAJAŢILOR” 

    Tipurile de contracte de muncă pe care le vor avea viitorii angajaţi vor fi diferite de cele cu care am fost obişnuiţi. Pentru ei nu va mai exista conceptul de lucru timp de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Se va lucra de la distanţă, pot fi concepute forme de contracte în funcţie de obiective anuale care trebuie îndeplinite, dar nu va mai conta dacă angajatul lucrează de aca­să, lucrează noaptea, sâmbăta sau duminica“, a spus Doina Patrubani-Voicu, consulting director în cadrul Deloitte România.

  • Alcatel-Lucent investeşte 200.000 de euro într-un laborator LTE în cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara

    Acest proiect este parte a unei colaborări de peste 20 de ani între Alcatel-Lucent şi Universităţile din Timişoara, prin intermediul cărora studenţilor li se oferă acces la cursuri şi tehnologii aliniate tendinţelor actuale.

     „Odată cu deschiderea Laboratorului LTE din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara şi având acces la cele mai noi echipamente şi tehnologii, studenţilor şi profesorilor li se oferă oportunităţi de dezvoltare în linie cu cerinţele pieţei de telecomunicaţii”, declară Eugen Şerbănescu, Director General Alcatel-Lucent România.  

     Laboratorul LTE din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara a fost conceput ca un spaţiu educaţional ce va fi folosit de către cei care studiază principiile de comunicaţii mobile cu accent pe principiile generale de funcţionare a standardului LTE 4G, precum şi studenţii care urmează cursul de Reţele Metropolitane LTE. Laboratorul este dotat cu o platformă completă ce le va oferi studenţilor ocazia să experimenteze toate principiile de funcţionare reale ale standardului.
     

  • Business Magazin a lansat a zecea ediţie a catalogului “100 tineri manageri de top”

    Revista Business Magazin a lansat, pe 25 mai, cea de-a zecea ediţie a catalogului “100 tineri manageri de top”. Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    “După afirmaţia (justificată) că, fie şi cu 100 de nume, lista tot rămâne deschisă, o altă întrebare logică ar putea fi: «Ei bine, atunci cum i-aţi ales?»“ se întrebau redactorii Business Magazin în editorialul care deschidea primul catalog „100 tineri manageri de top“ şi primul demers editorial de tip catalog al publicaţiei.

    Iniţiativa de a face un catalog a venit în contextul în care la Business Magazin apăruse ideea de a face „ceva“ despre tinerii manageri. Redactorii revistei nu ştiau dacă va fi un cover story sau o analiză de tendinţe, poate un top al celor mai bine plătiţi sau al celor mai şcoliţi tineri din afaceri.

  • Unul dintre cele mai mari evenimente de ecommerce se organizează în luna mai la Bucureşti

    Participantii vor avea sansa sa afle tendintele 2015 in ecommerce, modele de business, modalitati de finantare, optimizare si eficientizare a costurilor, workshopuri tehnice din comertul online de la specialisti internationali in vanzari online din Marea Britanie, Germania, Polonia, Rusia, Cehia şi Olanda, notează un comunicat de presă.

    Prin prima editie din Bucuresti, TeCOMM ajunge acum in patru orase importante din tara: Bucuresti, Cluj-Napoca (29-30 octombrie 2015, editia a 5-a), Timisoara (editia 1) si Iasi (6 noiembrie 2015, editia a 2-a).

    Printre speakerii de la această editie se numără Martin Newman (CEO, Practicology), Ralf  Haberich (CCO, Webtrekk) şi Florian Jansen (Managing Director & Co-founder, LaModa).

  • Tendinţele din industria luxului, în noua ediţie DA Premium a Ziarului Financiar

    Din ediţia de aprilie a suplimentului dedicat industriei luxului DA Premium, cititorii pot afla ultimele noutăţi şi tendinţe din lifestyle, de la cele mai noi modele de ceasuri prezentate anul acesta la Basel, locul unde se dă ora exactă în orologeria de lux, la povestea burgerilor gourmet şi recomandări de vacanţă în poate cel mai cosmopolit oraş al Asiei, Singapore.

    Cei pasionaţi de parfumuri vor descoperi povestea primei femei deţinătoare a titlului de Maestru Parfumier dintr-un interviu special cu Annie Buzantian, românca de origine armeană care stă în spatele unor creaţii reper pentru branduri ca Estée Lauder, Marc Jacobs şi Armani.

