BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Milioane de români au portofelele vizate. Economiştii avertizează că din 2025 taxele ar putea creşte pentru ca statul să poată repara gaura din buget VIDEO

    Deficitul bugetar, ajuns la 4% din PIB în primele şapte luni din 2024, şi prognozat să atingă un prag de 7-8% până la finalul anului, începe să cântărească greu în economie. Dacă prognozele se vor transforma în realitate, atunci statul ar fi forţat să majoreze taxele din 2025 pentru repara gaura din buget şi a face rost de bani cu care să asigure plata cheltuielilor rigide, explică Ciprian Dascălu, economit-şef al BCR.

     „Consolidarea fiscală va depinde deficitul cu care terminăm anul acesta. Pe partea de cheltuieli nu prea vedem multe soluţii de reducere. Cheltuielile cu pensiile şi salariile acoperă cam 80% din veniturile fiscale şi contribuţiile sociale. Dacă mai adăugăm şi cheltuielile cu dobânzile care şi ele sunt rigide destul de greu să vedem o consolidare fiscală pe partea de cheltuieli” a declarat Ciprian Dascălu, economist şef BCR, în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Economistul-şef al BCR atrage atenţia că o soluţie la problema bugetului este ridicarea nivelului de colectare al taxelor. Gap-ul de TVA al României – diferenţa dintre cât ar trebui să se colecteze şi cât se colectează efectiv – este de 36,7%, printre cele mai mari din regiune. Alinierea colectării la nivelul statelor vecine ar putea aduce venituri echivalente cu 2% din PIB în fiecare an.

     „Dacă am reduce gap-ul de TVA la nivelul ţărilor din regiune, ar însemna peste 2% din PIB venituri suplimentare. Ajustarea fiscală pe partea de venituri are un impact negativ pe creşterea economică decât una pe cheltuieli. România are o problemă cu veniturile fiscale foarte reduse ca procent din PIB” a mai spus economistul şef BCR la ZF Live.

  • Stroe: Să creşti taxele, mai ales într-o perioadă de criză, e o cumplită greşeală. PNL se opune ferm

    „Să creşti taxele, mai ales într-o perioadă de criză, e o cumplită greşeală, iar PNL se opune ferm. Într-o economie ca a noastră, discutarea unui impozit progresiv în campanie este echivalentă cu condamnarea României la stagnare economică”, scrie pe Facebook Ionuţ Stroe.

    Economiile emergente din Europa, susţine el, aplică cu succes cota unică, pentru că „acest model s-a dovedit a fi singura măsură eficientă care sprijină dezvoltarea şi creşterea economică”.

    „Avem nevoie de politici care să încurajeze investiţiile şi să stimuleze antreprenoriatul, nu de experimente fiscale care ne-ar putea trage înapoi”, încheie Stroe.

  • Când toată lumea vrea să atragă mai mulţi turişti, o ţară europeană nu ştie cum să scape de ei şi anunţă taxe noi şi reguli stricte pentru vizitatori

    Grecia a anunţat că va lua măsuri drastice împotriva închirierilor generate în contextul unor vacanţe pe termen scurt şi a traficului navelor de croazieră, ca parte a unui set de măsuri de reducere a turismului excesiv în ţara mediteraneană, scrie Financial Times.

    Liderii industriei avertizează că noile restricţii ar putea afecta un sector economic vital, în contextul în care Grecia se aşteaptă să înregistreze un număr record de vizitatori în acest an.

    „Turismul susţine economia prin resurse şi locuri de muncă, dar trebuie să contribuie şi la bunăstarea socială”, a declarat prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis, în cadrul unui târg desfăşurat sâmbătă la Salonic, al doilea oraş ca mărime al Greciei.

    În ţări mediteraneene precum Spania, Italia şi Grecia, există îngrijorări tot mai mari legate de impactul negativ al creşterii numărului de vizitatori asupra comunităţilor locale şi mediului, mai ales în contextul unor reglementări permisive.

    Totuşi, ministrul turismului, Olga Kefalogianni, a declarat pentru Financial Times: „Nu există un exces de turişti în Grecia. Ceea ce observăm este o aglomerare în anumite zone, în timpul perioadelor de vârf”.

