BusinessMagazin

Tag: tariceanu

  • Tăriceanu: Parlamentul nu va primi indicaţii politice cum să voteze, de la nicio altă instituţie

    Preşedintele Senatului a afirmat că a dat un mesaj puternic foarte clar, la nivel instituţional, referitor la independenţa Parlamentului şi principiul separaţiei puterilor în stat, principiu de la care nu va abdica.

    ”Vreau să fiu foarte clar, Parlamentul nu va primi indicaţii politice, cum să voteze, de la nicio altă instituţie. Votul imperativ este nul, după cum se ştie. Membrii Parlamentului au dreptul să voteze aşa cum cred, pe baza audierii celor care sunt în anumite cauze (..) Fiecare parlamentar consideră, individual, cum trebuie să voteze şi nu ascultă ordine de la nimeni”, a arătat Tăriceanu.

    Preşedintele Senatului a explicat şi de ce s-a ţinut cont, în interpretarea votului din plen, privind cererea de arestare preventivă a lui Dan Şova, de Regulamentul Senatului, precizând că, atâta timp cât articolul respectiv din Regulament nu e declarat neconstituţional, este în vigoare şi se aplică.

    ”Dacă Curtea Constituţională va considera că acea neconcordanţă trebuie rezolvată, din acel moment, trebuie pusă în aplicare acea prevedere, prin modificarea Regulamentului”, a mai spus Tăriceanu, precizând că şi în cazul celei de-a doua cereri pentru arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov se aplică acelaşi Regulament.

    Judecătorii Curţii Constituţionale vor analiza, pe 8 aprilie, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe de o parte şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte.

    Şeful statului solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională “ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

    În scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis se arată că “atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi Parlament, “generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituţie, republicată”.

    Parlamentarii au respins, de la începutul acestui an, trei cereri privind ridicarea imunităţii unor parlamentari, foşti miniştri.

    Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive pentru senatorul PSD Dan Şova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. Camera Deputaţilor a respins, pe 11 martie, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

     

  • Tăriceanu: Nu pot fi de acord cu critici publice dinspre alte autorităţi ale statului faţă de Senat

    “În calitate de preşedinte al Senatului am obligaţia să apăr independenţa sa în raport cu celelalte puteri ale statului şi să contribui la refacerea prestigiului acestei instituţii. Exprimarea unor critici publice la adresa Senatului venite dinspre presă, dinspre reţele de socializare, dinspre cetăţenii care au tot dreptul să se exprime liber şi chiar dinspre partide politice sunt absolut normale. Nu pot fi însă de acord cu critici publice venite dinspre alte autorităţi ale statului sau componente ale acestora. Sper ca prezenta să îndemne la meditaţie din partea celor vizaţi şi la renunţarea formulei atacurilor publice între autorităţi, în folosul unui dialog instituţionalizat din care să găsim soluţii la problemele existente“, susţine Tăriceanu, într-o declaraţie politică difuzată sâmbătă seară.

    Preşedintele Senatului afirmă că, “prin semnificaţia lor, prin amploarea lor şi prin implicarea mai multor autorităţi ale statului, evenimentele generate de votul din Senat privind cazul Şova au depăşit cadrul speţei în sine”.

    “Reacţiile unor autorităţi implicate în acest caz ar fi trebuit canalizate pentru revenirea la echilibru şi la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, principiu abandonat de aproape 10 ani, lucru care nu s-a întâmplat. Este motivul care m-a determinat să dau publicităţii această declaraţie politică”, continuă el.

    Tăriceanu subliniază că, după votul de miercuri din Senat, “nimic nu stă în calea procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta şi rechizitoriul” şi să-l trimită în judecată pe senatorul Dan Şova. “Senatul nu a încuviinţat reţinerea şi arestarea senatorului Şova, dar nu a obstrucţionat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfăşoară fără restricţii, la fel ca în cazul oricăror cetăţeni anchetaţi în libertate”, spune el.

    “A doua zi după votul din Senat, preşedintele României a adresat CCR în limitele constituţionale o cerere de soluţionare a unui presupus conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte. Acţiunile preşedintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA şi CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituţională, pentru că Senatul a luat în dezbatere şi s-a pronunţat prin vot asupra cererii de ridicare a imunităţii unui senator, fără depăşirea limitelor acestei competenţe şi exact în baza temeiurilor legale menţionate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului”, continuă Tăriceanu.

