BusinessMagazin

Tag: taxa

  • „Taxa pe paragină”, aprobată de un oraş din România: Impozit majorat cu 500% pentru 200 de clădiri degradate, de anul viitor

    Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Arad, joi, în timpul şedinţei Consiliului Local, toate proiectele de hotărâre care vizau aplicarea “taxei pe paragină” în cazul imobilelor degradate din zona protejată a oraşului au fost aprobate. Astfel, impozitul la peste 200 de clădiri din Arad va creşte cu până la 500%, de la 1 ianuarie 2019.
     
    „Noi urmărim ceea ce ne dorim de mult: să avem o pârghie prin care să-i determinăm pe cei care nu doresc să-şi refacă faţadele să facă acest lucru pentru că sunt proprietăţile lor. Constatăm că sunt unii care refuză să-şi reabiliteze proprietăţile şi trebuie să-i mobilizezi puţin.
     
    Legea ne permite ca înainte cu un an să-i verificăm şi în funcţie de gradul de degradare să propunem o majorare a impozitului care poate merge până la 500%. Din momentul în care Comisia de inventariere special constituită a început să trimită somaţii, am simţit o schimbare: numărul de solicitări de autorizaţii de construire a crescut, oamenii au început să se mobilizeze şi sunt convins că peste 90% dintre proprietari vor demara lucrări de reabilitare a faţadelor”, a declarat viceprimarul oraşului Arad, Călin Bibarţ.
     

  • Scandalul taxei de mediu pentru cei cu centrale: ANRE anunţă că nu are în vedere o astfel de propunere

    În presă au apărut declaraţiile făcute de directorul general Viorel Alicuş din ANRE, în cadrul lucrărilor Comisiei pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor. Directorul a invocat o creştere importantă a numărului de centrale individuale în ultimii ani, ceea ce a dus la o creştere a poluării şi a invocat posibilitatea introducerii unei taxe de mediu pentru posesorii de centrale individuale. Declaraţia a fost făcută în contextul dezbaterilor din Parlament privind legea prin care se interzice debranşarea de la sistemul centralizat de încălzire, trimisă la reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis.
     
    „În ANRE, deciziile cu privire la cadrul de reglementare stabilit prin Programul multianual de emitere a reglementărilor sunt de competenţa Comitetului de reglementare, cu respectarea prevederilor privind transparenţa decizională.
     
    În conformitate cu legea de organizare şi funcţionare, respectiv Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ANRE nu are drept de iniţiativă în privinţa emiterii/modificării legislaţiei primare în domeniu şi nici cu privire la stabilirea politicilor de taxe şi impozite.
     

  • Tocmai a fost anunţată o nouă TAXĂ!! Veşti proaste pentru români de sărbători: Veţi scoate şi mai mulţi bani din buzunar

    Propunerea legislativă nu a fost votată în Senat, deoarece senatorii nu au apucat să o voteze în timp util, iar votul decisiv aparţine deputaţilor.  
     
    În prezent, potrivit Codului fiscal, băuturile alcoolice şi ţigările sunt accizate, însă nu se face nicio referire la sucurile care conţin zaharuri libere.
     

  • Şerban Patriciu, avocat asociat, Patriciu SCA: „Există standarde de piaţă la închirierea spaţiilor de birouri din România?“

    Din păcate, piaţa închirierii de birouri din România nu a atins încă un grad suficient de maturizare pentru a putea vorbi de adevărate standarde de piaţă conturate în mod neechivoc şi acceptate ca atare de către jucătorii de pe piaţă. Piaţa este într-o zonă gri, între începutul preluat ca atare din ţările civilizate, la pachet cu modelele de contracte de sute de pagini, specifice dreptului anglo-saxon, şi perioada de aşezare pe o linie proprie.
    Existenţa unor standarde de piaţă acceptate general ar facilita acest business şi ar aduce beneficii atât proprietarilor de clădiri de birouri cât şi chiriaşilor acestora, multe deal-uri fiind ratate din cauza unor aşteptări nerezonabile ale părţilor.
    Până atunci însă, vă prezint câteva dintre reperele ce pot fi luate în calcul de proprietarii sau potenţialii chiriaşi ai spaţiilor de birouri ce par să se fi cristalizat pe piaţă până în acest moment:

    Acordul
    Ca procedură, prima etapă după contactul iniţial cu reprezentanţii proprietarului clădirii de birouri este semnarea unui acord preliminar neangajant prin care se agreează principalii termeni comerciali (suprafaţă, chirie, durată, facilitaţi etc.). După această etapă, chiriaşii mai sofisticaţi analizează titlul de proprietate asupra imobilului, existenţa certificatului de performanţă energetică şi a autorizaţiilor necesare conform legii (securitate la incendiu, protecţie civilă, funcţionare – după caz şi ISCIR pentru lifturi şi cazane).

    Contractul
    Urmează negocierea şi semnarea contractului de închiriere. Chiriaşul notează apoi contractul de închiriere în cartea funciară a imobilului, se fac măsurarea şi predarea spaţiului închiriat, chiriaşul elaborează planurile de arhitectură şi instalaţii pentru amenajarea spaţiului închiriat şi obţine, după caz, autorizaţia de construire pentru partiţionările interioare, precum şi autorizaţia de securitate la incendiu, dacă este necesar.
    Reperele comerciale şi legale ale unui asemenea contract de închiriere sunt următoarele:
    • Spaţiul: spaţiul închiriabil este format din spaţiul net de birouri la care se adaugă o cotă din spaţiile comune ale clădirii. Această cotă, denumită add-on factor, este calculată ca raport între spaţiile comune ale clădirii şi spaţiul total al clădirii şi variază, de obicei, între 5 si 25%. Se închiriază complementar spaţii de parcare şi spaţii de depozitare.
    • Chiria: este exprimată în mod normal în euro (de regulă între 5 şi 25 euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil), plata fiind făcută lunar, în avans, la cursul de schimb comunicat de către Banca Naţională a României pentru data plăţii. În plus faţă de chirie, se datorează o taxă pe servicii, exprimată de asemenea în euro (între 3 şi 5) pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, taxă care cuprinde toate cheltuielile comune ale clădirii (inclusiv asigurarea şi taxele locale aferente clădirii), împărţite pro-rata între chiriaşi şi plătibile la fel şi odată cu chiria. Taxa pe servicii se regularizează anual pe baza cheltuielilor efective, chiriaşii având dreptul să verifice anual calculele proprietarului (sistem open book). De asemenea, chiriaşul va suporta costul utilităţilor consumate în spaţiu care sunt contorizate individual (de obicei electricitate şi apă).
    • Garanţia: chiriaşul constituie o garanţie în favoarea proprietarului, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau a unui depozit, valoarea garanţiei fiind în mod uzual la nivelul a trei luni de chirie şi taxă de servicii.
    • Facilităţi: chiriaşul beneficiază în mod normal de două tipuri de facilităţi din partea proprietarului: o contribuţie pentru lucrările de amenajare (exprimată în euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, de obicei între 50 şi 150) şi o perioadă de scutire de la plata chiriei (de obicei între 3 şi 9 luni, împărţite pe perioada contractuală).
    • Termen: termenul închirierii este de obicei un termen ferm de minimum 5 ani, chiriaşul având uneori posibilitatea de a denunţa contractul (break option) la/după o anumită perioadă (de obicei minimum 3 ani). Predarea spaţiului către chiriaş se face cu o perioadă (de obicei minimum o lună) înainte de data începerii termenului pentru a permite chiriaşului să amenajeze spaţiul închiriat. Pentru această perioadă nu se datorează chirie, dar se plătesc taxa pe servicii şi utilităţile consumate în spaţiu.
    • Penalităţi: termenul ferm se traduce prin existenţa unor penalităţi datorate proprietarului de către chiriaş în cazul încetării contractului anterior împlinirii termenului (exceptând încetarea din culpa proprietarului), respectiv chiria şi taxa de servicii pe întreg termenul rămas (sau până la prima dată la care chiriaşul putea denunţa contractul). Chiriaşul poate rezilia contractul doar în situaţii strict limitate (de exemplu în cazul în care utilităţile sunt întrerupte pentru mai mult de două săptămâni sau spaţiul este neutilizabil într-un procent de minimum 50% pentru mai mult de o lună).
    • Extindere: uneori, chiriaşul beneficiază de un drept de preferinţă la închirierea spaţiilor adiacente,
    dar acesta se exercită ţinând seama de alte drepturi similare prealabile acordate altor chiriaşi (care au prioritate).
    • Prelungire: prelungirea termenului de închiriere iniţial se face, de obicei, în condiţiile de piaţă de la momentul respectiv şi nu în aceiaşi termeni comerciali.
    • Restituire: restituirea spaţiului închiriat către proprietar se face în mod uzual după înlăturarea amenajării chiriaşului şi curăţarea/repararea spaţiului, proprietarul urmând să predea spaţiul open space noului chiriaş. Costul demolării amenajării chiriaşului şi al efectuării curăţeniei şi a reparaţiilor necesare se ridică în mod normal la jumătate din costul realizării acelor amenajări. Noul chiriaş poate prelua amenajările chiriaşului anterior (de obicei fără vreun cost), preluând în acest mod şi obligaţia de a aduce spaţiul la starea iniţială (open space) la sfârşitul termenului închirierii.
    Piaţa închirierii spaţiilor de birouri se maturizează într-un ritm accelerat, cele de mai sus fiind deja cunoscute şi acceptate de către jucătorii din domeniu. Alte aspecte generează încă discuţii aprinse, dar tendinţa este una pozitivă, piaţa devenind din ce în ce mai matură.