    Kefalogianni a subliniat că este necesar ca Grecia să echilibreze creşterea alimentată de turism cu protejarea patrimoniului cultural şi natural, asigurând totodată bunăstarea comunităţilor locale.

    Economiştii estimează că turismul contribuie cu peste 25% la PIB-ul Greciei, iar Mitsotakis a insistat că acesta va rămâne un motor esenţial pentru economia ţării.

    „Este foarte riscant să prezentăm Grecia ca un loc neprietenos pentru turişti”, a avertizat prim-ministrul duminică.

    Mitsotakis a anunţat introducerea unei taxe de până la 20 de euro pentru pasagerii navelor de croazieră care vizitează cele mai populare insule, precum Santorini şi Mykonos. În lunile de vară, numeroase nave, unele cu mii de pasageri, acostează zilnic în aceste destinaţii.

    George Koubenas, preşedintele Uniunii Proprietarilor de Nave de Croazieră din Grecia, consideră că măsura taxează nedrept pasagerii navelor de croazieră. „Vizitatorii croazierelor nu folosesc infrastructura locală, cum ar fi apa şi electricitatea, în aceeaşi măsură ca alţi turişti”, a explicat el, sugerând că o taxă fixă aplicată tuturor turiştilor, similară cu cea din oraşe italiene precum Veneţia, ar fi mai echitabilă.

    Koubenas a propus ca autorităţile locale să stabilească limite clare pentru sosirile de nave, utilizând un sistem de alocare bine definit pentru a gestiona fluxurile în porturile insulelor mici.

    Grecia adoptă măsuri similare celor din Spania pentru a reglementa închirierile pe termen scurt pe platforme precum Airbnb. Mitsotakis a anunţat interzicerea noilor închirieri pe termen scurt, timp de un an, în trei zone din Atena. Turiştii îşi încep sau îşi încheie frecvent vacanţa în capitala Greciei, înainte de a călători către insule.

    Andreas Chiou, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Proprietăţi din Grecia, a declarat că această interdicţie a fost determinată de presiunile proprietarilor de hoteluri, care consideră închirierile pe termen scurt drept o ameninţare concurenţială. „Nu există o suprasaturare a pieţei din cauza închirierilor pe termen scurt”, a afirmat el.

  • De unde mai vin banii la buget în afară de taxe. Statul aşteaptă venituri de 50 mld. lei în 2024 din amenzi, profitul companiilor de stat şi al BNR, închirieri sau vânzări de bunuri

    ♦ Veniturile nefiscale ar ajunge în 2024 la o pondere de 10% din totalul veniturilor statului, dacă se continuă ritmul de la şapte luni din an ♦ În afară de taxe, contribuţii şi venituri din fonduri UE, guvernul are resursa, puţin observată în analize, a veniturilor nefiscale: amenzi, penalităţi, prestări de servicii, vânzări de bunuri sau profiturile obţinute de companiile de stat, de regiile autonome sau de BNR ♦ Toate acestea vor însuma peste 50 mld. lei la final de 2024, dacă ritmul de încasare de la şapte luni din an este păstrat.

    54 mld. lei (peste 10 mld. euro) adică 10% din veni­tu­rile to­tale ale guver­nului Marcel Cio­lacu ar urma să fie încasările nefiscale ale statului în 2024. Veniturile nefiscale sunt încasările din profitul companiilor de stat şi al regiilor autonome sau al BNR, din închirieri sau vânzări de bunuri şi servicii, etc. La acestea se adaugă amenzile.

    „Aceste venituri nefiscale provin în cea mai mare parte din profiturile societăţilor de stat. Problema este că majoritatea companiilor, în loc să aducă astfel de venituri, au pierderi. Top 10 datornici la buget sunt 7 sau 8 firme de stat sau foste privatizate şi nenorocite.  Cu o mână se ia şi cu cealaltă se dă. Pe net, s-ar putea să nu avem nişte câştiguri semnificative”, comentează cifrele Emilian Duca, consultant fiscal. Din dividendele companiilor la care statul este în acţionariat şi au profit, ANAF a colectat anul trecut 7,7 mld. lei iar Finanţele au bugetat în 2024, din această sursă, 7,5 mld. lei. Aceasta este cea mai importantă resursă din veniturile nefiscale, obţinută de la companii precum Nu­clear­electrica, Romgaz, Hidroelectrica sau Petrom, unde guvernul are diferite participaţii. Ponderea acestor venituri a crescut mult mai mult în 2022, odată cu criza energetică, pentru că producătorii de energie, deţinuţi în proporţie de 80% de statul român, au încasat preţurile record la energie.