    Tot pentru luni, 30 martie, ZIARUL FINANCIAR a pregătit suplimentul tematic Insolvenţe, care acoperă pe larg un subiect fierbinte în ultimii ani pentru firmele româneşti.

    Cititorii pot afla de ce numărul de insolvenţe scade cu 50% de la lună la lună, dar şi care sunt consecinţele acestei tendinţe. Cum ar trebui să arate un plan de reorganizare, precum şi domeniile de business care au generat cele mai multe insolvenţe anul trecut sunt alte informaţii preţioase care pot fi găsite în cele 8 pagini ale suplimentului disponibil la punctele de difuzare a presei luni, 30 martie, împreuna cu ZIARUL FINANCIAR.

    Seria apariţiilor editoriale tematice semnate de ZIARUL FINANCIAR continua şi marţi cu cea de-a X-a ediţie a anuarului Top Tranzacţii, suplimentul Business Construct – ce surprinde tendinţele din sectorul construcţiilor şi suplimentul special de mica publicitate Anunţuri.

    Catalogul Top Tranzacţii aduce veşti bune pentru economia românească: anul trecut, valoarea tranzacţiilor s-a dublat până la 3,7 miliarde de euro, faţă de 1,4 miliarde de euro în 2013. Anuarul acoperă pe larg povestea celor mai mari tranzacţii, precum şi informaţii de culise despre motivaţiile unei tranzacţii şi despre echipele de avocaţi şi bancheri care asistă. Tot marţi, 31 martie, echipa suplimentului tematic Business Construct face harta celor mai mari şantiere şi analizează ce perspective au cele mai mari pieţe de materiale de construcţii.


    Brand de referinţă al pieţei de business, ZIARUL FINANCIAR este lider absolut al audienţelor din acest segment, ediţia online ZF.ro având peste 1,92 milioane de vizitatori unici în februarie 2015, potrivit datelor SATI. La rândul său, ediţia tipărită a publicaţiei conduce cu o audienţă extinsă de 488.000 de cititori, conform valului SNA CAPI iunie 2012 – mai 2014.

  • Dolarul şi francul elveţian ar putea trece de 5 lei în 2015, în timp ce cursul leu-euro va rămâne stabil

    Francul a început raliul în ianuarie, cotaţia dintre leu şi moneda elveţiană atingând valori record după ce banca centrală a Elveţiei a renunţat la plafonul de 1,2 franci pentru un euro. Francul elveţian a crescut atunci cu peste 20% în numai câteva zile, iar cursul a atins un vârf de aproape 4,6 lei/franc elveţian în a doua jumătate a lunii ianuarie. Ulterior, cotaţiile au scăzut spre 4,1 lei, dar cursul este în continuare cu circa 12% peste nivelul din decembrie. Debitorii în franci suportaseră deja o apreciere a monedei elveţiene cu 60% la începutul crizei, iar mulţi au ajuns să plătească acum rate duble faţă de cele ini-ţiale.