    “Ceea ce a declanşat aceste critici este rezultatul votului şi nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competenţelor Senatului de către alte autorităţi, prin tentativa de a impune o soluţie (deci, de a exercita în locul Senatului o competenţă dată acestuia prin Constituţie)”, susţine el.

    Preşedintele Senatului menţionează că articolul 72, alineat 1, teza I din Constituţie prevede că deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte.

    “Textul constituţional recunoaşte astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reţinerea şi arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar şi în Parlamentul European. Se poate observa că celor două autorităţi menţionate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluţii exterioare legislativului. Această situaţie ar anula principiul independenţei puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituţie interzice orice mandat imperativ”, adaugă el.

    Potrivit lui Tăriceanu, “un cap de acuzare vehiculat după vot” se referă la aplicarea de către Senat în cazul Şova a articolului 24 din Legea 96/2006 (Statutul senatorilor şi deputaţilor) şi a articolului 172 din Regulamentul Senatului, din care reiese că cererea procurorilor se adoptă cu jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor şi nu din numărul celor prezenţi.

    “Cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului Şova a fost făcută de DNA exact în baza art. 172 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare. Nu avem nicio îndoială că, la momentul redactării cererii, dna. procuror general ştia câte voturi erau necesare pentru ca cererea DNA să fie admisă. Cu toate că am anunţat de două ori în plen, de la microfonul preşedintelui de şedinţă, temeiul legal al validării rezultatului votului, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor), nici în timpul şedinţei plenului şi în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecţii legate de constituţionalitatea acestor temeiuri”, mai spune Tăriceanu.

    El menţionează că o teză de drept unanim acceptată spune că orice normă legală în vigoare se bucură de prezumţia de constituţionalitate până la invalidarea ei de către CCR. “Pe această prezumţie se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunţarea judecătorului constituţional, inaplicabilă şi nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuşi în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu”, adaugă Tăriceanu.

    “Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art. 172 din Regulamentul Senatului sau art. 24 din Legea 96/2006 nu au fost declarate neconstituţionale de CCR, aplicarea lor este obligatorie, în primul rând de conducerea Senatului”, continuă el.

    “În cadrul aceleiaşi campanii pentru uzurparea unor atribuţii ale Senatului, au fost voci care au făcut un mare caz, ba chiar am primit ameninţări cu o acţiune penală împotriva mea, pentru faptul că, în urma votului în cazul Şova, Senatul nu a emis o Hotărâre”, mai susţine Tăriceanu în declaraţia politică.

    El a ţinut să explice că Parlamentul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, iar acestea, după adoptare, sunt publicate în Monitorul Oficial.

    “Ceea ce nu se adoptă, nu există şi deci nu se publică. Niciodată Parlamentul nu a publicat în MO o hotărâre pentru că nu s-a adoptat un proiect de lege sau o hotărâre. Dacă un proiect lege sau o iniţiativă este respinsă definitiv, proiectul nu mai este înaintat la promulgare şi desigur nici nu poate fi contestat la CCR”, a menţionat el.

    “Insistenţa cu care sunt promovate încercările de a uzurpa parte din competenţele constituţionale ale Senatului are o motivaţie care depăşeşte cadrul luptei anti-corupţie şi nu are legătură cu aceasta. Dacă Senatul, pe care-l reprezint, ar accepta impunerea de către alte autorităţi ale statului a unor soluţii, atunci s-ar crea un precedent extrem de nociv pentru democraţia parlamentară. Potenţial, şi mergând pe această logică, am putea asista la extinderea acestei idei la orice vot contrar dorinţei unei alte autorităţi (de ex., respingerea unei ordonanţe sau a unei cereri a Preşedintelui de reexaminare a unei legi, ar putea fi interpretată ca blocând activitatea Executivului). Parlamentul ar deveni o formă fără fond, golită de atribuţii, alte autorităţi urmând să decidă în locul său”, mai susţine Tăriceanu.

    El aminteşte de asemenea faptul că în adresa procurorului-şef al DNA către CSM legată de procedura din Senat în cazul Şova se spune că “imunitatea parlamentarilor şi a membrilor ori foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să conducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie…”.

