BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Profit de peste patru ori mai mare pentru METRO.digital România – hubul de tehnologie al gigantului german Metro în 2024. Echipa s-a redus cu câteva zeci de oameni

    METRO.digital România, hub-ul tehnologic al gigantului german METRO AG, a înregistrat un salt puternic al profitabilităţii în 2024, acesta majorându-se de peste 4,6 ori faţă de anul precedent.

    Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, cifra de afaceri a companiei a avansat cu 7,6% în 2024, atingând 208,1 milioane de lei, faţă de 193,4 milioane de lei în 2023. Profitul net a crescut puternic, ajungând la 12,6 milioane de lei, comparativ cu 2,7 milioane de lei în anul anterior, ceea ce reprezintă o creştere de 361,5%.

    În acelaşi timp, compania şi-a redus echipa cu 48 de persoane, ajungând la un număr mediu de 378 de angajaţi în 2024. Datoriile au scăzut cu 67,2%, de la 48,5 milioane de lei în 2023 la 15,9 milioane de lei în 2024.

    METRO.digital România este parte integrantă din divizia de tehnologie a grupului german METRO şi funcţionează ca un centru global de dezvoltare de produse şi servicii IT. Cu birouri în Bucureşti, Braşov şi Cluj-Napoca, echipa din România dezvoltă soluţii software esenţiale pentru operaţiunile internaţionale ale retailerului, de la platforme de e-commerce şi aplicaţii mobile, la sisteme de management al lanţului de aprovizionare şi soluţii de plată în magazine.

  • Expansiune la Cluj: Betfair Romania Development, hub-ul de tehnologie al gigantului irlandez din industria de jocuri Flutter Entertainment, a angajat aproape 400 de oameni în 2024. Afaceri în creştere cu 32%.

    Betfair Romania Development, centrul de dezvoltare software din Cluj-Napoca al grupului irlandez Flutter Entertainment, a avut un an de expansiune puternică în 2024, marcat de o creştere accelerată a afacerilor şi, mai ales, de o majorare substanţială a echipei.

    Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, cifra de afaceri a companiei a urcat cu 31,9% în 2024, până la 774,6 milioane de lei, de la 587,4 milioane de lei în anul precedent. Profitul net a înregistrat şi el un avans de 12,6%, ajungând la 32,7 milioane de lei, comparativ cu 29 de milioane de lei în 2023.

    Cel mai vizibil indicator al expansiunii a fost creşterea numărului de angajaţi. Compania a adăugat 384 de persoane la echipă, ajungând la un număr mediu de 1.686 de angajaţi în 2024. Odată cu dezvoltarea businessului, datoriile firmei au crescut şi ele cu 26,1%, până la 158,8 milioane de lei.

    Betfair Romania Development este cel mai mare hub tehnologic al gigantului global de pariuri sportive şi jocuri de noroc Flutter Entertainment. De la sediul său din Cluj-Napoca, compania joacă un rol esenţial în dezvoltarea platformelor şi soluţiilor software pentru unele dintre cele mai cunoscute branduri din portofoliul grupului, precum Betfair, Paddy Power şi PokerStars.

  • România fintech, un hub care prinde contur

    În timp ce fintech-ul şi criptoactivele transformă finanţele globale, România începe să apară tot mai des pe radarul inovatorilor europeni. Deşi ecosistemul este încă în formare, talentul local şi infrastructura digitală creează premisele pentru o dezvoltare accelerată. Dacă provocările legate de reglementare şi digitalizare se temperează, piaţa locală ar putea deveni o platformă de lansare pentru noile valuri ale finanţelor descentralizate.

     

    România se remarcă în Europa de Est ca un hub pentru start-up-uri datorită talentului tehnic şi infrastructurii sale de internet. Deşi costurile pentru dezvoltatori rămân cu 30%-50% mai mici decât în Europa de Vest, România beneficiază de avantajele apartenenţei la UE, pe care Bulgaria şi Ucraina nu le au”, a spus Nikola Škorić, fondatorul Electrocoin – companie de criptomonede din Croaţia – şi co-fondator al Money Motion – eveniment de fintech din Europa Centrală şi de Est.

    El subliniază că, deşi România recuperează în continuare teren în raport cu Polonia sau Estonia, dinamica este promiţătoare. „Ecosistemul creşte rapid, deşi încă recuperează teren faţă de volumul investiţiilor din Polonia şi eficienţa guvernului digital din Estonia. Însă cultura inginerească combinată cu poziţia sa strategică fac ca România să devină din ce în ce mai atractivă.”

    Când vine vorba de digitalizare, România ar putea învăţa din eforturile Croaţiei, în special în dezvoltarea serviciilor integrate de guvernare electronică. „Platforma e-Građani funcţionează ca un portal centralizat, oferind cetăţenilor acces la o gamă largă de servicii publice, inclusiv solicitarea documentelor, tranzacţii administrative şi plăţi online.”

    În contrast, serviciile digitale din România sunt dispersate pe mai multe platforme – Ghiseul.ro, EU.GOV.RO, portalul ANAF, platforma CNAS, iar prin consolidarea acestor servicii într-o platformă unificată şi prin implementarea principiului „once-only” – prin care cetăţenii furnizează informaţii administraţiei publice o singură dată, iar instituţiile îşi partajează datele în mod securizat – România ar putea reduce sarcinile administrative şi optimiza procesele, consideră Nikola Škorić. „Aşa cum am menţionat anterior, România oferă avantaje distincte în domeniul fintech faţă de Croaţia şi Polonia, datorită unei forţe de muncă IT numeroase şi rentabile, formată din 120.000 de profesionişti cu o educaţie tehnică solidă. Ţara se mândreşte cu unele dintre cele mai rapide viteze de internet din lume, oferind o infrastructură ideală pentru operaţiunile de finanţe digitale. Profesioniştii români au un nivel excelent de cunoaştere a limbii engleze, ceea ce este valoros pentru operaţiunile internaţionale.”

    Fondatorul Electrocoin a adăugat că fiind stat membru al UE din 2007, România asigură alinierea la reglementările europene, oferind în acelaşi timp o flexibilitate mai mare în implementare decât alte pieţe. „Oraşe precum Cluj-Napoca şi Bucureşti au dezvoltat ecosisteme tehnologice dinamice, cu incubatoare şi acceleratoare dedicate sectorului fintech.”

    Totuşi, în ciuda progreselor în procesul de digitalizare, România continuă să se confrunte cu mai multe provocări în comparaţie cu liderii regionali.  „Serviciile digitale guvernamentale rămân fragmentate şi birocratice, în timp ce sistemul de e-guvernare al Estoniei este mult mai avansat. Alfabetizarea digitală în rândul populaţiei generale este mai redusă decât în ţări precum Cehia şi Polonia, în special în zonele rurale. Deşi România beneficiază de viteze excelente ale internetului, adoptarea soluţiilor digitale de către întreprinderile mici este mai scăzută decât în Slovenia şi statele baltice.”

    Nikola Škorić consideră că peisajul cripto şi al plăţilor digitale din România este pregătit pentru o creştere semnificativă, bazându-se pe talentul tehnic al ţării şi pe infrastructura digitală de excepţie. „România oferă un teren propice pentru inovaţia în domeniul cripto, chiar dacă gradul de penetrare bancară este mai scăzut decât în Europa de Vest. Companii precum Electrocoin, deja de succes în Croaţia, sunt poziţionate strategic pentru a se extinde pe piaţa UE. Aceste companii vor funcţiona ca punţi esenţiale între finanţele tradiţionale şi tehnologiile blockchain, oferind soluţii pentru plăţi, platforme de schimb şi servicii de conformitate care vor facilita adoptarea pe scară largă.”

    De asemenea, pentru a valorifica potenţialul forţei de muncă IT în sectorul fintech, România ar putea implementa o serie de măsuri strategice: crearea unor sandboxuri de reglementare pentru start-up-uri, dezvoltarea de programe educaţionale specializate prin parteneriate între universităţi şi bănci, şi stimulente pentru soluţii care adresează problema populaţiei nebancarizate, mai spune Nikola Škorić.

    Carte de vizită Nikola Škorić

    1. A absolvit Facultatea de Informatică la Universitatea din Zagreb şi a completat studiile cu un master în ştiinţa calculatoarelor.

    2. După aproape un deceniu de experienţă în industria nucleară, a fondat Electrocoin în 2014 şi a coordonat creşterea companiei de criptomonede din Croaţia.

    3. Electrocoin operează acum un brokeraj şi procesator de plăţi cripto la nivel european, integrând serviciile cripto în peste
    80 de case de schimb valutar fizice.

    4. În prezent, Nikola Škorić este fondatorul şi CEO-ul Electrocoin şi co-fondator şi membru al consiliului Asociaţiei Croate pentru Blockchain şi Criptomonede şi cofondator al conferinţei Money Motion.