    Primăvara a venit cu un nou episod de volatilitate pe piaţa valutară. Dolarul a început să accelereze în martie, cursul trecând  în premieră peste pragul de 4 lei/dolar. Faţă de acum un an moneda americană a câştigat 30%. Dolarul se mai ap-ropiase de pragul de 4 lei şi la jumătatea lunii ianuarie, dar atunci nu a reuşit să treacă peste acest nivel, iar în săptămânile următoare chiar a consemnat o tendinţă de depreciere. În martie însă, dolarul a urcat puternic şi a depăşit până şi francul elveţian la cursul BNR.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, cea mai mare parte fiind în euro. În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Stocul creditelor în valută acordate persoanelor fizice era în noiembrie de echivalentul a 62 mld. lei (14 mld. euro), din care aproape 84% erau împrumuturi acordate în euro şi 15,7% reprezentau finanţările în franci elveţieni, potrivit datelor BNR. Creditele în dolari americani reprezentau numai 0,5%.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în valută, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză.
    Raiffeisen Bank anticipează un curs de 4,45 lei/euro pentru jumătatea acestui an şi de 4,40 lei/euro pentru sfârşitul anului. Cotaţia leu/franc va rămâne în jurul pragului de 4, în timp ce cursul leu/dolar ar urma să ajungă în iunie la 4,45, iar în de-cembrie la 4,9 lei/dolar, în viziunea Raiffeisen Bank. „În scenariul nostru de bază ne aşteptăm la o evoluţie stabilă a cursului leului faţă de euro. Cu toate acestea, episoadele de volatilitate sunt foarte posibile, generate atât de factori externi, cât şi interni“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Pe plan intern, eventualele tensiuni la nivel politic şi în relaţia cu FMI/CE ar putea crea volatilitate în pieţele financiare lo-cale. În particular, materializarea propunerilor recente legate de noul Cod fiscal ar putea atrage deraierea şi de jure a acor-durilor cu FMI/CE, şi în mod special o reacţie negativă din partea Comisiei Europene. Factorii externi sunt legaţi de evoluţia evenimentelor din Grecia şi Ucraina, dar şi de modul cum FED-ul american va gestiona procesul de normalizare a dobânzilor în SUA, în opinia economistului-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşteptările BCR sunt pentru un curs leu/euro tranzacţionat în jurul unei valori medii de 4,45, iar grupul Erste anticipează pentru sfârşitul anului un curs EUR-CHF în jur de 1,13 şi un curs EUR-USD în jur de 1,04, ceea ce sugerează rate de schimb potenţiale pentru leu/franc şi leu/dolar: respectiv 3,94 şi 4,28, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.
    „Episoadele de volatilitate cred că sunt posibile şi vor fi cauzate mai degrabă de evoluţiile din regiune, precum cele legate de relaţia Greciei cu zona euro sau de Ucraina.

    Devalorizarea leului faţă de franc şi dolar influenţează diferit actorii economici. Astfel, cei care au credite în franci şi dolari vor avea rate de plată în creştere, în această categorie intrând şi România pentru obligaţiunile denominate în dolari. În ceea ce priveşte comerţul exterior, impactul major va veni din partea aprecierii dolarului care va face importurile de hidrocarburi mai scumpe, iar exporturile spre SUA, Orientul Mijlociu sau Asia, de obicei denominate în dolari, mai competitive“, susţine Radu Crăciun.

    În scenariul macrofinanciar central, Banca Transilvania previzionează o medie anuală pentru cursul leu/euro de 4,42 în 2015 şi de 4,39 în 2016. „Din perspectiva termenului mediu ne aşteptăm la o apreciere uşoară a leului în raport cu moneda unică europeană, pe fondul intrării economiei interne într-un nou ciclu investiţional, cu impact asupra direcţiei de circulaţie a fluxurilor financiare internaţionale“, spune Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
     

  • Turismul medical: Românii tratează în străinătate afecţiuni grave, străinii vin în România la dentist şi plastician

    “Pacienţii străini vin în România, dar ne vizitează pentru turism dentar, investigaţii şi tratamente oftalmologice, chirurgie estetică şi plastică. Atât timp cât vor continua să plătească cu aproximativ 40% mai puţin din preţurile din ţările de origine, vor continua să vină. Însă vorbim de turism medical: avem pe de-o parte medici stomatologi şi oftalmologi extraordinari, şi chirurgi esteticieni renumiţi, dar pe de altă parte avem nevoie de infrastructură şi servicii mai bune pe partea de turism”, spune Răzvan Andrei Nacea, director general Seytour, companie specializată în turism medical.

    Printre principalele ţări din care au venit turiştii străini pentru a beneficia de servicii medicale în România se numără Germania, Marea Britanie, Italia, Franţa şi Israel.

    Potrivit estimărilor Seytour, piaţa turismului medical din România se ridică la aproximativ 300 milioane de euro, fiind dominată de servicii spa şi wellness, şi are o perspectivă de creştere dacă sistemul public şi privat se vor implica mai mult în dezvoltarea infrastructurii şi în promovare. Cheltuiala medie a unui turist străin pentru servicii medicale în România este de 3.000 – 3.500 de euro.

    “Românii îşi tratează în clinicile din străinătate malformaţiile congenitale, traumatismele rămase în urma unor accidente, cataracta, astigmatismul, diferite tipuri de cancer sau tumori. Multe dintre aceste cereri sunt, din păcate, situaţii grave”, a arătat Nacea.

    Cele mai solicitate destinaţii pe segmentul de turism medical de către români sunt Ungaria, Turcia, Austria, Germania şi Israel. Un român cheltuieşte în străinătate pentru servicii medicale peste 5.000 de euro, din cauza afecţiunilor majore tratate.