  • Este OFICIAL: În sfârşit s-a TERMINAT! Cea mai urâtă taxă va fi istorie. Românii răsuflă UŞURAŢI

    Mecanismul alter­nativ al plăţii defalcate a TVA a fost introdus de la 1 ianuarie 2018, scopul declarat fiind combaterea evaziunii fiscale. Iniţial trebuia ca toată lumea să intre în acest mecanism, dar, apoi s-a renunţat, vizaţi fiind cei cu întârzieri şi companiile în insolvenţă.

    Comisia a anunţat ieri că va trimite un aviz României în urma respingerii unei cereri din partea României de derogare de la nor­mele UE în acest domeniu, din cauza pre­­o­cupărilor legate de principiul propor­ţio­­nalităţii şi de compatibilitatea cu tratatul.
     

  • O nouă TAXĂ pe care românii o vor plăti de anul viitor

    Această garanţie va putea fi recuperată de la operatorul economic în baza bonului fiscal.

    Conform art. 10, începând cu data de 31 martie 2019, valoarea garanţiei băneşti în cazul ambalajelor primare reutilizabile utilizate pentru produse destinate consumului populaţiei este de 0,5 lei/ambalaj.

    Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2018 vine în completarea şi modificarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

    România, potrivit angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, trebuie să întreprindă toate măsurile necesare implementării unor instrumente economice. Aceste instrumente economice sunt foarte importante pentru modernizarea gestionării deşeurilor din România, dar şi pentru implementarea legislaţiei europene în domeniu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • PwC: România pierde anual peste 6 miliarde de Euro din TVA necolectată

    La nivelul UE, valoarea pierderilor de TVA s-a ridicat la 147,1 miliarde EURO, ceea ce reprezintă un deficit de încasare a TVA de 12,3%, potrivit unui comunicat de presă al PwC.

    Toate cele 6 state din Europa Centrală şi de Est (ECE), respectiv Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Estonia şi Slovacia, s-au confruntat, în continuare, cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA, care variază între 7% în Estonia şi 35,88% în România. În celelalte state ECE, nivelul deficitului de TVA a fost 13,33 în Ungaria, 14,19% în Republica Cehă, 20,80% în Polonia şi 25,68% în Slovacia.