    Paşi spre România. Electrocoin se extinde în România, reprezentanţii companiei fiind deja în discuţii cu mai multe bănci şi instituţii de plată pentru a integra un modul de tranzacţionare cripto, similar cu cel oferit de Revolut, în aplicaţiile de plăţi şi aplicaţiile de mobile banking ale mai multor instituţii financiare din regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE), iar unele dintre acestea sunt în România. „Lansarea acestor proiecte depinde de mai mulţi factori, cel mai important fiind discuţiile noastre cu autorităţile de reglementare din România, însă suntem optimişti cu privire la perspectivele noastre.”

    Companiile fintech care intră pe piaţa din România se confruntă cu incertitudine în materie de reglementare, din cauza adaptării mai lente a cadrului legislativ comparativ cu vecinii regionali. Piaţa este dominată de băncile tradiţionale, care sunt adesea reticente în a încheia parteneriate.

    Nikola Škorić spune că şi nivelul redus de educaţie financiară a consumatorilor români este o realitate, ceea ce încetineşte adoptarea soluţiilor inovatoare. „Deşi există un număr mare de specialişti IT, profesioniştii care combină expertiza financiară cu cea tehnică sunt încă puţini.”

    În plus, ecosistemul de capital de risc este subdezvoltat, ceea ce face ca finanţarea în etapa de creştere să fie dificil de obţinut în România. „Complexitatea infrastructurii existente, obligaţiile de reglementare şi resursele – atât resursele umane, cât şi bugetul – sunt factori esenţiali şi interconectaţi. Infrastructura pe care instituţiile financiare îşi desfăşoară operaţiunile este complexă din mai multe motive, dar cerinţele de reglementare reprezintă unele dintre cele mai importante.”

    Iar digitalizarea unei astfel de infrastructuri este o sarcină dificilă, care necesită timp, bani şi o forţă de muncă specializată. „Profesioniştii IT de top sunt extrem de căutaţi, chiar şi în actualul context al pieţei muncii, iar instituţiile financiare trebuie să concureze cu companii percepute ca fiind mult mai atractive – sectorul cripto fiind un exemplu relevant.” Însă obligaţiile de reglementare reprezintă şi un motor important al digitalizării, ceea ce face ca această situaţie să fie o adevărată sabie cu două tăişuri, consideră Nikola Škorić.

    El a adăugat că România este un caz de test foarte bun, având în vedere că Revolut este a treia cea mai mare bancă din ţară. „Este destul de evident că băncile tradiţionale vor trebui să înceapă să implementeze funcţionalităţile-cheie care au făcut Revolut atât de popular. Dincolo de aspectele evidente, precum comisioanele mai mici şi ratele mai bune, care sunt esenţiale pentru orice bancă, există o serie de soluţii fintech pe care Revolut le-a impus ca standarde: aplicaţii mai prietenoase cu utilizatorii, plăţi mai simple, onboarding rapid, carduri virtuale, funcţionalităţi de bugetare şi analiză, tranzacţionare de acţiuni şi criptomonede – doar pentru a numi câteva.”

    Toate aceste funcţionalităţi vor deveni esenţiale pentru băncile tradiţionale, dacă vor să supravieţuiască ofensivei neobăncilor, completează Nikola Škorić. „Noi simţim această schimbare de strategie. Dacă timp de ani de zile noi încercam să abordăm băncile, acum băncile sunt cele care ne abordează pe noi. Dezvoltăm servicii de tranzacţionare cripto pentru mai multe bănci care au realizat că tranzacţionarea de criptomonede este chiar mai atractivă pentru noile generaţii decât investiţiile în acţiuni – iar aceste generaţii vor deveni coloana vertebrală a băncilor în doar câţiva ani.”

    Electrocoin a început ca un brokeraj de criptomonede, iar de-a lungul anilor a extins portofoliul, adăugând tot mai multe servicii pentru a răspunde nevoilor în continuă schimbare ale clienţilor. În cele din urmă, „am reuşit să integram criptomonedele în aproape fiecare aspect al societăţii croate.” Mai întâi, firma a adăugat procesarea plăţilor în cripto, încheind parteneriate cu cele mai mari branduri din Croaţia. Apoi, a colaborat cu case de schimb valutar fizice, permiţând conversia numerarului în criptomonede. Ulterior, aâ dezvoltat un serviciu de remitenţe bazat pe blockchain, exact în momentul în care muncitorii străini au început să vină în număr tot mai mare în UE. „Toate aceste iniţiative au adus criptomonedele mai aproape de adopţia mainstream, iar anul trecut am început să lucrăm la integrarea tranzacţionării cripto în mai multe bănci tradiţionale. Aceasta va fi principala noastră prioritate pentru anul acesta şi, cel mai probabil, şi pentru anul următor”, punctează antreprenorul.   

    Ce sfaturi aveţi pentru antreprenorii români?

    Valorificaţi dimensiunea ţării voastre.

    Gândiţi global încă de la început şi construiţi cu piaţa unică a UE în minte, dar nu neglijaţi reţeaua pe care o aveţi în România. Creşteţi cât mai mult posibil pe plan local înainte de a vă extinde în alte ţări europene.

    UE garantează libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor, dar este mult mai uşor să faceţi un nou pas într-o ţară unde sunteţi deja bine stabiliţi decât să deschideţi o piaţă complet nouă. Folosiţi dimensiunea pieţei româneşti! Unii dintre noi şi-ar dori să aibă o piaţă naţională atât de mare!

    De asemenea, valorificaţi diaspora românească. Aveţi o diasporă numeroasă şi bine conectată, cu mulţi specialişti în tehnologie care vor fi bucuroşi să vă ajute. Folosiţi acest avantaj!

    De vorbă cu Nikola Škorić

    Dacă ar fi să oferiţi un sfat antreprenorilor români care doresc să dezvolte afaceri în domeniul fintech, care ar fi acesta?

    Discutaţi cu toată lumea din industria financiară. Vorbiţi cu bancheri experimentaţi, brokeri şi specialişti în plăţi despre problemele pe care le văd în sistem şi despre provocările pe care le identifică în produsul vostru.

    Discutaţi cu fondatori de fintech din alte ţări pentru a înţelege ce se întâmplă în ecosistemele lor. Vorbiţi cu Fintech Innovation Hub al Băncii Naţionale a României şi cu Fintech Hub al Autorităţii de Supraveghere Financiară despre produsul vostru – şi faceţi acest lucru cât mai devreme posibil pentru a evita risipa de resurse pe o idee care nu va trece de rigorile reglementării.

    Discutaţi cu investitori – ei au văzut multe şi ştiu ce nu funcţionează. Înţelegeţi perspectiva fiecăruia, chiar dacă nu sunteţi întotdeauna de acord, şi permiteţi acestor puncte de vedere să vă îmbogăţească propria viziune.

    Şi nu uitaţi: revoluţia fintech abia începe. Suntem încă la început.

    De ce aţi ales să activaţi în sectorul fintech?

    A fost pură întâmplare – am fost mereu pasionat de criptografie, iar acest lucru m-a condus către criptomonede, care la rândul lor m-au introdus în fintech. Acesta a fost primul pas.

    Ceea ce m-a făcut să rămân în fintech este potenţialul imens de creştere. Majoritatea oamenilor încă plătesc cu numerar. Produsele pe care le dezvoltăm acum în cripto încă nu şi-au câştigat un loc stabil în finanţele tradiţionale. Există atât de mult potenţial într-o industrie care ne afectează pe toţi, în fiecare zi. Plăţi, investiţii, asigurări – folosim toate aceste servicii, dar multe dintre ele nu s-au schimbat de zeci de ani. Majoritatea oamenilor încă îşi asigură maşina pe hârtie, iar cei mai avansaţi folosesc emailul ca să grăbească procesul. Asigurările digitale sunt încă o noutate. Imaginaţi-vă câte inovaţii vor apărea doar în acest segment al fintech-ului în următorii ani! Eu nu vreau să ratez această revoluţie!

  • Conferinţa How to Web, care adună la un loc experţi, investitori strategici, fondatori, specialişti şi pasionaţi de tehnologie, aşteaptă peste 3.000 de participanţi la ediţia din octombrie

    Conferinţa How to Web, care adună la un loc pentru două zile experţi, lideri vizionari, investitori strategici, fondatori, specialişti şi pasionaţi de tehnologie, aşteaptă peste 3.000 de participanţi la ediţia din octombrie 2025, au transmis reprezentanţii organizaţiei printr-un comunicat. Conferinţa din acest an îşi propune să aducă în prim-plan strategiile din spatele companiilor evaluate la peste 1 miliard de dolari şi ale aplicaţiilor europene cu creştere accelerată.

    „Evenimentul va reuni peste 100 de speakeri pe patru scene diferite, 3.000 de participanţi, 500 startup-uri şi peste 30 de evenimente auxiliare, desfăşurate în săptămâna conferinţei”, potrivit reprezentanţilor How to Web.