    “Este superficial şi cât se poate de greşit a afirma că înfăptuirea actului de justiţie a devenit imposibilă în urma respingerii, în cazul de faţă, a măsurii arestării preventive, atât timp cât nu există nici o piedică în finalizarea anchetei, a rechizitoriului şi în a duce actul de judecată la bun sfârşit”, susţine Tăriceanu.

    “Impulsionat de scrisoarea procurorului-şef al DNA, CSM a dat publicităţii imediat un comunicat din care citez: ”Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României, prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie…”. Faptul că la Senat nu au fost îndeplinite condiţiile pentru încuviinţarea arestării preventive a senatorului Şova nu poate fi considerat în niciun caz o blocare sau o îngreunare a actului de justiţie. Anchetarea sa de către DNA nu a fost şi nu este împiedicată în niciun fel de Senat”, continuă el.

    Preşedintele Senatului adaugă că ceea ce mai rezultă din cele publicate de CSM este “o teză pe care are obligaţia” să o respingă. “Astfel, am înregistrat în ultima vreme o confuzie indusă premeditat chiar de către CSM, între Justiţie/actul de Justiţie, pe de o parte, şi Ministerul Public, DNA şi procurori, pe de altă parte. Ministerul Public şi DNA sunt organe de anchetă şi nu Justiţie. Justiţia este reprezentată de instanţe. Procurorii se află în sala de judecată pe acelaşi palier cu avocaţii. Prin urmare, pocurorii pot fi supuşi criticii, aşa cum pot fi supuşi criticii şi avocaţii. Asimilarea DNA ca organ de anchetă, cu Justiţia şi impunerea ideii că este afectată independenţa Justiţiei dacă procurorii sunt criticaţi, sunt elemente de destabilizare a autorităţii judecătoreşti şi a actului de Justiţie, în general, fenomen de care trebuie să ne ferim”, susţine el.

    Îm finalul declaraţiei politice, Tăriceanu îşi exprimă speranţa ca acest demers al său “să fie bine înţeles”. “Ar fi un pas extrem de util şi o despărţire de practicile distructive din regimul Băsescu, ca atunci când apar diferenţe de abordare între diverse autorităţi ale statului, ele să fie rezolvate printr-un dialog instituţional. O astfel de abordare ar permite însănătoşirea morală a unor componente ale societăţii româneşti cât şi construcţiile viitoare de care România are nevoie”, mai susţine el.

  • Igaş: Votul la Andronescu şi Mihăilescu, similar cu cel la Şova şi s-a încuviinţat urmărirea penală

    Potrivit senatorului PNL, “comisia de numărare a voturilor constituită în cazul Şova şi Vâlcov a acţionat într-un mod discreţionar, în sensul în care, în situaţii similare ca de exemplu: Ecaterina Andronescu cu 72 de voturi pentru şi 62 de voturi împotrivă sau Şerban Mihăilescu cu 77 de voturi pentru şi 51 de voturi împotrivă, au întocmit rapoarte de încuviinţare a începerii urmăririi penale ale acestora, iar în situaţia d-lui Şova, în acelaşi context, cu 79 de voturi pentru şi 67 de voturi împotrivă, raportul a fost de respingere a solicitării venite de la DNA”.

    “Cer public domnului Tăriceanu, în calitate de preşedinte al Senatului, să explice abuzul săvârşit de comisia de numărare a voturilor, care a redactat procesul-verbal ce a fost însuşit şi de domnia sa şi care a adus atingere imaginii publice a Senatului României, lucru semnalat de mai multe ambasade străine, mass-media şi opinia publică din România”, a arătat Igaş, într-un comunicat transmis joi.

    El a menţionat că, în opinia sa, “în seama preşedintelui Senatului şi a comisiei de numărare a voturilor se poate reţine un abuz în serviciu, care s-ar putea solda cu o plângere penală din partea celor care se simt lezaţi de acest abuz”.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a declarat, miercuri, că plenul Senatului s-a raportat, în cazul votului pe cererile de arestare ale lui Dan Şova şi Darius Vâlcov, la legea 96/2006, precizând că acest lucru s-a menţionat de două ori în plen şi “nu a existat niciun comentariu”.

    Preşedintele Senatului a afirmat că în cursul dezbaterilor care au avut loc în plen, a făcut referire foarte clară şi explicită că plenul se raportează la legea 96/2006, articolul 24, alineatul 4, care prevede că “în această situaţie, în care se cere încuviinţarea reţinerii şi arestării, este nevoie de majoritatea votului senatorilor”.