    În ceea ce priveşte raportul dintre turiştii care vin în România pentru servicii medicale şi românii care apelează la acestea în străinătate, nu există statistici clare.

    “Ştim doar că sunt mai mulţi români care pleacă în străinătate pentru diferite tratamente medicale şi operaţii, decât străinii care ne vizitează pentru turismul medical”, spune Nacea.

    Anul trecut, Seytour şi-a menţinut cifra de afaceri de 1 milion de euro, în acelaşi timp marcând o creştere de 20% a cererilor faţă de anul precedent. Numărul de turişti care apelează la servicii medicale, fie în România, fie în străinătate, a crescut anul trecut cu 15% faţă de 2013.

    Pentru anul 2015, Seytour estimează o creştere de 20% a cifrei de afaceri.

    Seytour intermediază servicii medicale în clinici şi spitale, private şi de stat, din România, Ungaria, Austria, Germania, Elveţia, Franţa, Italia, Belgia, Spania, Turcia, Grecia, Malta, India, SUA, Bolivia şi Mauritius.

  • Principalele tendinţe în tehnologie din 2015

    O echipă internaţională de 80 de ingineri în IT a redactat proiectul Technology Radar care anunţă principalele tendinţe în materie de tehnologie pentru anul următor, dar şi impactul pe care acestea îl vor avea asupra mediului de afaceri, administraţiilor guvernamentale, dar şi asupra societăţii în care trăim.

    Astfel, conform Cisco, în 2015 şi în anii care vor urma se vor remarca următarele tendinţe:

    1. Schimbarea este singura constantă în IT

    • Predicţie: În următorii 10 ani, limitele industriei se vor extinde într-o asemenea măsură încât multe dintre companiile din IT se vor alia, vor investi în achiziţia de companii din afara industriei IT, astfel încât inovaţia care a cuprins această industrie va ajunge şi în alte domenii, cum sunt cel al producţiei de maşini, domeniul sănătăţii şi cel al aviaţiei.
    • Aplicaţie în lumea reală: Achiziţia Nest de către Google reprezintă doar începutul unei tendinţe pe care o vom vedea răspândindu-se în următorii ani. Amploarea tot mai mare a inovaţiei IT&C în diferite sectoare ale industriei, îi va determina pe jucătorii din IT să-şi extindă orizonturile şi să caute noi parteneri de afaceri din afara lumii IT.

    2. Viitorul locului de muncă – dispozitive purtabile şi colaborare

    • Predicţie: Va exista un număr tot mai mare de muncitori liber profesionişti şi o nevoie a companiilor de a inova şi mai mult, pentru a reuşi într-o lume a IoE (Internet of Everything). Astfel, sesiuni de videoconferinţă, folosirea mesageriei instant, postările pe bloguri şi activităţile de streaming vor deveni un standard, pe măsură ce companiile vor face presiuni pentru a-şi pune angajaţii în legătură dincolo de limitele geografice, de grupurile din care fac parte şi de aptitudinile acestora.
    • Până în 2020, aproape 50% din forţa de muncă din SUA va fi formată din persoane născute după anul 1980, potrivit Biroului American de Statistică a Muncii. Şi, pe măsură ce acestea vor intra pe piaţa forţei de muncă, vor contribui cu noi moduri de comunicare, inclusiv social media şi statutul de a fi permanent conectate la web.
    • Aplicaţie în lumea reală: WebRTC (comunicare în timp real bazată pe web) se extinde în interiorul segmentului Enterprise Collaboration, accelerând actuala tranziţie a BYOD (Bring Your Own device – tendinţa angajaţilor de a-şi aduce şi de a folosi propriile dispozitive la birou) şi orientarea industriei IT către consumator. Până în 2020 WebRTC se va extinde şi către zona de colaborare unde ar putea genera o piaţă de un miliard de dolari.