    Pe lângă sesiunile susţinute de speakeri internaţionali, conferinţa How to Web 2025 oferă un cadru extins pentru învăţare şi networking relevant, au mai transmis reprezentanţii How to Web.

    „Participanţii au acces la sesiuni tematice, discuţii interactive şi evenimente informale, concepute pentru schimb de perspective şi generarea de oportunităţi concrete de colaborare. Conferinţa oferă acces direct la fondatori şi companii emergente din Europa de Est. Participanţii pot explora soluţii inovatoare, pot înţelege dinamica dezvoltării unui startup în regiune şi pot asista la prezentarea produselor şi serviciilor în faţa unor actori-cheie din industrie.”

    De asemenea, conferinţa – realizată în parteneriat cu BRD – Groupe Société Générale şi Underline Ventures – oferă un cadru dedicat accelerării creşterii startup-urilor early-stage, facilitând accesul acestora la investitori, parteneri strategici şi o audienţă internaţională relevantă, arată sursa citată anterior.

    „Cele mai promiţătoare companii vor beneficia de expunere şi conectare cu actori-cheie din industrie.”

     

     

  • Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, dar devine repede învechită, o arhivă ascunsă într-o fostă mină de cărbune din Arctica oferă o soluţie pe termen lung

    Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, dar devine repede învechită, o arhivă ascunsă într-o fostă mină de cărbune din Arctica oferă o soluţie pe termen lung. Aici, informaţia este conservată pe peliculă, la adăpost de timp, dezastre şi uitare.

    Arhipelagul Svalbard se află la jumătatea distanţei dintre Norvegia continentală şi Polul Nord, sus, dincolo de Cercul Polar Arctic. Îngheţat, muntos şi izolat, acesta este locul de trai al sutelor de urşi polari şi al câtorva aşezări rare. Una dintre ele este Longyearbyen, cel mai nordic oraş din lume, iar chiar în afara aşezării, într-o mină de cărbune dezafectată, se află The Arctic World Archive (AWA) – un seif subteran pentru stocarea datelor, despre care BBC a publicat recent un articol amplu.

    Clienţii plătesc pentru a-şi stoca datele pe peliculă, păstrată în acest seif, cu posibilitatea de a rezista sute de ani. „Acesta este un loc creat pentru a ne asigura că informaţia supravieţuieşte învechirii tehnologice, trecerii timpului şi degradării. Aceasta este misiunea noastră”, spune în cadrul articolului fondatorul Rune Bjerkestrand. Pornind lanternele frontale, jurnaliştii au coborât pe un coridor întunecat şi au urmat vechile şine de tren, 300 de metri în interiorul muntelui, până am ajuns la uşa metalică a arhivei.

    În interiorul seifului se află un container de transport, plin cu pachete argintii, fiecare conţinând role de peliculă pe care sunt stocate datele. „Este vorba despre foarte multe amintiri, foarte mult patrimoniu”, spune Bjerkestrand. „De la opere de artă digitalizate, literatură, muzică, filme – orice îţi poţi imagina.” De la lansarea arhivei, în urmă cu opt ani, au fost realizate peste 100 de depozite de către instituţii, companii şi persoane fizice din peste 30 de ţări. Printre numeroasele artefacte digitalizate se numără scanări şi modele 3D ale Taj Mahalului; fragmente de manuscrise antice din Biblioteca Vaticanului; observaţii satelitare ale Pământului din spaţiu; şi pictura de patrimoniu a Norvegiei, Ţipătul, de Edvard Munch. AWA este o operaţiune comercială şi se bazează pe tehnologia furnizată de compania norvegiană de conservare a datelor Piql, condusă tot de Rune Bjerkestrand. Arhiva a fost inspirată de Global Seed Vault, o bancă de seminţe aflată la doar câteva sute de metri distanţă, un depozit destinat conservării culturilor agricole, care pot fi recuperate după dezastre naturale sau provocate de om. „Astăzi, există foarte multe riscuri pentru informaţie şi date”, spune Bjerkestrand. „Terorism, război, hackeri cibernetici.” Potrivit lui, Svalbard este locul ideal pentru găzduirea unei arhive de date sigure. „Este departe de tot! Departe de războaie, crize, terorism, dezastre. Ce ar putea fi mai sigur?” Sub pământ, este întuneric, uscat şi rece, cu temperaturi care rămân sub zero grade pe tot parcursul anului – condiţii pe care Bjerkestrand le consideră ideale pentru păstrarea peliculei timp de secole.

    Chiar dacă încălzirea globală ar duce la topirea permafrostului gros din Arctica, seiful este suficient de solid pentru a-şi proteja conţinutul, susţine el. În partea din spate a camerei, un alt container metalic mare adăposteşte Code Vaultul GitHub. Compania dezvoltatoare de software a arhivat aici sute de role cu cod open source, reprezentând fundaţia pe care se construiesc sistemele de operare, aplicaţiile software, site-urile şi aplicaţiile mobile. Sunt păstrate aici şi limbaje de programare, instrumente de inteligenţă artificială şi toate depozitele publice active de pe platforma GitHub, scrise de cei 150 de milioane de utilizatori ai săi. „Este extrem de important pentru umanitate să asigurăm viitorul software-ului – a devenit esenţial pentru viaţa noastră de zi cu zi”, spune Kyle Daigle, directorul de operaţiuni al GitHub, pentru BBC.

    Compania a explorat diverse soluţii de stocare pe termen lung, spune el, dar există provocări. „Unele dintre mecanismele actuale pot păstra datele pentru mult timp, dar ai nevoie de tehnologie ca să le poţi citi.” La sediul Piql din sudul Norvegiei, fişierele de date sunt codificate pe peliculă fotosensibilă. „Datele reprezintă o succesiune de biţi şi octeţi”, explică Alexey Mantsev, dezvoltator senior de produse, în timp ce o rolă de peliculă rulează printre degetele sale. „Transformăm succesiunea de biţi provenită din datele clienţilor noştri în imagini. Fiecare imagine (sau cadru) are aproximativ 8 milioane de pixeli.” După ce aceste imagini sunt expuse şi developate, pelicula procesată capătă un aspect gri, dar privită de aproape seamănă cu o masă de coduri QR în miniatură. Informaţia nu poate fi ştearsă sau modificată şi este uşor de recuperat, explică Mantsev. „Putem să o scanăm şi să decodificăm datele exact ca atunci când citim de pe un hard disk – doar că, în acest caz, citim datele de pe peliculă.”

    Una dintre întrebările esenţiale legate de metodele de stocare pe termen lung este: vor şti oamenii din viitor ce s-a păstrat şi cum să recupereze acele date, peste secole? Este un scenariu la care Piql s-a gândit: pe peliculă este imprimat şi un ghid explicativ, care poate fi mărit optic şi citit, pentru a înţelege cum pot fi accesate datele stocate. În fiecare zi, este generată şi utilizată mai multă informaţie ca niciodată, însă experţii avertizează de mult timp asupra posibilităţii unui „Ev Mediu Digital”, cauzat de faptul că progresul tehnologic face ca software-urile şi echipamentele să devină învechite. Asta ar putea însemna că fişierele şi formatele pe care le folosim astăzi ar putea avea aceeaşi soartă ca dischetele şi unităţile DVD din trecut. Multe companii oferă soluţii de stocare pe termen lung a datelor. Cele mai comune sunt casetele cu bandă magnetică, cunoscute sub numele de LTO (Linear Tape Open), însă inovaţiile mai noi promit să revoluţioneze modul în care conservăm informaţia.

    De exemplu, Proiectul Silica al Microsoft a dezvoltat panouri de sticlă de 2 mm grosime, pe care fragmente de date sunt inscripţionate cu ajutorul unor lasere puternice. În acelaşi timp, o echipă de cercetători de la Universitatea din Southampton a creat un aşa-numit cristal de memorie 5D, în care a fost salvată o copie a genomului uman. Acest cristal a fost, de asemenea, plasat în Memory of Mankind, un alt seif destinat protejării documentelor istorice, ascuns într-o mină de sare din Austria. The Arctic World Archive primeşte noi depozite de trei ori pe an, iar în momentul vizitei BBC, printre cele mai recente role plasate în seif se aflau înregistrări ale unor limbi pe cale de dispariţie şi manuscrise ale compozitorului Chopin.