    “Actualul Regulament, mai precis articolul 24, alineatul 4, la care m-am referit, nu a fost niciodată contestat la Curtea Constituţională”, a mai menţionat Tăriceanu.

    Întrebat dacă îşi asumă o posibilă decizie nefavorabilă a Curţii Constituţionale, în cazul votului la Dan Şova, Tăriceanu a afirmat că preşedintele Senatului nu conduce precum generalul, trupele şi nu răspunde pentru votul colegilor săi.

    “Faceţi o greşeală dacă consideraţi că preşedintele Senatului conduce Senatul precum generalul, trupele. Preşedintele Senatului reprezintă Senatul în raporturile interinstituţionale, însă nu are decât un vot, şi nu răspunde pentru voturile celorlalţi, care îşi exercită votul conform propriei conştiinţe. Eu nu pot să răspund pentru modul în care Senatul votează. Procedura este cea pe care am supus-o aprobării plenului şi care a fost acceptată şi pe care s-a lucrat”, a declarat Tăriceanu.

    Partidul Naţional Liberal vrea să atace la Curtea Constituţională decizia Senatului de respingere a cererii DNA pentru încuviinţarea arestării preventive a lui Dan Şova, în acest moment căutând soluţii juridice pentru a demara acest demers.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat, prin intermediul PNL “analizează în cel mai scurt timp soluţia şi pâghiile contestării la Curtea Constituţională a votului în cazul Dan Şova cu privire la interpretarea dată numărului de voturi necesar pentru ridicarea imunităţii senatorului PSD”.

    “Avem în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale care stabileşte că hotărârile Senatului sau ale Camerei Deputaţilor se aprobă cu majoritatea parlamentarilor prezenţi”, se precizează în comunicat.

    Rezultatul oficial al votului senatorilor în cazul cererii DNA vizându-l pe Dan Şova, anunţat în plen, a fost de 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărării voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova.

    Plenul Senatului a avizat, în 19 noiembrie, începerea urmării penale în cazul senatorului PSD Ecaterina Andronescu, fiind înregistrate 72 de voturi “pentru”, 62 “împotrivă”.

    În aceeaşi zi, plenul Senatului a avizat şi începerea urmării penale în cazul senatorului PSD Şerban Mihăilescu, fiind înregistrate 77 de voturi “pentru” şi 51 “împotrivă”, un vot fiind anulat.

  • Ponta şi-a întrerupt declaraţia privind votul în cazul Şova, după un schimb de replici cu un jurnalist

    Premierul Victor Ponta s-a aflat, joi, la Camera Deputaţilor, unde, alături de preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a avut o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu.

    La solicitarea jurnaliştilor de a comenta dacă preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a comis un abuz în cazul votului privind cererea DNA de arestare a senatorului PSD Dan Şova, aşa cum afirrmă Traian Băsescu, liderul PSD, premierul Victor Ponta, a răspuns: “Băsescu spune atât de multe minciuni şi aberaţii încât, dacă 10 ani a trebuit să îl suportăm cu toţii, acum cred că trebuie împreună…”.

    La acest moment, unul dintre jurnalişti l-a întrerupt încercând să insiste pentru un răspuns concret la întrebare, iar Ponta i-a atras atenţia că este de bun-simţ să fie lăsat să îşi termine declaraţia.

    “Eu întotdeauna vă ascult pe dumneavoastră. Deci, repet….mai ales că nu m-am apucat eu să vorbesc de Băsescu, ci dumneavoastră m-aţi întrebat. Dacă nu mă întrebaţi, nu vorbeam”, a adăugat Ponta, vizibil iritat pentru întrerupere.

    Jurnalistul i-a replicat spunându-i că alta este întrebarea importantă, încercând să obţină un răspuns la situaţia concretă de miercuri din Senat, iar Ponta a răspuns: “Dumneavoastră nu puteţi să stabiliţi pentru mine care este întrebarea importantă”.

    Jurnalistul i-a spus “bine, atunci comentaţi declaraţia domnului Băsescu şi vă întreb apoi”, iar Ponta, după o secundă de tăcere, s-a întors cu spatele şi a plecat, spunând “vă mulţumesc, o zi bună”.