    3. Garantarea IoT (Internet of Things)

    • Predicţie: În următorii doi – cinci ani, securitatea IT se va extinde şi în zona de tehnologie operaţională (OT). Industria de securitate IT va face tranziţia de la o abordare preventivă la o abordare care va ţine cont de toate fazele unui atac – înaintea, în timpul şi după ce acesta a avut loc.
    • Până în 2022, soluţiile de securitate vor reprezenta baza pentru afaceri construite în jurul IoE în valoare de 5,2 trilioane de dolari rezultate din utilizarea activelor şi a logisticii din jurul lanţului de aprovizionare. IoT va introduce în arhitectura securităţii digitale zeci de noi opţiuni, sute de variaţii în integrarea IT/IoT, noi standarde în industrie şi o nouă percepţie asupra aplicaţiilor. Liderii IT vor trebui să aibă o abordare multilaterală a tehnologiei faţă de riscurile de securitate ale IoT. Aplicaţiile recente pentru brevete şi Cisco IoT Security Grand Challenge oferă dovezi că protejarea împotriva ameninţărilor informatice şi protecţia datelor private vor fi principalele puncte de interes.
    • Aplicaţie în lumea reală: noi practici de confidenţialitate printr-un sistem inteligent de contorizare – un sistem inteligent de contorizare care trimite date privind utilizarea de energie către operatorii de utilităţi pentru ca aceştia să-şi poată monitoriza în timp real reţeaua de distribuţie şi să o optimizeze, trebuie să protejeze datele obţinute pentru ca acestea să nu fie făcute publice persoanelor neautorizate. Tehnici de genul anonimizării datelor şi codificării acestora, constituie soluţii pentru a împiedica sistemul inteligent de contorizare să devină o metodă de supraveghere a obiceiurilor utilizatorilor.
    Protecţia împotriva ameninţărilor în industria producătoare: echipamentele folosite în industria producătoare au o durată de viaţă mai mare decât cea a echipamentelor electronice de larg consum, iar resursele limitate de calcul şi de stocare sunt dificil de actualizat. Noile soluţii de securitate sunt dezvoltate în aşa fel încât să menţină actualizate sistemele de securitate pe parcursul duratei de funcţionare.

    4. Analiza datelor în timp real / Fog Computing

    • Predicţie: Răspândirea IoE va genera o creştere semnificativă în ceea ce priveşte analiza datelor în timp real, lucru care va avea implicaţii uriaşe. Big Data nu înseamnă însă nimic fără cei care interpretează datele şi iau decizii în consecinţă. Astfel, pentru ca datele să fie utile într-o lume IoE, trebuie să fie livrate către oamenii care au nevoie de ele în timp real. Iar acest lucru presupune existenţa unei reţele predictive şi sigure.
    • Investiţiile fondurilor de venture capital în servicii de analiză a datelor în timp real vor creşte de peste patru ori în următorii patru ani. Start-up-urile mici sunt, în prezent, cele mai interesate de această tendinţă şi folosesc datele în timp real pentru a analiza foarte multe lucruri: de la aplicaţii de jocuri, la riscuri de securitate informatică şi date colectate de pe câmpurile petrolifere.
    • Serviciile de telecomunicaţii nu vor funcţiona permanent din cauza traficului foarte mare pe reţele care poate genera anumite blocaje. De asemenea, conexiunile instabile la reţea reprezintă o problemă în special pentru echipamentele wireless cu rază scurtă de acţiune. Iar implementarea unor reţele wireless răspândite la nivel regional care să permită senzorilor să trimită date în timp real către cloud, ar putea costa miliarde de dolari. Pe de altă parte, anumite tipuri de dispozitive conectate, cum sunt echipamentele de monitorizare de la distanţă a stării de sănătate şi serviciile de urgenţă se bazează pe funcţionarea foarte bună a reţelelor şi pe o latenţă foarte scăzută. Trimiterea de date în cloud, iar apoi înapoi către aplicaţie, poate afecta negativ performanţa acestor servicii.
    • Fog Computing-ul rezolvă problemele legate de latenţă şi blocaj ale reţelelor. Oferă putere de calcul, spaţiu de stocare şi servicii în reţea către utilizatorii finali indiferent de poziţia acestora în reţea. Oferă, de asemenea, o platformă inteligentă pentru a gestiona infrastructurile IoE. Gestionarea acestor servicii prin Fog Computing va duce la crearea de noi modele de afaceri şi oportunităţi pentru operatorii de reţele.
    • Aplicaţie în lumea reală: În următorii 10 ani, soluţiile de analiză a datelor în timp real împreună cu Fog Computing-ul vor ajuta la optimizarea exploatării resurselor naturale, de la agricultură la câmpuri petrolifere. Iar câştigurile în productivitate vor ajuta în contextul creşterii populaţiei şi al scăderii resurselor naturale.
    • Până în 2050 populaţia lumii va ajunge la 9 miliarde de oameni. Pentru a face faţă cererii în creştere, producţia de hrană trebuie să se majoreze cu aproximativ 70%. Analiza datelor în timp real poate juca un rol cheie: să crească productivitatea şi să minimizeze risipa. Astfel, analiza datelor în timp real ajută la îmbunătăţirea prognozelor meteo, făcând mai uşoară determinarea perioadei optime de recoltare, ritmul de creştere a culturilor şi perioadele cele mai potrivite pentru fertilizare.
    • Un alt exemplu este distribuţia în mod inteligent a energiei electrice. Aplicaţiile pentru gestionarea acestor tipuri de reţele rulate de pe diferite dispozitive pot comuta automat către distribuţia de energie obţinută din surse alternative (solară, eoliană), în funcţie de cereea de energie, disponibilitate şi preţ.
    5. Context predictiv