    Fotograful Christian Clauwers, care documentează insulele din Pacificul de Sud ameninţate de creşterea nivelului mării, şi-a adăugat şi el lucrările. „Am depus materiale video şi fotografii – mărturii vizuale din Insulele Marshall”, spune el. „Cel mai înalt punct al insulei este de trei metri, iar acestea se confruntă cu un impact uriaş al schimbărilor climatice.” „A fost o experienţă copleşitoare şi ireală,” spune Joanne Shortland, arhivistă şi şefa colecţiilor de patrimoniu de la Jaguar Daimler Heritage Trust, după ce a depus documente de arhivă, desene tehnice şi fotografii ale unor modele istorice de automobile. „Am toate aceste formate care devin învechite.” „Trebuie mereu să converteşti fişierele în alte formate şi să te asiguri că vor fi accesibile peste 20 sau 30 de ani. Lumea digitală are atâtea probleme.”   

    The Arctic World Archive primeşte noi depozite de trei ori pe an, iar în momentul vizitei BBC, printre cele mai recente role plasate în seif se aflau înregistrări ale unor limbi pe cale de dispariţie şi manuscrise ale compozitorului Chopin.


    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Premieră. Vodafone România va construi o reţea mobilă privată educaţională bazată exclusiv pe tehnologia 5G (5G standalone) în cadrul Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie POLITEHNICA Bucureşti ca parte a unui proiect cu finanţare europeană

    Vodafone România, unul dintre cei mai mari jucătri de pe piaţa locală IT&C, în parteneriat cu Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti şi Fifth Ingenium, va implementa proiectul 5G ENRICH (5G-Edge Network for Reinventing Innovation in Community and Higher-Education), o iniţiativă de infrastructură digitală, susţinută de Comisia Europeană prin programul CEF Digital. Proiectul a fost unul dintre cele 53 selectate în cadrul celei de-a treia runde de propuneri în cadrul programului CEF Digital.

    “Cu o finanţare totală de 2,9 milioane EUR, inclusiv 0,7 milioane EUR cofinanţare din partea partenerilor proiectului, iniţiativa va juca un rol esenţial în reducerea decalajului digital, promovarea incluziunii digitale şi stimularea creşterii economice în regiune. De asemenea, platforma este concepută ca un ecosistem colaborativ care reuneşte parteneri din mediul academic, industrie şi instituţii de cercetare.
    Un proiect de pionierat, cu o durată de 36 de luni, 5G-ENRICH reprezintă prima infrastructură educaţională 5G Standalone ca parte a facultăţilor universităţii. Prin valorificarea potenţialului transformator al tehnologiei 5G, proiectul va introduce experienţe de învăţare imersive care depăşesc graniţele tradiţionale ale sălilor de curs facilitând colaborarea, explorarea şi implicarea în timp real prin instrumente high-tech, cum ar fi realitatea virtuală şi inteligenţa artificială (IA). Iniţiativa urmăreşte, de asemenea, să îmbunătăţească siguranţa campusului şi capacităţile de răspuns la situaţii de urgenţă prin integrarea dronelor, edge computing şi analiză video în timp real”, a anunţat Vodafone.

    “Am parcurs etape importante în misiunea noastră de a dezvolta potenţialul României, conectând societatea la mai bine. Suntem mândri să facem parte din această iniţiativă – o confirmare a angajamentului nostru de a debloca potenţialul tehnologiei 5G Standalone ca forţă transformatoare pentru progresul social şi educaţional, depăşind graniţele convenţionale. Este un privilegiu pentru Vodafone să poată contribui la implementarea unei infrastructuri digitale perfect integrate – reţeaua mobilă privată 5G, care este baza acestui proiect”, a declarat Nedim Baytorun, Chief Executive Officer Vodafone România.
    “În calitate de partener tehnologic al proiectului, Vodafone România va avea un rol important în proiectarea şi implementarea infrastructurii avansate 5G Standalone şi a componentelor edge necesare pentru aplicaţiile inovatoare dezvoltate în cadrul 5G-ENRICH. Compania va oferi expertiză în proiectarea, planificarea şi optimizarea reţelei, inclusiv integrarea şi monitorizarea sistemelor de tip cloud pentru analiză date, IA, drone şi senzori”, conform anunţului.

    “Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie POLITEHNICA Bucureşti intră într-o nouă eră a educaţiei digitale odată cu lansarea primei reţele mobile private educaţionale 5G Standalone din România. Acest proiect revoluţionar nu este doar un pas către viitor pentru universitatea noastră, ci un salt uriaş pentru întregul sistem educaţional românesc. Prin parteneriatul strategic cu Vodafone România şi Fifth Ingenium, POLITEHNICA Bucureşti devine un laborator viu al inovaţiei, un model pentru universităţile viitorului. Acest proiect înseamnă mai mult decât o infrastructură digitală, înseamnă viziune, curaj şi leadership în educaţie. Vom pune la dispoziţia studenţilor şi cercetătorilor o platformă de testare reală pentru idei inovatoare, într-un mediu în care tehnologia avansată este parte integrantă din actul educaţional. Este un moment important pentru misiunea noastră academică, prin care reconfirmăm că POLITEHNICA Bucureşti nu doar că ţine pasul cu schimbarea, ci şi o modelează.”, a declarat Mihnea Costoiu, Rectorul Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie POLITEHNICA Bucureşti.

    “Proiectul contribuie în mod direct la obiectivele Deceniului Digital al Europei, promovând infrastructura digitală rezilientă, precum şi incluziunea digitală. Oferind acces echitabil la reţele 5G avansate şi edge computing, 5G-ENRICH reduce decalajul digital, revoluţionând educaţia, îmbunătăţind cercetarea academică şi promovând inovaţia tehnologică în cadrul Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie POLITEHNICA Bucureşti şi nu numai”, conform Vodafone.

    “Scopul nostru este să ne asigurăm că întreaga Europă beneficiază de conectivitatea digitală. Utilizând noile tehnologii şi încurajând colaborarea între diferite sectoare şi ţări, putem oferi cetăţenilor noi opţiuni digitale pentru un viitor mai bun, contribuind la dezvoltarea societăţii. Proiectul 5G-ENRICH este un exemplu excelent de cooperare între experţi din diverse domenii pentru a aborda o provocare comună. Sunt încrezătoare că acest proiect va deschide calea către practici inovatoare menite să sprijine serviciile publice, educaţia şi activitatile de cercetare”, a declarat Paulina Lak, Project Adviser din cadrul Agenţiei Executive Europene pentru Sănătate şi Digitalizare (EU HaDEA).

    Comisia Europeană a selectat 53 de proiecte în cadrul celei de-a treia runde de propuneri din cadrul programului digital al Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF), având la dispoziţie o finanţare de până la 274 de milioane EUR pentru implementarea infrastructurii digitale avansate. Proiectele, administrate de Agenţia Executivă Europeană pentru Sănătate şi Digitalizare (EU HaDEA), se vor concentra pe extinderea conectivităţii 5G de înaltă performanţă pentru coridoare de transport, comunităţi inteligente, soluţii cloud-edge şi infrastructură digitală de bază, stimulând implementarea de aplicaţii 5G inovatoare şi transformatoare în întreaga Europă.

  • Cine sunt românii care au trăit visul american, dar la o scară românească, şi au reuşit să-şi crească afacerea pe piaţa din ţara noastră, deşi aceasta este foarte dificilă şi reticentă?

    Pornind de la o etichetă iniţială de „faliment în negare” într-o piaţă autohtonă sceptică la ideea de a plăti pentru software, o companie românească a demonstrat ulterior cum se poate trăi un veritabil „american dream” la scară locală.

    Parcursul său de succes, marcat de perseverenţă, o tranziţie strategică la modelul cloud şi o investiţie cheie, a transformat start-up-ul într-un lider de piaţă în soluţii de facturare şi gestiune. Această evoluţie a culminat nu doar cu o achiziţie de către un grup internaţional, ci şi cu o predare de ştafetă la conducere către chiar primul său client, devenit noul CEO. „Noi am trăit business-ul acesta într-un «american dream» care s-a întâmplat la o scară românească”, a povestit Mircea Căpăţână, cofondator al SmartBill, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Încercările timpurii de a atrage capital de risc s-au lovit însă de realitatea dură a ecosistemului de atunci. „Am mers pe ideea de investiţie, am vorbit cu investitori care ne-au zis: «Sorry guys, you’re not investable, sunteţi un faliment în negare», ceva de genul acesta.”  Contextul de acum circa 18 ani, când demarase businessul SmartBill, era dificil deoarece companiile nu erau obişnuite să plătească pentru software, piaţa fiind dominată de soluţii piratate.  „Pornind din paradigma asta, faci tu soft şi vrei să-ţi plătească piaţa. Şi nu prea era România obişnuită să plătească pe software.

    În niciun caz online, abonamente şi subscripţii”, a explicat Căpăţână.  Această realitate i-a forţat să adopte iniţial un model considerat ulterior „păgubos”: licenţa pe viaţă. „Ne-am şi pornit cu modelul acela păgubos de licenţă pe viaţă. A fost una dintre marile pietre de moară pe care le-am târât ani de zile după noi. Pentru că nu aveam recurenţă. Luam bani o dată de la clienţi şi gata.”   În ciuda acestor dificultăţi şi a creşterii iniţiale lente, compania a supravieţuit mizând pe o cultură organizaţională centrată pe client.  O primă investiţie minoritară a venit în 2013 de la antreprenorul sibian Lucian Todea, însă momentul transformator a fost decizia strategică de a trece la modelul cloud şi la subscripţie în 2014, chiar dacă piaţa încă nu era pe deplin pregătită.   