    Ceilalţi ziarişti l-au întrebat de ce s-a supărat, iar Ponta, din mers, le-a răspuns că el crede că trebuie să beneficieze de puţin respect din partea lor.

    “Întotdeauna vă voi respecta atât timp cât mă veţi respecta şi dumneavoastră”, a conchis Ponta, refuzând să răspundă la alte întrebări ale jurnaliştilor, care doreau să afle dacă, din punctul lui de vedere, cazul înregistrat miercuri la votul lui Şova poate fi tratat drept un abuz.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat, miercuri seară, pe Facebook, că preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a făcut un grav abuz în serviciu în cazul Şova, încălcând şi decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, Băsescu adăugând că “această slugă a lui Victor Viorel Ponta” trebuie să ajungă urgent în faţa justiţiei.

    El şi-a completat ulterior declaraţia, într-o intervenţie la postul B1 TV, spunând că în cazul lui Tăriceanu ar trebui formulată o plângere penală pentru abuz în serviciu şi apreciind că nici nu va fi emisă o hotărâre a Senatului în acest caz, deoarece s-a considerat că “nu s-a votat”, astfel că PNL nu va avea ce să atace la Curtea Constituţională.

    “Acesta este trucul: pentru că nu s-a votat, nu avem hotărâre. Dacă Tăriceanu a considerat că nu s-a votat, nu există un motiv să emiţi o hotărâre şi, atunci, nu avem hotărâre. E un truc. Domnii liberali nu o să aibă ce să atace, că nu va fi hotărâre”, a spus Băsescu.

    Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova, din cele 151 de vorturi exprimate fiind înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate. Votul a fost secret, cu bile.

    Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova.

    ”S-a hotărât că se votează cu majoritate normală, pentru legi organice. La domnul Şova nu s-a întrunit numărul de voturi”, a spus senatorul liberal Cristian Bodea, după votul din Senat, precizând că decizia a fost a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    Partidul Naţional Liberal vrea să atace la Curtea Constituţională decizia Senatului de respingere a cererii DNA pentru încuviinţarea arestării preventive a lui Dan Şova, în acest moment căutând soluţii juridice pentru a demara acest demers, au precizat pentru MEDIAFAX surse liberale.

    Potrivit surselor citate, liberalii caută soluţii juridice pentru contestarea acestui vot, întrucât nu respectă articolul din Constituţie care prevede că decizia Camerei în cazul încuviinţării arestării se face cu majoritatea celor prezenţi în plen.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat, ulterior, că analizează în cel mai scurt timp soluţia şi pâghiile contestării la Curtea Constituţională a votului în cazul Dan Şova cu privire la interpretarea dată numărului de voturi necesar pentru ridicarea imunităţii senatorului PSD.

    Preşedintele Curţii Constituţionale (CC), Augustin Zegrean, a declarat, joi, că CC poate fi sesizată şi pentru lipsa unei hotărâri a Parlamentului în urma votului dat în cazul lui Dan Şova.

    Augustin Zegrean a spus că este dreptul parlamentarilor să admită sau să respingă o cerere, precizând că textul Constituţiei prevalează în faţa celorlalte legi.

    “Până la urmă, este dreptul lor să o facă, să admită sau să respingă, pentru că este o cerere, şi la o cerere trebuie să dai un răspuns. Dacă nu ar putea să le respingă, atunci cu ce rost ar mai cere (…). Spiritul ar trebui să fie Constituţia, legile şi celelalte”, a spus Augustin Zegrean.

    Întrebat cum comentează faptul că miercuri, în plenul Senatului, la votul în cazul lui Dan Şova, nu ar fi prevalat Constituţia în faţa altor legi, Zegrean a spus că nu poate să spună nimic pentru că va fi o sesizare a CC despre această situaţie şi ar însemna să se antepronunţe.

    Întrebat cum ar putea fi sesizată Curtea Constituţională dacă nu există o hotărâre a Senatului după votul în cazul cererii DNA de avizare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova, Zegrean a spus: “Şi pentru faptul că nu există o hotărâre poate fi sesizată Curtea”.