    Anual, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA* (”VAT Gap”) înregistrat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, indicator calculat ca diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi suma colectată efectiv. În cel mai recent studiu** publicat de Comisia Europeană se analizează situaţia colectării TVA la nivelul anului 2016.

    În anul 2016, România s-a situat din nou pe ultimul loc în privinţa gradului de colectare de TVA dintre toate statele membre UE cu un deficit de încasare a TVA de 35,88%. Îngrijorător este că deficitul de încasare a taxei pe valoare adăugată a crescut în 2016 faţă de nivelul înregistrat în 2015 în România, în timp ce majoritatea statelor membre au înregistrat scăderi ale acestui indicator. Cea mai bună performanţă a fost înregistrată de vecinii bulgari. Potrivit studiului publicat de Comisia Europeană, deşi cota standard de TVA a fost redusă în România în anul 2016 de la 24% la 20%, neconformarea în materie de TVA a crescut, contribuind în mod negativ la deficitul de încasare a TVA.

    În ultimii ani, unele ţări UE au introdus diverse programe de reformă şi modernizare a administraţiilor fiscale, cum ar fi analiza tranzacţiilor în timp real, facturarea electronică obligatorie sau protocolul SAF-T, care au condus la sporirea gradului colectării TVA.

    „La nivelul întregii Uniuni Europene sunt 6 ţări care au înregistrat în anul 2016 un decalaj de încasare a TVA mai mare decât în anul 2015. România este singura din regiunea Europei Centrale şi de Est, cu excepţia ţărilor Baltice, în această situaţie, de aceea considerăm că este foarte important ca ţara noastră să urmeze buna practică a altor state în ceea ce priveşte informatizarea interacţiunii cu contribuabilii. Opţiunea ANAF pentru implementarea unor metode moderne de colectare a TVA cu ajutorul tehnologiilor IT, ar crea premisele unei normalităţi şi ale unei evoluţii ascendente a gradului de colectare nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen mediu şi lung, aşa cum îşi doresc atât ANAF, cât şi contribuabilii corecţi”, spune Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România.

  • O nouă TAXĂ pe care românii o vor plăti de la 1 ianuarie 2019

    Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat, joi, că o nouă taxă auto va intra în vigoare de la 1 ianuarie – 31 martie 2019, urmând să fie nu doar o taxă pe norma de poluare, ci se vor lua în calcul şi capacitatea cilindrică, dar şi alte componente ale maşinilor.
     
    „Eu mi-am pus termen şi ştiţi că, atunci când îmi pun termen, mi-am luat angajamentul o şi fac, ca undeva, până la sfârşitul anului, să găsim forma finală ca la începutul anului viitor să ştim exact ceea ce avem de făcut, cum gândim proiectele de mediu. Să intre în vigoare de la 1 ianuarie, sau poate că perioadă de tranziţie 31 martie, ca lumea să se acomodeze pentru că aşa este normal”, a afirmat Gavrilescu, într-o emisiune la Antena 3.

    „Vrem să fie o taxă nu numai pe norma de poluare, trebuie să te gândeşti şi la capacitatea cilindrică şi la tot. Trebuie să avem în vedere toate componentele să nu avem niciun fel de problemă”, a precizat ministrul Mediului.

    De asemenea, referitor la plata taxei auto, ministrul a precizat că s-au transmis 800 de milioane de lei, urmând să fie emise ordine pentru încă 700 de milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autostrada de lux in România. Taxa pe autostrada Braşov – Ploieşti, printre cele mai mari din Europa centrală şi de est

    Taxa aplicată pe viitoarea autostradă de pe Valea Prahovei va fi mai mare faţă de cele percepute pe majoritatea autostrăzilor din fostele ţări comuniste, informează digi24.ro.