     

    Investiţia Catalyst: punctul de cotitură

    Astfel, SmartBill a revenit atunci în faţa investitorilor cu noul model de business bazat pe venituri recurente, iar abordarea fondului Catalyst a fost decisivă. „Ne-am mutat pe modelul de subscripţie şi ne-am dus la Catalyst şi am spus: «Guys, se întâmplă». Şi au zis: «OK, looks good»”, îşi aminteşte Căpăţână. Implicarea lui Marius Ghenea, care a înţeles potenţialul companiei, a facilitat procesul. „Ne-am înţeles super-bine cu el şi am zis: «Gata, we make it».”   

    Negocierile pentru investiţia de circa un milion de euro nu au fost însă simple. „Nu a fost simplu, au fost şase luni cumplite”, recunoaşte Căpăţână. El descrie un proces tensionat, comparându-l cu un meci de tenis între avocaţii celor două părţi. „Erau avocatele fondului care vorbeau, după aia întorceam capul încolo, la avocaţii noştri, şi ziceau şi ei ceva. Scorul era ca la tenis. A fost greu şi o spun oricând: nu faceţi rabat când e vorba de puncte critice. Nu vă zgârciţi la specialişti, fie ei fiscalişti, fie ei avocaţi.”   

    Primirea finanţării în 2016 a fost un moment de validare, dar şi de conştientizare a responsabilităţii. „Am făcut poză la ecran, ca să rămână în posteritate. Cum am simţit eu? Era: «Chiar s-a întâmplat? Stai că trebuie să livrăm». Şi a fost greu.”   

     

    Achiziţia Visma: un „cămin bun” după negocieri complexe

    Cu o poziţie consolidată de lider de piaţă  şi un produs robust, SmartBill a intrat pe radarul grupului norvegian Visma. Primele discuţii, purtate în 2017-2018, nu s-au concretizat imediat. „Au zis: «Vrem să cumpărăm pământul acesta al vostru». Şi noi am zis: «Nu este pământ, este un lan de porumb». Adică: veniţi prea devreme. Noi nu apucaserăm să creştem suficient după ce primiserăm banii de la fond”, a explicat Căpăţână metafora folosită.   

    Discuţiile au fost reluate ulterior, iar în 2019-2020 s-a ajuns la un acord. „Până la urmă am zis: OK, hai să facem, va fi un bun cămin Visma pentru SmartBill. Şi pare că este”, a spus Căpăţână.  Negocierea a fost facilitată de implicarea unui consultant extern. „Am avut chiar şi un investment banker. Şi deşi a fost scump, a fost un middleman care a preluat toate şocurile. A ajutat pentru că am intrat în relaţia asta foarte prieteni şi nu a rămas niciun grăunte de ranchiună de la negociere, deşi acolo, cum se zice pe româneşte «s-au rupt nişte oase». Acest middleman a absorbit toată drama. Deci când ne-am întâlnit după, a fost aşa, aproape totul roz.”   

    Ce a contat în decizia Visma? „A contat în primul rând toată traiectoria, tot ce însemna SmartBill. Eram lideri de piaţă. Avem produs excelent, avem o echipă super-stabilă. Adică era, cum zicea bunica, «no brainer» că o să se întâmple asta”, consideră cofondatorul SmartBill.   

    Achiziţia a fost structurată în etape, procesul de vânzare a participaţiilor deţinute de fondatori şi investitorii iniţiali finalizându-se recent, conform înţelegerii de la început.  Semnarea tranzacţiei majoritare a avut loc chiar înainte de lockdownul din 2020. „Şi ne-am zis: Slavă Domnului, ce bine că s-a întâmplat aşa, nu ştim ce va urma, e OK, e bine”, a punctat Căpăţână.   

     

    Cum a ajuns primul client al companiei la conducerea SmartBill?

    Alex Leca, unul dintre primii clienţi ai companiei şi una din persoanele care a ajutat la dezvoltarea primului produs SmartBill, a fost numit recent în funcţia de CEO. Numirea sa vine într-o perioadă de creştere a bazei de utilizatori, influenţată inclusiv de contextul digitalizării accelerate şi al implementării e-Factura. „Alex, vechiul nostru coleg, este noul CEO al SmartBill. Practic, noi fondatorii ne pensionăm un pic, nu de tot, dar pentru Alex era absolut firesc să vină în acest rol. Era stabilit încă de atunci, din 2019 (când a intrat Visma Software în acţionariatul SmartBill – n.red.), că el va fi CEO şi mi se pare că este «the best match», «the right man for the right job»”, a spus Mircea Căpăţînă. El a povestit că Alex Leca a fost de fapt primul client al SmartBill. Mai exact, în perioada 2006-2007, când Mircea Căpăţînă, Radu Hasan şi Ioana Hasan au pus bazele unei companii de web design, firma de contabilitate a părinţilor lui Alex Leca a fost primul client al lor, iar împreună cu Leca au decis să creeze un software de facturare. Având cunoştinţe atât în contabilitate, cât şi în informatică de gestiune, Leca a oferit consultanţă pentru definirea primelor versiuni ale aplicaţiei de facturare SmartBill.

    „Am apelat la primul nostru client pentru ajutor la designul interfeţelor. Şi Alex avea sosul secret. Sunt două lumi care nu prea se întâlnesc: lumea contabilului şi lumea IT-iştilor. Iar Alex a avut şi are skill-ul acesta de a face legătura între cele două lumi. Să înţeleagă şi din punct d evedere contabil fluxul de date şi să poată să gândească şi în interfeţe, nu doar ca un contabil. E un skill foarte rar întâlnit”, a punctat Căpăţînă. Leca a confirmat că, din postura de utilizator şi consultant timpuriu, a avut un rol activ. „Îmi amintesc foarte bine cum lucram noi împreună la primele proiecte. ş…ţ Am fost aşa, poate un chin pentru ei la un moment dat, pentru că îţi doreai ca totul să fie perfect”, a spus el.

    „Spiritul de start-up trebuie să existe, esenţa trebuie să rămână, dar să conştientizăm faptul că suntem o firmă mare şi sănătoasă şi acum să capitalizăm pe chestia asta. Mi-ar plăcea să văd că SmartBill profită la maximum de tot ce înseamnă AI.”
    Alex Leca, CEO al SmartBill

    Leca s-a alăturat oficial echipei în 2014, într-o perioadă importantă pentru companie, odată cu lansarea versiunii cloud şi adoptarea modelului de business bazat pe abonament. Angajarea a avut loc într-un context de start-up, cu riscurile aferente asumate. „Eu intrasem în 2014 în firmă, când aplicaţia se muta de pe desktop pe aplicaţie online. Şi Radu (Hasan – n.red.) îmi zice: «Fii atent: tu vii, dar noi nu ştim dacă o să meargă businessul ăsta, s-ar putea să n-avem bani să te plătim», ştii? Am apreciat onestitatea şi reacţia mea a fost: «Dacă e greu, hai să ne fie greu împreună, pentru că eu pot să vă ajut»”, a relatat el. Înainte de a trece însă la modelul pe subscripţie, soluţia SmartBill se comercializa cu licenţă pe viaţă. “Nu prea era România obişnuită să plătească pe software. În niciun caz online, abonamente şi subscripţii. Ne-am şi pornit cu modelul păgubos de licenţă pe viaţă, care a fost una dintre marile pietre de moară pe care le-am târât ani de zile după noi. Pentru că nu aveam recurenţă. Luam bani o dată de la clienţi şi gata”, a subliniat Căpăţînă.

    Experienţa anterioară a lui Alex Leca în calitate de utilizator de software de business a influenţat apoi abordarea SmartBill în dezvoltarea produselor. „Eu, când am lucrat în contabilitate, aveam frustrări, eu efectiv am plâns la început de lună când mi s-a pierdut baza de date. Să ai aplicaţii care să te facă să plângi nu e normal”, a spus Leca, adăugând că această experienţă a stat la baza orientării produsului SmartBill către simplitate şi eficienţă. „Toate frustrările pe care eu le-am avut, am zis că trebuie să dispară». Asta e ideea pe care încercăm toţi să mergem: cum facem cel mai scurt drum până la rezultatul pe care îl vrea omul şi fără ca el să aibă un doctorat în felul în care gândeşte SmartBill.”