    „Statul a fost principalul câşti­gător al crizei energetice”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari. Pe de altă parte, nevoia de investiţii a companiilor de stat, dacă profitul merge la buget sub formă de dividende, rămâne descoperită. Astfel, companiile se împrumută pentru investiţii şi, aşa cum remarcă Codirlaşu, este practic şi un artificiu pentru mascarea datoriei publice.

    Guvernul mai are încasări şi din dobânzi şi din profiturile Băncii Naţionale a României. Din dobânzi sunt venituri în urma depozitelor Trezoreriei de Stat la diferite entităţi, inclusiv la BNR, explică Codirlaşu. De asemenea, adaugă el, 80% din profitul BNR din dobânzi se virează la bugetul de stat: „80% din profitul BNR merge la buget. Este o resursă consistentă”. Din dobânzi, guvernul se aşteaptă să încaseze 6,1 mld. lei în 2024, iar din profitul BNR 1,6 mld. lei.

    Din amenzi, statul şi-a bugetat venituri de 1,4 mld. lei în 2024, o creştere de 10% faţă de anul trecut. Sunt solide veniturile din amenzi, penalităţi şi confiscări însă, remarcă Emilian Duca, amenzile ar trebui să fie un instrument de conformare, nicidecum o resursă bugetară.

    „Problema amenzilor este delicată. Ideea de fond a existenţei amenzilor e de a promova un comportament co­rect şi nu de a fi venit la bugetul de stat.”

    Guvernul mai are venituri din vânzări de bunuri şi prestări de servicii bugetate la 2,8 mld. lei în 2024. De asemenea, din închirieri, guvernul se aşteaptă la venituri de 3,5 mld. lei în 2024.

    Statul mai face bani din profitul regiilor, cum este Romsilva sau RAPPS, administraţia patrimoniului de stat, din servicii consulare facturate sub formă de taxe sau vânzarea de certificate verzi pentru companiile care poluează.

    Pe lângă aceste categorii mari, mai vin o serie de categorii mai mici de venituri nefiscale, dar care, adunate, înseamnă venituri de 20-30 mld. lei la buget în 2024: recuperări de ajutor de stat, taxe eliberări permise, autorizaţii, recuperări de cheltuieli de judecată, organizări de cursuri de calificare  sau conversie profesională etc.

    Care sunt veniturile nefiscale ale statului

    ► Vărsăminte ale regiilor autonome şi ale companiilor de stat

    ► Chirii din patrimoniul de stat

    ► Venituri din exploatarea păşunilor, pădurilor etc.

    ► Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului

    ► Vânzări de bunuri şi servicii

    ► Analize şi servicii efectuate de laboratoare

    ► Venituri din taxe administrative, eliberări permise, certificate etc.

    ► Amenzi

    ► Penalităţi

    ► Confiscări

    ► Venituri din vânzări de bunuri, privatizări etc.

    ► Încasări de împrumuturi acordate

    Sursa: Ministerul Finanţelor

  • Discuţii la Palatul Victoria între prim-ministrul Marcel Ciolacu şi mediul de afaceri: Premierul a promis companiilor că nu va majora taxele în 2025

    Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit luni la Palatul Victoria cu organizaţia patronală Concordia, unde a promis încă o dată că nu va majora taxele şi impozitele, conform unei informări din partea guvernului.

    „Am solicitat acest nou acord Comisiei Europene pentru ca România să nu intre într-o scară abruptă a deficitului. Este nevoie să continuăm investiţiile, să susţinem zona industrială şi producţia românească. Nu luăm în calcul majorarea taxelor. Mergem mai departe cu digitalizarea ANAF, creşterea încasărilor bugetare şi reforma cheltuielilor publice”, a spus prim-ministrul la întâlnirea de astăzi, de la Palatul Victoria.