    • Predicţie: Contextul Predictiv va reprezenta o nouă tendinţă majoră în următorii 4 ani. Recunoaşterea activităţii utilizatorului şi a locului în care se află acesta sunt motoarele evoluţiei Contextului Predictiv, inovaţia concentrându-se în principal pe transport şi retail.
    • Aplicaţie în lumea reală: Industria transporturilor şi sustenabilitate – contextul predictiv poate ajuta la reducerea traficului cu 40% şi, astfel, la diminuarea amprentei de carbon din oraşe. Parcările conectate permit unui oraş să-şi direcţioneze şoferii către locurile disponibile şi astfel să scadă aglomeraţia din trafic şi să optimizeze veniturile generate de acestea. (Experţii estimează că până la 40% din aglomeraţia din trafic este cauzată de şoferii care caută locuri de parcare). Energia şi serviciile de utilităţi reprezintă alte exemple în acest sens. Bazându-se pe datele primite de la senzorii de mediu, spre exemplu, serviciile publice de distribuţie a energiei pot prezice mai bine cererile mari şi astfel, să-şi organizeze rezervele în consecinţă. Acest lucru ar putea duce la scăderea facturii la energie. O invenţie cheie în acest domeniu este termostatul inteligent.

    6. Simplificarea reţelelor

    • Predicţie: Cu peste 20 de miliarde de dispozitive conectate până în 2018, crearea de reţele autonome este fundamentală pentru ca acestea să poată susţine IoE.
    • Reţelele automatizate sunt necesare pentru a sprijini numărul mare de dispozitive IoE. Conexiunile M2M vor egala numărul locuitorilor planetei până în 2018 (7,3 miliarde), reprezentând 35% din totalul de 20 de miliarde de dispozitive conectate în 2018 la nivel global.
    • Serviciile DevOps se vor extinde în mai multe companii. Un studiu din 2013 la nivel global al CA Technologies estimează că 39% dintre companii folosesc deja servicii DevOps, iar alte 27% se află în proces de implementare a unor astfel de servicii.
    • Aplicaţie în lumea reală: În industria producătoare, spre exemplu: dacă echipamentele de producţie din fabrici pot fi mai bine integrate, în conformitate cu datele care care reies din analiza cererii de consum, atunci poate fi identificat momentul optim pentru realizarea serviciilor de întreţinere şi reparaţie. La fel ca şi în domeniul energiei şi în cel al utilităţilor, integrarea modalităţilor inteligente de contorizare cu aplicaţiile IT reprezintă o necesitate pentru o facturare eficientă. Această convergenţă va genera noi abordări pentru dezvoltarea şi operarea aplicaţiilor. Adoptarea serviciilor DevOps care pun accentul pe munca în echipă şi colaborare în scopul de a scurta ciclurile de livrare, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea, ar putea fi raspunsul la o serie de probleme, însă rămân provocări serioase de depăşit, chiar şi culturale.

  • Bijuterii pentru sexul tare, o afacere de viitor (GALERIE FOTO)

    Aşa au apărut game de bijuterii create special pentru bărbaţi, scrie The Telegraph. Printre primii care au lansat astfel de colecţii se numără Stephen Webster, care a reuşit să şi-i atragă printre clienţi pe Johnny Depp sau Jay Z, cea mai recentă colecţie ce-i poartă semnătura fiind una de brăţări destinate domnilor.

    O altă gamă de bijuterii pentru bărbaţi, cea a creatoarei Solange Azagury-Partridge, cuprinde inele cu cranii de oameni sau animale, inele în formă de viperă, sau inele şi pandantive cu pietre cu modele de pană de păun.