    Astfel, SmartBill a ajuns să aibă o suită de soluţii software pentru partea de facturare, gestiune şi contabilitate. “Am reuşit să-l cucerim pe Alex şi să vină în echipa noastră. Aveam planuri de a face mult mai mult decât un programel care emitea facturi, chitanţe, avize, proforme. Am îmbunătăţit versiunea de gestiune a stocului, care e un minim ERP, pe care a gândit-o Alex de atunci. Eram în filmul acesta de a închide cercul complet, pentru că era problema antreprenorilor: bagă multe date în SmartBill, iar contabilul le ia şi le bagă de la zero din nou în softul de contabilitate. Erau prăpăstii între lumile astea două”, a menţionat Căpăţînă. Ca CEO, Alex Leca are ca obiective adaptarea operaţiunilor la dimensiunea actuală a companiei, continuând însă să păstreze o abordare orientată spre client şi inovaţie. „Cred că în următoarea perioadă trebuie să ne obişnuim cu ideea că suntem o firmă mare. Ar trebui să învăţăm să ne comportăm ca o firmă mare, în ideea în care acum avem resurse şi trebuie să le investim cu cap, în favoarea clienţilor noştri”, a spus el.  Planurile includ dezvoltarea continuă a platformei, explorarea integrării AI pentru a aduce valoare adăugată utilizatorilor şi menţinerea unei culturi interne centrate pe feedback şi adaptabilitate. „Spiritul de start-up trebuie să existe, esenţa trebuie să rămână, dar să conştientizăm faptul că suntem o firmă mare şi sănătoasă şi acum să capitalizăm pe chestia asta. Mi-ar plăcea să văd că SmartBill profită la maxim de tot ce înseamnă AI.”

    Ediţii speciale

    Care este impactul campusului de calcul cuantic şi AI FreeYa Mind din Iaşi?

    Speakeri: Astrid Bălăucă, cercetător, şi Tudor Vasiliu, cercetător.

    Astrid Bălăucă: „ Poate ar trebui să începem cu ceea ce ne-a determinat să plecăm. În principiu, cred că toată lumea, în orice domeniu, atunci când pleacă, pleacă din cauza lipsei de resurse. Pentru noi ce a însemnat foarte tare lipsa aceasta de resurse? A însemnat lipsa de resurse computaţionale. Nu existau calculatoare destul de puternice puse la dispoziţia universităţilor în România.”

    Tudor Vasiliu: „ Inteligenţa artificială este o oportunitate foarte mare pentru dezvoltarea şi ajutarea chimiei, ca ştiinţă, în general. Chimia înseamnă lucru în laborator, înseamnă chimicale, înseamnă reacţii, înseamnă consum mare de resurse. Şi atunci când unui cercetător îi vine o idee nouă, de un medicament nou, de un produs nou, niciodată nu-i vine ideea finală.”

    @ Dezbatere la ANIS International Summit 2025: „Mapping the venture capital and private equity instruments“

     

    Speakeri: Andrei Dudoiu – CEO & cofondator al SeedBlink, Marius Istrate – preşedintele TechAngels, Bogdan Axinia – managing director la eMAG Ventures

    Andrei Dudoiu: „Cred că ne lipseşte, asta e părerea mea în România, o pepinieră, un kindergarten (grădiniţă – n. red.) de fondatori. Şi acest tip de proiect ar trebui, de asemenea, să fie sprijinit de stat – pentru că e etapa cea mai riscantă a unui startup, când este doar o idee. Iar sume mici venite din surse guvernamentale ar trebui să sprijine potenţialii antreprenori mult mai puternic.“

    Marius Istrate: „Trebuie să dereglementăm şi să avem mai puţină birocraţie. Dacă astăzi, cu un fond de venture capital care are bani publici, încurci start-up-urile întâziind fondul de investiţii cu un an şi jumătate, apoi întâzii şi primele investiţii care au fost promise unui start-up cu un an, un an şi jumătate, cum ajuţi? Cum e ăsta un mecanism de sprijin dacă tot întârzii, întârzii“, s-a întrebat retoric Istrate, avertizând că fără o mişcare rapidă şi eficientă, „o să pierdem acest război“.

    Bogdan Axinia: „Avem nevoie de (…) o legislaţie mai bună pentru investitorii angel, chiar şi pentru start-up-uri, să aibă programe de opţiuni (ESOP) mai simple şi modalităţi mai uşoare de a reinvesti banii. (…) Iar acum concurăm cu statul, cu titlurile de stat. Şi e mai uşor să spui ca investitor: «Am 7% pe euro la obligaţiuni, deci de ce să-mi risc banii în altceva, chiar şi ţintind la 20%, dar cu risc mai mare?».“

    Rubrica „Sfatul Expertului”

    Invitat: Ken Morse, expert MIT, antreprenor şi ex-consilier al preşedintelui Obama

    „Companiile româneşti trebuie să folosească orice tehnologie pentru a deveni globale cât mai repede. AI-ul nu va dispărea, dar contractele de milioane de dolari nu le vor semna boţii, ci tot oamenii.”

    „Piaţa românească este lentă, conservatoare, ieftină. Dacă vrei să construieşti o companie de succes, trebuie să ieşi de pe piaţa din România cât mai curând posibil. “

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. Formatul emisiunii cuprinde o serie de rubrici ce aduc plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.200 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    acă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Premieră. Orange România lansează o reţea construită din start cu tehnologia 5G (5G stand alone) în Delta Dunării, ca parte a unui proiect cu finanţare europeană

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a anunţat lansarea în premieră a unei reţele construite din start cu tehnologia 5G (o reţea 5G stand alone), care funcţionează independent de reţeaua existentă 4G, în mai multe localităţi din Delta Dunării, ca parte a unui proiect cu finanţare europeană.

    “Tehnologia furnizată în premieră de Orange este 5G Standalone (5G SA), ceea ce înseamnă că funcţionează independent de reţeaua 4G preexistentă. Astfel, echipamentele radio 5G instalate în Deltă sunt conectate la reţeaua core 5G Orange din Bucureşti şi la un nod local de procesare a traficului, provenit de la utilizatorii din regiune. Pe lângă aceasta, există şi o infrastructură dedicată de servere Edge Cloud, care reduce distanţa dintre utilizator şi servicii, asigurând latenţă mică şi vitezele necesare pentru aplicabilitatea locală a proiectului 5G-CDD”, a anunţat Orange.
    “Până în prezent, acoperirea 5G se extinde în 14 localităţi (Malcoci, Mineri, Beştepe, Crişan, Partizani, Gorgova, Dunavăţu de Jos, Mila 23, Chilia Veche, Sf. Gheorghe, Periprava, C.A. Rosetti, Pătlăgeanca, Caraorman), urmând ca până la finalul proiectului să ajungă în celelalte localităţi (Ceatalchioi, Mahmudia, Sulina, Isaccea, Murighiol, Plauru, Tatanir, Letea, Nufăru)”, conform companiei.

    “Reţeaua a fost construită prin proiectul 5G Connect Danube Delta (5G-CDD).
    Finanţarea proiectului 5G-CDD a fost aprobată în 2024 de către Comisia Europeană şi presupune dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii 5G în 23 de localităţi din Delta Dunării, pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii şi oportunităţile economice din acest areal. Introducerea tehnologiei nu ar fi fost posibilă fără finanţarea europeană primită, aceasta având un rol esenţial în creşterea bunăstării comunităţilor, combaterea izolării, îmbunătăţirea serviciilor publice pentru locuitori, dar şi pentru turişti şi promovarea dezvoltării durabile”, conform Orange.

    „ Din momentul în care am hotărât să ne asumăm acest angajament de a fi primii care aduc internet de mare viteză în zonă, până la momentul obţinerii finanţării alături de parteneri şi până la pornirea reţelei am avut şi vom avea în continuare în vedere acelaşi obiectiv: creşterea oportunităţilor pentru locuitori. În următoarele etape vom activa noi site-uri, vom continua să îmbunătăţim infrastructura şi vom creşte acoperirea. Între timp, am început să lucrăm pe cele patru mari arii de intervenţie: am echipat primul cabinet medical din zonă cu tehnică pentru telemedicină şi am instruit personalul medical din Mila 23; am adus tehnologie smart la şcoala din aceeaşi localitate, pentru a-i ajuta pe copii să-şi dezvolte competenţele digitale; am montat camere care vor monitoriza mediul şi numărul de turişti; am început să stimulăm promovarea turismului lent prin susţinerea unor activităţi sportive. Cu siguranţă cea mai importantă aplicabilitate a tehnologiei 5G în zona umedă a Deltei este educaţia digitală, Orange construind în Deltă prima reţea 5G din ţară care asigură conectivitatea pentru şcoli şi elevi. Astfel, creştem şansele tinerilor din zonă şi nu mai vorbim de un upgrade tehnologic convenţional, ci de o reală reţea a educaţiei prin digitalizare, în parteneriat cu Fundaţia Orange”, a declarat Marius Maican, Technology Director la Orange România.