    Dan Şucu, preşedintele organizaţiei patronale Concordia, a spus de asemenea că premierul şi reprezentanţii guvernului au dat asigurări că nu vor creşte taxele.

    „Astăzi am avut o discuţie de două ore cu domnul prim-ministru şi cu echipa guvernului. Noi, în Concordia, suntem 17 industrii, fiecare cu probleme specifice şi, din punctul nostru de vedere, am văzut că suntem ascultaţi şi că suntem luaţi în seamă, ceea ce este un mare pas înainte. De 30 de ani solicităm lucrul acesta şi abia acum începe să se întâmple. În ceea ce priveşte partea fiscală, da, se vorbeşte despre faptul că nu vor creşte taxele nici anul acesta, nici anul viitor. Sperăm din toată inima ca promisiunile să fie respectate”, a spus Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia.

    Întâlnirea a avut loc în contextul în care deficitul bugetar al României este în aer, iar discuţia se învârte în jurul corecţiei acestuia în următorii ani. Corecţia însă nu se poate face decât prin majorarea veniturilor la buget şi domolirea cheltuielilor, iar creşterea de încasări la buget nu se poate face decât printr-o colectare mai bună a taxelor existente sau prin creşterea taxelor. Or, aşa cum subliniază şi Consiliul Fiscal, o corecţie bruscă, ca de exemplu cum a fost cea din 2010, când salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25% şi TVA a crescut cu 5 puncte procentuale, ar băga economia României în recesiune.

    Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a  discuta o prelungire a termenului de corecţia a deficitului bugetar, astfe încât aceasta să se facă gradual , pe o perioadă de şapte ani. Până în acest moment nu există o poziţie oficială a Comisiei Europene faţă de această problemă. Cauză directă a deficitului bugetar, datoria publică se îndreaptă către 60% din PIB, un semnal de alarmă, în contextul în care acum patru ani, când datoria era de la 35% din PIB, economiştii erau de părere că o datorie de 40-45% din PIB pentru o economie ca a României devine o povară pentru creşterea economică. De asemenea, creşterea datoriei înseamnă şi creşterea costului de împrumut, prin creşterea plăţilor cu dobânzile.  

    În tot acest context, mediul de afaceri se uită la ce măsuri ar putea să ia următorul guvern începând de anul viitor, după alegeri, pentru reducerea graduală a deficitului bugetar.

    La consultările de astăzi, de la Palatul Victoria, reprezentanţii Executivului şi cei ai mediului de afaceri au mai discutat despre implementarea E-Factura, E-TVA, E-Transport, a Sistemului de Garanţie-Returnare, pregătirea punerii în aplicare a salariului minim european, precum şi alte aspecte ce ţin de sectorul turism.

    Din partea Guvernului, la consultări au participat, împreună cu premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacşu, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, ministrul Economiei, Radu Oprea, ministrul Muncii, Simona-Bucura Oprescu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, ministrul Mediului, Mircea Fechet, şi şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu.

     

  • Tot ce a mai rămas de întrebat despre PIB este cu cât vor creşte taxele

    De la 2024 politicienii şi economiştii aşteptau „relansarea“. Cu o creştere economică submediocră (doar plus 0,8% în T2/2024 faţă de aşteptări de plus 3%), relansarea s-a amânat pentru nimeni nu ştie câţi ani şi pe locul rămas gol îşi dezvăluie chipul blând, „austeritatea“.

    Cu deficite bugetare de 6,3% din PIB în 2022, 6,6% din PIB în 2023, şi peste 7% din PIB în 2024, România nu mai are cum să evite mult-invocata „ajustare fiscală“. Dar ea va fi cerută de pieţele financiare, de agenţiile de rating, de Comisia Europeană. Cum va arăta ea? Vor fi doar reduceri de cheltuieli (eliminarea ultimelor nişe fiscale), vor creşte doar unele taxe şi TVA va fi exceptată?

    Dacă ajustarea fiscală va fi brutală, atunci consumul se va reduce puternic şi economia va intra în recesiune. Dacă va fi de ochii lumii şi de gura FMI, atunci ar fi degeaba, iar deficitele cronice vor continua până la Judecata de Apoi.