    Cu un tarif pentru automobile de 6,3 euro, fără TVA, la suta de kilometri, circulaţia pe autostrada Ploieşti-Braşov va fi un lux pentru majoritatea românilor.

    Tarifele în Polonia variază în plaja de 4-6 euro pe suta de kilometri. Spre exemplu parcurgerea distanţei Rusoci (Gdansk) – Nowa Wies (Torun), 150 de kilometri costă 30 de zloţi, adică 20 de zloţi la suta de kilometri, echivalentul a 4,65 euro pe suta de kilometri, mult mai puţin decât pe Valea Prahovei, unde tariful este de 6,4 euro, fără TVA. Veniturile medii nete lunare sunt de 763 euro, mult peste nivelul din România, de 589 de euro.

    Cu toate acestea Comisia Naţională de Prognoză care propune nivelul de 6,3 euro, fără TVA, la suta de kilometri susţine că taxa din România este comparabilă cu media europeană.

    Croaţia are autostrăzi ceva mai scumpe. Aici cu zece euro, adică aproximativ 77 de kuna, se poate merge pe autostrada A1 de la Zagreb la Rijeka, adică 161 kilometri. Aceasta înseamnă 6,25 de euro pe suta de kilometri. Pentru autostrada A3, de la Zagreb la Osijek, 245 de kilometri de autostradă, tariful este de 135 de kuna adică 55 de kuna la suta de kilometri, echivalentul a 7,4 euro la suta de kilometri. Autostrada A4, Zagreb – Gorikan, 93 de kilometri costă 47 de kuna, ceea ce duce în final la un preţ de 6,8 euro la suta de kilometri. Salariul mediu net în această ţară este însă de 858 de euro peste cel din România de 589 de euro.

    În Serbia pentru distanţa de aproximativ 200 de kilometri din Aleksinac şi Belgrad se percepe 6 euro deci de două ori mai puţin decât în România.

    Acestea sunt singurele ţări foste comuniste care folosesc taxa de autostradă. Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia dar şi Austria folosesc sistemul vinietei, similar celui aplicat în România la parcurgerea drumurilor naţionale.

  • Cea mai urâtă taxă REVINE, la numai un an după ce ne-am luat adio de la ea. ”Să vedem dacă este LEGAL ce se întâmplă!”

    Operatorii de telefonie mobilă din Ro­mânia au găsit „o breşă“ în noul regu­la­ment european privind serviciile de co­mu­nicaţii în roaming pentru a taxa practic acest serviciu,

     
    Aceasta se face prin introducerea unei noi „clase” de abonamente şi de opţiuni tari­fa­re care include servicii de roaming, si­mul­tan cu existenţa unor oferte comerciale unde acest serviciu nu este disponibil deloc, si­tuaţie a cărei legalitate trebuie să fie inves­ti­gată, susţine Cătălin Drulă, deputat USR şi pre­­­şedinte al Comisiei pentru tehnologia in­for­­maţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.
     
    „Avem în plan discuţii cu ANCOM despre tarifele de roaming şi politicile tarifare ale operatorilor pe care le-au aplicat în ultima vreme legat de aplicarea regulamentului european «Roam like home»”, a declarat Cătălin Drulă pentru ZF. El a adăugat că schimbările făcute de operatorii de telefonie mobilă în ofertele comerciale ar trebui studiate pentru a se vedea dacă sunt sau nu legale. „Operatorii au găsit o breşă … nu îmi este clar şi este o discuţie aici pe care trebuie să o avem despre ea, nu ştiu cât de legală este această situaţie, dar în orice caz nu este în spiritul regulamentului.
     
    Prin această breşă s-au separat abonamentele şi opţiunile de cartelă în două părţi – cu roaming şi fără roaming, evident în clase diferite de preţ. Deci până la urmă tot se plăteşte pentru roaming doar că acum este mascat prin această separare în două clase de abonament. Acum există abonament care are roaming şi abonamente fără roaming, unde şi dacă vrei nu îl poţi adăuga, nu există nici ca opţiune.