    Proiectul este, totodată, o consolidare a angajamentului luat de Orange România pentru acoperirea teritoriului naţional cu tehnologia 5G/5G+. Până la finalul lui 2024, Orange realizase cea mai mare investiţie în spectrul 5G din România: aproximativ 265 milioane de euro. O reţea mai eficientă şi mai rapidă înseamnă şi noi conexiuni, oportunităţi şi comunităţi. Oamenii cu interese, valori şi pasiuni comune sunt mai aproape prin conectivitate. Aşa cum spune şi noua campanie Orange, „pasiunile trec la nivelul următor în cea mai rapidă reţea”.

    “Şcoala din Mila 23 este un bun punct de pornire pentru digitalizarea procesului de învăţământ primar şi gimnazial din zonă, fiindcă elevii de aici au mai participat în trecut la cursuri organizate de către Fundaţia Orange prin hub-ul educaţional Orange Digital Center de la Centrul de Inovare Comunitară. Unii chiar au devenit interesaţi de domenii ale viitorului, cum ar fi robotica şi au ajuns să participe la programul SuperCoders. Şcoala gimnazială din Mila 23, comuna Crişan, a fost prima dotată cu router 5G, tablă smart, laptopuri, tablete şi ochelari VR pentru lecţii interactive. Toate acestea ajută atât la îmbunătăţirea competenţelor digitale ale copiilor din zonă, dar şi la îmbunătăţirea relaţiei dintre profesori şi elevi, prin interactivitate şi posibilitatea învăţământului de la distanţă”, conform Orange.

    „Echipamentele testate în Mila 23 şi pe care urmează să le ducem şi în celelalte 17 localităţi vizate din Delta Dunării, adică tabletele, laptopurile, ochelarii VR şi tablele smart puse la dispoziţia profesorilor şi elevilor se integrează cu soluţii software dedicate predării interactive şi hibride – platforma Digitaliada (conţinut educaţional dezvoltat prin Fundaţia Orange) şi platforma de predare online VBoard, parte din Orange Fab. Iar ca aceste tehnologii să fie valorificate la maximum, profesorii vor beneficia şi de sesiuni de formare personalizate, atât online, cât şi faţă în faţă, axate pe utilizarea echipamentelor şi a aplicaţiilor digitale în activităţile de predare. Transformarea digitală a şcolilor nu va rămâne doar la nivelul dotărilor, ci o vom susţine prin consolidarea competenţelor digitale şi pedagogice ale cadrelor didactice de a crea un mediu de învăţare relevant şi captivant”, a spus Ovidiu Ana, Director Executiv al Fundaţiei Orange.

    “Internetul de mare viteză prin 5G va permite acoperirea unei nevoi extrem de presante pentru locuitorii Deltei – telemedicina. Tot în Mila 23 a fost instalat primul punct de investigaţii medicale de la distanţă. Personalul medical local a fost instruit să folosească stetoscopul electronic şi un aparat EKG inteligent ce colectează date şi le transmite către un medic din reţeaua partenerilor de la Telios Care (start-up din Orange Fab). În multe dintre localităţi nu există medici de familie, ci doar asistente medicale, ceea ce înseamnă că un simplu consult de rutină este extrem de dificil. De aceea s-a ales implementarea unui concept de tip Point of Care (punct de ajutor medical inteligent). Totodată, reţetele eliberate de la distanţă de medici prin platforma celor de la Telios sunt valabile în toate farmaciile. Programul urmează să fie implementat în alte 10 cabinete medicale din cele 23 de localităţi.

    Delta Dunării este considerată o zonă de interes major pentru economia locală. De aceea, proiectul îşi propune să încurajeze turismul lent. Pornirea reţelei în această perioadă nu este întâmplătoare, deoarece în weekendul 23-25 mai a avut loc şi prima ediţie a Maratonului Internaţional de Canoe Ivan Patzaichin, în cadrul căruia Orange România a fost partenerul principal. Maratonul a marcat neoficial şi deschiderea sezonului turistic, deci a fost momentul perfect pentru demonstrarea aplicabilităţii tehnologiei 5G. Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 a dezvoltat aplicaţia de mobil Delta lui Ivan, care este o hartă interactivă a Deltei ce include conţinut educaţional, rute şi puncte de interes, funcţii de geo-fencing şi de raportare a evenimentelor periculoase.

    Nu în ultimul rând, a fost momentul potrivit pentru testarea primelor camere de supraveghere 5G ce monitorizează fluxurile de turişti, fauna şi vegetaţia din Mila 23 prin tehnologie AI. În viitor, această soluţie va fi extinsă în mai multe puncte de interes turistic. Software-ul AI folosit este dezvoltat de un start-up din acceleratorul Orange Fab – Airis Vision – şi are implementată inclusiv o funcţie de anonimizare atunci când detectează persoane. Astfel, nu sunt stocate date cu caracter personal, ci doar se urmăreşte numărul de turişti.

    Proiectul este iniţiat de Orange România, care coordonează consorţiul de parteneri: Fundaţia Orange, Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, Universitatea Naţională de Ştiinţe şi Tehnologie Politehnica Bucureşti (UNSTPB), Virtual Board, alături de partenerii asociaţi Consiliul Judeţean Tulcea şi Telios Care”, a comunicat Orange.

  • Care sunt noile oportunităţi de investiţie în inteligenţa artificială, unde se pot face miliarde de euro?

    Inteligenţa artificială are nevoie de mai mult decât cod şi algoritmi – are nevoie de spaţiu, răcire şi, mai ales, energie. Iar în Europa, bătălia pentru infrastructura care va susţine economia digitală de mâine tocmai a început, iar România este pe radarul jucătorilor globali. Nu mai e vorba dacă va atrage investiţii, ci când şi cum va reuşi să le susţină.

    Dacă vrei să pui o întrebare pe platforma ChatGPT, pregăteşte-te să consumi de opt ori mai multă energie decât ai face-o cu o simplă căutare pe Google. Valul investiţiilor în inteligenţă artificială (AI) şi digitalizare împinge la limită capacitatea globală de procesare, iar centrele de date devin noua infrastructură strategică a lumii moderne, au transmis speakerii din cadrul ediţiei speciale a emisiunii de business ZF Live, transmisă din cadrul evenimentului Data Center Forum din acest an. „Vedem o efervescenţă fără precedent. Anul trecut am construit 3-4 megawaţi de infrastructură, anul acesta vorbim deja de proiecte de 50 până la 100 de milioane de euro în România”, explică Mihai Manole, CEO Tema Energy – un jucător cheie pe segmentul dezvoltării de centre de date, în cadrul celei de-a 7-a ediţii a Data Center Forum, eveniment care a reunit peste 700 de participanţi şi aproape 30 de speakeri internaţionali şi locali. România nu mai este o piaţă de margine.

    Sălile pline şi interesul în creştere din jurul evenimentelor dedicate centrelor de date semnalează o maturizare clară a pieţei din România, care devine un ecosistem în creştere. „Knowledge-ul s-a schimbat. Oamenii încep să înţeleagă că un data center nu este doar o clădire cu servere. Este un asset strategic, un motor economic”, mai spune Mihai Manole. 

    De asemenea, la nivel tehnic, România se află deja într-o zonă competitivă având energie regenerabilă în creştere, conectivitate bună şi un ecosistem antreprenorial de firme specializate în infrastructură critică – de la climatizare şi alimentare continuă, până la stingere incendii şi software de automatizare. „România este o piaţă atractivă. Cu o populaţie de aproximativ 16-20 de milioane de locuitori, dispune de o bază solidă. Acesta este primul aspect. În al doilea rând, sistemul educaţional este bun, ceea ce înseamnă că există specialişti care stăpânesc domeniile relevante – nu mă refer doar la centrele de date, ci la întregul ecosistem tehnologic. A treia premisă, la fel de importantă, este că România dispune deja de o bază solidă în ceea ce priveşte capacitatea centrelor de date existente şi, implicit, de know-how. Profesioniştii de aici demonstrează o bună cunoaştere a domeniului. Cu resursele potrivite, România poate deveni extensia naturală a zonei Europa Centrală”, a transmis Igor Grdić, Regional Director Central Europe, Vertiv – furnizor de infrastructură pentru centre de date.