    Dincolo de problema internă, România mai are una şi tot majoră: pieţele UE nu-şi revin, prin urmare exporturile României, care au căzut cu 2,5% în prima parte din an, dau din colţ în colţ.

    Aşadar, economia în 2025 va depinde, în esenţă, de aceste două aspecte fundamentale: cel care ţine de felul în care se va face ajustarea fiscală şi cel legat de funcţionarea pieţelor de export ale României.

     

     


     

     

  • Încă un paradis al bogaţilor se închide: Ţara unde milionarii se refugiau pentru a scăpa de taxele din ţările lor schimbă foaia şi începe să suprataxeze şi ea bogaţii

    Italia a decis dublarea taxelor pe veniturile din străinătate ale străinilor cu bani care au venit în ţară ca să scape de taxele mari de acasă, scrie Financial Times.

    Cabinetul premierului Giorgia Meloni a aprobat miercuri dublarea impozitului anual pe veniturile realizate în afara ţării de la 100.000 la 200.000 de euro.

    Guvernul speră că această măsură va contribui, de asemenea, la creşterea veniturilor fiscale şi la reducerea deficitului bugetar uriaş, pentru a calma Bruxelles-ul cu privire la finanţele publice ale Italiei.

    Decizia vine în contextul în care Roma se luptă să facă faţă deficitului bugetar, care a atins 7,4% din PIB anul trecut – cu mult peste pragul maxim admis de 3% din PIB.

    UE a estimat că deficitul bugetar al Italiei pentru 2024 va fi de 4,4% din PIB, în continuare cu mult peste limită, ceea ce a determinat Bruxelles-ul să demareze în iulie procedurile excesive, care impun Romei să prezinte un plan de ajustare fiscală pe termen mediu până la sfârşitul lunii septembrie.

    Ministrul de finanţe Giancarlo Giorgetti, nu a precizat imediat ce venituri suplimentare se aşteaptă să genereze majorarea taxei.

    În ultimii câţiva ani, Italia – considerată de obicei o ţară cu taxe mari- a devenit  o nouă destinaţie populară pentru super-bogaţi, datorită stimulentelor fiscale generoase iniţiate în 2016 într-un efort de a inversa exodul de creiere pe termen lung din ţară.

  • Avertisment: creşterea economică a fost sub aşteptări în T2, iar analiştii încep să reducă prognozele pentru tot anul. Scenariul majorării taxelor după alegeri devine, în lumina noilor date, aproape o certitudine.

    ♦ Creşterea economică de doar 0,8% anunţat de INS pentru T2 2024 i-a surprins pe mai toţi economiştii pentru că datele lunare sugerau o creştere între 2 şi 3%

    „Neaşteptat de slabe“ acesta a fost re­frenul eco­nomiştilor repetat ieri cu referire la datele furnizare de Statistică privind creşterea PIB în T2.

    Iar mirarea este cu atât mai mare cu cât, fiind an electoral, guvernul a majorat pensii şi salarii, nu s-a mai uitat la deficitul bugetar care va atinge în acest an 7% din PIB, în ciuda avertismentului guvernatorului BNR Mugur Isărescu şi al altor economişti care au spus că cheltuielile sunt scăpate de sub control. Banii şi împrumuturile contractate de populaţie au ţinut consumul sus (plus 9,9% în T2), dar nu au putut compensa alte scăderi pe industrie, construcţii, exporturi. În tot acest iureş cu „majorăm taxe, nu le majorăm“ şi cei care putea investi au fost mai reţinuţi (construcţiile rezi­denţiale s-au prăbuşit, practic).

    Aşa că consumul a crescut, dar pe importuri obţinute cu bani împrumutaţi, după cum spune Adrian Codîrlaşu, vice­pre­­şedintele CFA România, care adaugă: În lumina noilor date, creşterea probabilă în 2024 va fi, pe tot anul, de 1%. Aşa stând lucrurile, 2025 va fi un an greu şi va veni, cel mai probabil, cu creşteri de taxe şi nu mai este exclusă chiar o recesiune.