    Procurorul şef al DNA a trimis în 13 martie procurorului general al Parchetului instanţei supreme referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviinţeze reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

     

  • Tăriceanu: Acuzatorii parlamentarilor, primarilor, miniştrilor sunt cei ce au lăsat ţara în genunchi

    ”A ajuns o modă să critici parlamentari, miniştri, primari, preşedinţi de CJ. Privind acest spectacol, mă doare că cei mai vocali acuzatori sunt politicienii care au lăsat România în genunchi. Poţi minţi pe cineva odată, dar nu poţi minţi pe toată lumea tot timpul. Românii îşi vor da seama că opoziţia înseamnă doar un PDL revopsit”, a afirmat Tăriceanu.

    El a spus că este prezent la Consiliul Naţional ca partener loial al PSD, arătând că au primit împreună, ca USL, un mandat de la cetăţeni pe patru ani şi au câştigat bătălii importante împotriva lui Traian Băsescu şi PDL.

    ”Economia României are o creştere solidă şi stabilă, am reuşit să scoatem ţara din criza în care a băgat-o PDL-ul, în perioada lui Traian Băsescu şi a celor doi prim-miniştri, Boc şi Ungureanu”, a mai spus Tăriceanu.

    El a spus că obiectivele PLR sunt trecerea prin Parlament a noului Cod Fiscal, colaborarea instituţională cu preşedintele Iohannis şi celalalte instituţii şi revizuirea Constituţiei, modificarea legilor electorale.

    ”Viitorul României trebuie să însemne echilibru instituţional, dialog şi agenda economică, la care prioritatea trebuie să fie noul Cod fiscal -pilonul de bază al economiei. Trecerea prin Parlament şi punerea în aplicare a noului Cod Fiscal pentru mediul de afaceri este o necesitate stringentă, pentru a asigura flexibilitatea de care au nevoie bazată pe o măsură importantă. Al doilea obiectiv este asigurarea unei colaborări instituţionale cu peşedintele Iohannis si cu celelalte instituţii, conform prevederilor constituţionale. România a pierdut prea mult timp în războaie iniţiate şi perpetuate de fostul preşedinte Traian Băsescu. Este nevoie de o revenire la un echilibru al puterilor în stat”, a mai afirmat Tăriceanu.

    El a adăugat că al treilea obiectiv este ”o nouă Constituţiei, un nou pachet de legi electorale şi o nouă lege privind finanţarea partidelor politice”.

     

  • Tăriceanu: Acuzatorii parlamentarilor, primarilor, miniştrilor sunt cei ce au lăsat ţara în genunchi

    ”A ajuns o modă să critici parlamentari, miniştri, primari, preşedinţi de CJ. Privind acest spectacol, mă doare că cei mai vocali acuzatori sunt politicienii care au lăsat România în genunchi. Poţi minţi pe cineva odată, dar nu poţi minţi pe toată lumea tot timpul. Românii îşi vor da seama că opoziţia înseamnă doar un PDL revopsit”, a afirmat Tăriceanu.

    El a spus că este prezent la Consiliul Naţional ca partener loial al PSD, arătând că au primit împreună, ca USL, un mandat de la cetăţeni pe patru ani şi au câştigat bătălii importante împotriva lui Traian Băsescu şi PDL.

    ”Economia României are o creştere solidă şi stabilă, am reuşit să scoatem ţara din criza în care a băgat-o PDL-ul, în perioada lui Traian Băsescu şi a celor doi prim-miniştri, Boc şi Ungureanu”, a mai spus Tăriceanu.

    El a spus că obiectivele PLR sunt trecerea prin Parlament a noului Cod Fiscal, colaborarea instituţională cu preşedintele Iohannis şi celalalte instituţii şi revizuirea Constituţiei, modificarea legilor electorale.

    ”Viitorul României trebuie să însemne echilibru instituţional, dialog şi agenda economică, la care prioritatea trebuie să fie noul Cod fiscal -pilonul de bază al economiei. Trecerea prin Parlament şi punerea în aplicare a noului Cod Fiscal pentru mediul de afaceri este o necesitate stringentă, pentru a asigura flexibilitatea de care au nevoie bazată pe o măsură importantă. Al doilea obiectiv este asigurarea unei colaborări instituţionale cu peşedintele Iohannis si cu celelalte instituţii, conform prevederilor constituţionale. România a pierdut prea mult timp în războaie iniţiate şi perpetuate de fostul preşedinte Traian Băsescu. Este nevoie de o revenire la un echilibru al puterilor în stat”, a mai afirmat Tăriceanu.