    El subliniază avantajele competitive ale ţării: sistemul educaţional bun, competenţele tehnice locale şi infrastructura deja existentă. Ce lipseşte? Investiţiile mari – de tip hyperscaler, a adăugat Igor Grdić. „Nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune – România poate deveni furnizorul digital al ţărilor vecine.”  Pe de altă parte, George Dritsanos, Vice President Secure Power & Data Centers Business CEE at Schneider Electric, este de părere că România are energie, însă are nevoie de mai multă, mai stabilă şi mai ieftină. „Cine are energie electrică are un avantaj strategic, a spus CEO-ul NVIDIA, Jensen Huang – şi acest principiu ghidează deja deciziile marilor investitori. Este principala provocare astăzi. Avem potenţial, dar trebuie susţinut cu politici publice clare şi sprijin pentru marii investitori. Slăbiciunea României este energia scumpă. Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare pe care o are România acum este atragerea unui hyperscaler important — cum ar fi Microsoft, Google sau Amazon”, a punctat George Dritsanos, expert în infrastructură IT. Wes Cummins, CEO al Applied Digital, merge chiar mai departe şi spune că pe lângă energie şi conectivitate, România are nevoie şi de susţinere din partea autorităţilor statului pentru a atrage atenţia investitotilor. „Cred că există paşi de parcurs pentru a atinge acest obiectiv. Există o dorinţă de dezvoltare. România dispune de energie, ceea ce este esenţial pentru această piaţă. Există şi paşi concreţi: Oracle, cred, are deja o prezenţă semnificativă aici. Dacă începi să construieşti astfel de infrastructură, cred că poţi atrage clienţi de tip hyperscaler. Când vorbim despre hyperscaleri în lume — în SUA, aceştia sunt Microsoft, Amazon, Google, Meta, Apple. Aceştia sunt clienţii tipici. Dar ei vor avea nevoie de această infrastructură şi în Europa. Şi cred că România, datorită resurselor sale energetice, este o ţară foarte potrivită pentru astfel de investiţii. România are energie, are conectivitate, şi cred că există şi o deschidere din partea autorităţilor şi a mediului de afaceri pentru a încuraja acest tip de dezvoltare. Există o fereastră de oportunitate pentru România. Ţara are cele două ingrediente esenţiale pe care le căutăm — energie şi conectivitate — iar dacă există voinţă pentru dezvoltare şi un mediu de afaceri favorabil, cred că România are o oportunitate reală, atât pentru companii ca a noastră, cât şi pentru economia românească în ansamblu”, a transmis Wes Cummins. Şi Mark Acton, Data Center Consultant, co-author of the “EU DataCenter Code of Conduct”, Chartered Engineer, Non-Exec Director, Standards Expert, consideră că dacă o ţară are energie şi fibră, al treilea ingredient este politica publică – sprijinul guvernului, al autorităţilor regionale. „Toate ţările de pe planetă îşi doresc o economie digitală puternică. Este esenţial în epoca actuală. Pentru a atinge acest obiectiv, ai nevoie de infrastructură digitală solidă – care include atât centre de date, cât şi reţea de comunicaţii. Aşadar, orice măsură pe care guvernul o poate lua pentru a încuraja politici care susţin investiţiile în infrastructura digitală – inclusiv centrele de date – este foarte importantă”, a spus Mark Acton.El a adăugat că România are nevoie de o astfel de structură dedicată promovării. „Este foarte important să existe o entitate care să reprezinte România în mod constant în faţa investitorilor internaţionali. Şi, în al doilea rând, este esenţial ca guvernul să aibă o politică clară şi declarată de susţinere a investiţiilor în centre de date. Asta va inspira încredere investitorilor. Odată ce există o politică guvernamentală clară în acest sens, interesul pentru România va creşte considerabil.”Astfel, într-o perioadă în care cererea pentru infrastructură digitală atinge cote istorice, România începe să fie privită cu alţi ochi de marile companii internaţionale. Poziţia geografică favorabilă, capacitatea energetică în creştere şi existenţa unei baze solide de specialişti fac din România un candidat tot mai atractiv pentru investiţii strategice, a subliniat Alexandros Bechrakis, Managing Director al Digital Realty Greece. „România este o piaţă aflată în prima etapă de dezvoltare, ceea ce înseamnă că mai este mult de făcut. Dar tocmai acest lucru înseamnă că există oportunităţi semnificative. Se întâmplă multe lucruri în întreaga regiune şi există oportunităţi importante pentru toată lumea. Asta include, desigur, Grecia, dar şi România. Pentru mine, România are un potenţial neexploatat foarte mare. Este o piaţă foarte stabilă”, a spus Alexandros Bechrakis.

    Investiţiile încep să se vadă. În Bucureşti, există deja peste 100 de megawaţi „ready to build”. Sunt autorizate, au energie aprobată şi pot începe construcţia, a spus Mihai Manole, adăugând că se pregăteşte inclusiv un proiect de 200 de megawaţi – un gigant evaluat la 1,4 miliarde de euro, doar în partea de infrastructură, fără a integra şi partea IT. „Faptul că nu avem încă un hyperscaler nu înseamnă că România nu este pe hartă. Dimpotrivă. Avem deja clustere în Craiova, centre hibride, proiecte scalabile. Se întâmplă, doar că la o scară mai mică. Noi anul trecut am construit între 3 şi 4 megawaţi de data centre. Cele mai multe dintre ele au fost de tip guvernamental sau on-premise pentru clienţi care îşi folosesc propria infrastructură de date.” În prezent, „pe masă” se află un proiect de 200 de megawaţi care se pregăteşte de stadiul de a fi gata de construit, fiind în curs de definitivare în vestul Bucureştiului. „Investiţia va fi de la 1,4 miliarde de euro în sus. Aşadar, se pregătesc proiecte”, a spus Mihai Manole.El a explicat că, în Europa Centrală şi de Est, costul mediu pentru un megawatt complet echipat de infrastructură de data center, fără a include componenta de IT, variază între 7 şi 9 milioane de euro. „Anul trecut am lucrat la proiecte cu valori cuprinse între 20 şi 30 de milioane de euro, unele dintre ele fiind încă în desfăşurare. Pentru următorii doi – trei ani avem un portofoliu de proiecte între 50 şi 100 de milioane de euro, integral în data centere. Acest lucru arată maturizarea pieţei de inginerie şi de instalaţii în general din România.” 

     

    Dacă România îşi doreşte să atragă investiţii serioase în centre de date, trebuie să creeze un mediu predictibil şi să abordeze strategic dezvoltarea acestui sector, consideră Alexandros Bechrakis.

    Printre măsurile esenţiale se numără:

    • Încredere din partea statului – Guvernul trebuie să colaboreze cu operatorii specializaţi, nu să concureze construindu-şi propriile centre de date.

    • Simplificarea birocraţiei – Autorizările şi reglementările trebuie eficientizate pentru a nu bloca investiţiile.

    • Acces la finanţare – Negocierea şi utilizarea fondurilor europene dedicate digitalizării pot susţine investiţiile în centrele de date.

    • Planificare proactivă – Identificarea din timp a zonelor potrivite pentru dezvoltare poate accelera implementarea proiectelor.

    • Colaborare cu industria – Formarea unor echipe guvernamentale competente, care să înţeleagă domeniul şi să lucreze împreună cu jucătorii locali şi internaţionali.

    România are deja know-how şi exemple solide, trebuie doar să le valorifice inteligent.

    Alexandros Bechrakis a mai adăugat că există mai multe tipuri de centre de date – precum hyperscale, multi-tenant, carrier-neutral – fiecare răspunzând unor nevoi diferite ale pieţei – de la marile platforme cloud, la companii care închiriază spaţii dedicate, până la centre care facilitează conectivitatea între mai mulţi operatori.

  • Care este tehnologia militară esenţială pentru România cu care să facem faţă războiului de azi: „Trebuie să achiziţionăm astfel de sisteme ca să ne putem apăra ţara” VIDEO

    România trebuie să trateze cu maximă seriozitate felul în care războiul modern arată astăzi şi să se adapteze la noile realităţi pentru a-şi asigura securitatea. În centru discuţiilor privind tehnologia militară, dronele sunt printre principalele subiecte, ele fiind din ce în ce mai prezente în războaiele de astăzi. Mihai Filip, CEO şi fondator al companiei Oves Enterprise, specializată în dezvoltarea de software, atrage atenţia că ţara noastră are nevoie urgentă de sisteme de apărare performante, accesibile ca preţ, dar rapide şi bazate pe tehnologie de ultimă generaţie.

    „Sper din suflet ca autorităţile din România să înţeleagă că ameninţarea dronelor este reală şi să înţeleagă că va fi nevoie să achziţioneze sisteme iefine, rapide, de cea mai înaltă tehnologie ca să putem să ne apărăm ţara” a declarat la ZF Live, Mihai FILIP, CEO şi fondator, Oves Enterprise.

    În prezent, soluţiile testate la nivel global includ folosirea undelor laser capabile să neutralizeze circuitele dronelor, însă această tehnologie este încă în fază incipientă. Alternative mai accesibile şi deja disponibile sunt rachetele şi artileria clasică, susţin specialiştii.

    „Ce testează majoritatea companiilor este o undă laser care să fie capabilă să lovească o dronă şi să îi lovească circuitele. Încă este o tehnologie în care se află în testare, în principal poţi folosi o rachetă care nu e atât de scumpă sau artileria