    Despre o ajustare fiscală în 2025 vorbeşte şi Ionuţ Dumitru: „Deficitul bugetar este mult prea mare şi vor fi presiuni pentru reducerea lui. Deficitul de 7% din PIB în 2024 ar fi tre­buit să ajute economia (pentru că sunt mai mulţi bani în circuit), dar nu a făcut-o, ceea ce arată risipa extrem de mare a gu­vernului. („Ne-am împru­mu­tat ca să consumăm“ – Codîrlaşu.)

    Ca măsură imediată, insti­tuţiile de credit au anunţat revizuirea în jos a prognozelor de creştere.

    Raiffeisen îi va recalcula prognoza de creştere spre 1%, „unu şi ceva“ (nu este o cifră oficială). Erste Bank a anunţat că-şi va modifica prognoza de creştere de la de la 2,9%, până ieri, la 1,4% pentru întregul an. În aceeaşi vreme, ING Bank a decis să revizuiască în scădere prognoza privind creşterea PIB în 2024, de la 2,8% la 2%.

    „Datele de astăzi schiţează o imagine destul de sumbră a unei creşteri mai lente decât se aştepta. Sunt necesare îmbunătăţiri vizibile în a doua jumătate a anului pentru ca creşterea să se accelereze în acest an. Riscurile de scădere a ratelor au crescut“, spun analiştii ING.


     

     

  • Încă un paradis al bogaţilor se închide: Ţara unde milionarii se refugiau pentru a scăpa de taxele din ţările lor schimbă foaia şi începe să suprataxeze şi ea bogaţii

    Italia a decis dublarea taxelor pe veniturile din străinătate ale străinilor cu bani care au venit în ţară ca să scape de taxele mari de acasă, scrie Financial Times.

    Cabinetul premierului Giorgia Meloni a aprobat miercuri dublarea impozitului anual pe veniturile realizate în afara ţării de la 100.000 la 200.000 de euro.

    Guvernul speră că această măsură va contribui, de asemenea, la creşterea veniturilor fiscale şi la reducerea deficitului bugetar uriaş, pentru a calma Bruxelles-ul cu privire la finanţele publice ale Italiei.

    Decizia vine în contextul în care Roma se luptă să facă faţă deficitului bugetar, care a atins 7,4% din PIB anul trecut – cu mult peste pragul maxim admis de 3% din PIB.

    UE a estimat că deficitul bugetar al Italiei pentru 2024 va fi de 4,4% din PIB, în continuare cu mult peste limită, ceea ce a determinat Bruxelles-ul să demareze în iulie procedurile excesive, care impun Romei să prezinte un plan de ajustare fiscală pe termen mediu până la sfârşitul lunii septembrie.

    Ministrul de finanţe Giancarlo Giorgetti, nu a precizat imediat ce venituri suplimentare se aşteaptă să genereze majorarea taxei.

    În ultimii câţiva ani, Italia – considerată de obicei o ţară cu taxe mari- a devenit  o nouă destinaţie populară pentru super-bogaţi, datorită stimulentelor fiscale generoase iniţiate în 2016 într-un efort de a inversa exodul de creiere pe termen lung din ţară.

  • Premierul Marcel Ciolacu: Nu cred că România îşi permite anul viitor să aibă măriri de taxe şi impozite

    Marcel Ciolacu a declarat marţi că deşi aude de măriri de TVA, acest lucru „este exclus”.

    „Este cea mai simplă abordare pe care o poate avea un guvern, astfel încât să împartă o povară, indiferent de ce venituri ai. Nu cred că România îşi permite anul viitor să aibă măriri de taxe şi impozite. România trebuie să facă o analiză şi avem reforma fiscală în continuare, acolo, în zona de excepţie. Şi ştim foarte bine că orice decizie luată în 2025 are efecte fiscale în anul fiscal 2026. Vom avea, din punctul meu de vedere, cea mai mare creştere economică din Europa; cu toţi cu care am avut discuţiile, inclusiv cu BNR-ul, arată că spre acest lucru ne ducem”, a declarat Ciolacu, la evenimentul de lansare a celei de-a 22-a ediţii a lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România”.

    El le-a spus antreprenorilor că dacă anul trecut România a avut creştere economică pe investiţii, anul acesta începe să fie şi o revenire pe consum în România.