    El a adăugat că al treilea obiectiv este ”o nouă Constituţiei, un nou pachet de legi electorale şi o nouă lege privind finanţarea partidelor politice”.

     

  • Tăriceanu: Guvernul vrea să reducă “simţitor” evaziunea fiscală, dar ANAF să evite măsurile excesive

    “Deja Agenţia Naţională de Adiministrare Fiscală (ANAF) a început să se manifeste cu mai multă rigoare (în reducerea evaziunii fiscale – n.r.). Sunt şi măsuri excesive care nu fac decât să dăuneze climatului de afaceri. (…) Vrem să împingem, în sensul bun, autorităţile statului la masă cu mediul de afaceri”, a afirmat Tărcieanu.

    Întâlnirea cu reprezentanţii industriei de servicii şi turism a avut loc la sediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului.

    Tăriceanu a adăugat că sugestiile emise de reprezentanţii industriei de servicii şi turism vor fi transmise Ministerului Finanţelor Publice pentru “a-şi calibra pe viitor acţiunea”.

    Cătălin Beciu, secretar de stat şi coordonator al domeniului mediul de afaceri din cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, a spus că discuţiile au fost interesante.

    “Astăzi au fost discuţii foarte interesante cu cei din servicii şi turism. Ei au reclamat unele derapaje ale ANAF, dar ANAF are argumente destul de solide”, a arătat Beciu.

    El a adăugat că şi reprezentanţii industriei de servicii şi turism au avut unele plângeri îndreptăţite.

  • Călin Popescu Tăriceanu a adus atingere independenţei justiţiei, prin declaraţiile în cazul Vosganian

    Inspecţia Judiciară (IJ) a finalizat raportul în care a analizat afirmaţiile făcute de Tăriceanu, după ce senatorii au decis să nu ridice imunitatea lui Varujan Vosganian.

    “În urma analizei s-a stabilit că prin declaraţiile preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cu privire la senatorul Varujan Vosganian, a fost adusă atingere sistemului”, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din cadrul IJ.

    Raportul inspectorilor judiciari urmează să fie analizat joi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    CSM a sesizat, în 19 februarie, Inspecţia Judiciară, după ce Călin Popescu Tăriceanu afirmase, anterior cu cinci zile, că, în realitate, dosarul în care este implicat Varujan Vosganian, şi pentru care s-a cerut votul Senatului, nu se referă la presupuse fapte de corupţie ale unui senator, “ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern”.

    “De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii procurorului general, aşa cum îşi dorea şi preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori. Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor”, susţinea Tăriceanu, după ce parlamentarii au votat împotriva ridicării imunităţii lui Varujan Vosganian.

    În 12 februarie, Senatul a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian, fiind înregistrate 71 de voturi “împotrivă”, 56 de voturi “pentru”, cinci voturi fiind anulate.

    Procurorii DIICOT susţin că Varujan Vosganian, în calitate de ministru al Economiei, a luat mai multe decizii prin care ar fi favorizat firma Interagro controlată de omul de afaceri Ioan Niculae, oferind astfel gaze naturale la preţuri mai mici.

  • Dumbravă propune CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la declaraţiile lui Tăriceanu

    “A fost declaraţia domnului preşedinte al Senatului României, care solicita CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi declaraţiile procurorului general legate de ridicarea imunităţii parlamentare a senatorului Varujan Vosganian. Cred că putem analiza acum în plen dacă sesizăm sau nu Inspecţia Judiciară”, a spus Horaţius Dumbravă, la începutul şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Dumbravă consideră că se impune sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la declaraţiile lui Tăriceanu, având în vedere că afirmaţiile şefului Senatului prezintă “gravitate”.

    “Dumnealui spune că trăim în republica procurorilor, că justiţia se imixtionează în activitatea Guvernului”, a susţinut Dumbravă.

    Membrii CSM au votat suplimentarea ordinii de zi, rezultatul alegerilor urmând să fie stabilit la sfârşitul şedinţei, după numărarea voturilor.

    “Consider că CSM ar trebui să sesizeze Inspecţia Judiciară în acest caz, aşa cum o face şi atunci când unii politicieni critică nepermis puterea judecătorească. După alegerile de anul trecut mi-am propus să mă abţin de la orice critică la adresa Preşedintelui ales. Punctul de vedere exprimat mai sus nu se vrea a fi în niciun caz o critică la adresa Preşedintelui. El derivă însă din necesitatea ca, în calitatea mea de Preşedinte al Senatului României, să apăr rolul acestei instituţii fundamentale a democraţiei în arhitectura constituţională şi să subliniez poziţia sa independentă şi legitimă în raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu, şi nu într-un caz particular”, declara Tăriceanu, în 14 februarie.

    Călin Popescu Tăriceanu afirma, la acel moment, că, în realitate, dosarul în care este implicat Varujan Vosganian, şi pentru care s-a cerut votul Senatului, nu se referă la presupuse fapte de corupţie ale unui senator, “ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern”.

    “De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii procurorului general, aşa cum îşi dorea şi preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori. Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor”, susţinea Tăriceanu, după ce parlamentarii au votat împotriva ridicării imunităţii lui Varujan Vosganian.

    Preşedintele Klaus Iohannis a scris, în 12 februarie, pe Facebook, că se aştepta ca Senatul să încuviinţeze cererea de începere a urmăririi penale în cazul senatoului PNL Varujan Vosganian, precizând că votul senatorilor arată că nu s-a înţeles pe deplin necesitatea schimbării.

    “Mă aşteptam ca Senatul să încuviinţeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înţeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât şi în recentul discurs ţinut în plenul Parlamentului”, a arătat, în postarea sa pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis, aflat atunci la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European.

  • Tăriceanu: Nu mă cramponez de funcţia de preşedinte al Senatului

    “Poziţia pe care o ocup este rezultatul unui vot al actualei majorităţi parlamentare. Dacă se va schimba majoritatea parlamentară, atunci sigur se poate pune problema alegerii unui nou preşedinte al Senatului, unui alt preşedinte al Senatului. Eu nu mă cramponez de această funcţie. Dar atâta vreme cât am avut un vot din partea colegilor mei, ocup această poziţie, care este una de reprezentare a Senatului şi nimic mai mult”, a spus el.

    În ceea ce priveşte încercările Opoziţiei de a schimba actuala majoritate parlamentară din Senat, el apreciat că situaţia “seamănă puţin cu povestea cu steagurile relatată de Ghiţă Pristanda în piesa lui Caragiale”.

    “În fiecare săptămână mai sunt racolaţi câţiva senatori, aşa încât probabil că într-o zi o să ne trezim că grupul este mai mare decât numărul senatorilor aleşi în Senat”, a completat acesta.

    Întrebat dacă reprezentanţii grupului PNL din Senat au transmis conducerii acestei Camerei semnăturile strânse în vederea întocmirii unui proiect de hotărâre privind revocarea sa din funcţie, Tăriceanu a spus: “Până în momentul de faţă nu am cunoştinţă de aşa ceva. Dacă sunt strânse mai mult de o treime, foarte bine”.

    Prim-vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu a declarat, miercuri, că liberalii au început strângerea de semnături în rândul senatorilor pentru proiectul de hotărâre care vizează revocarea lui Călin Popescu Tăriceanu din funcţia de preşedinte al Senatului.

    ”E unul dintre obiectivele noastre să creăm o majoritate la Senat şi să schimbăm conducerea Senatului, normal că am început să strângem semnături pentru proiectul de hotărâre în cadrul grupului de senatori ai PNL, urmând ca după aceea să ne adresăm şi altor senatori, sperând să facem o majoritate care să voteze pentru acest proiect de hotărâre”, a spus Atanasiu.

    El a menţionat că până în prezent au semnat şi o serie de parlamentari neafiliaţi care au fost prezenţi la şedinţa de plen de miercuri, evitând să precizeze dacă până acum între semnatari se numără Mircea Geoană.

    Prim-vicepreşedintele PNL a susţinut că revocarea preşedintelui Senatului ar putea avea loc săptămâna viitoare.

    Atanasiu a menţionat că doreşte ca numărul de semnături strânse pentru revocarea lui Tăriceanu să depăşească jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.

    El a afirmat că între motivele invocate pentru înlocuirea lui Tăriceanu se numără faptul că în urmă cu o săptămână preşedintele Senatului ar fi încuviinţat încălcarea Regulamentului prin nealocarea unei poziţii de membru în Biroul Permanent al acestei Camere din partea PNL, conform algoritmului politic.