BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Doi litri de apă pe zi? Un studiu precis, de ultimă oră, aruncă în aer recomandările în vigoare

    La loc comanda! Doi litri de apă pe zi, cantitatea pe care experţii ne-au sfătuit să o bem, ar fi prea mult pentru organism, afirmă un studiu publicat în revista autorizată Science, care ar face diferenţa pentru că este considerat cel mai riguros şi mai complet pe această temă: a evaluat aportul de apă a peste 5.000 persoane, ajungând la concluzia că o cantitate ideală ar varia de la 1,5 litri la 1,8 litri. Nicidecum doi litri.

    Cercetarea cuprinde 23 de ţări

    Studiul japonez foarte riguros a evaluat aportul de apă a 5.604 de persoane cu vârsta cuprinsă între 8 zile şi 96 de ani. Persoane provenite din 23 de ţări. Particularitatea cercetării a fost modul în care oamenii de ştiinţă au reuşit să măsoare cât de repede este consumată apa: participanţii au băut apă cu deuteriu, un izotop stabil al hidrogenului inofensiv, a cărui rată de eliminare a fost calculată în detaliu.

    În acest fel, s-a determinat schimbul de apă al fiecărei persoane (câtă apă se consumă pe zi), ceea ce reflectă în mod direct care ar trebui să fie necesarul ideal de apă.

    S-a văzut că mulţi oameni necesită doar 1,5 până la 1,8 litri pe zi şi că valorile depind de mulţi factori externi (de mediu) şi interni (fiziologici). Cele mai mari valori observate au fost cele ale bărbaţilor cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, cu o medie de 4,2 litri pe zi. Femeile între 20 şi 40 de ani aveau o medie de 3,3 litri pe zi, care a scăzut la 2,5 litri până la vârsta de 90 de ani.

    În condiţii similare, bărbaţii consumă cu aproximativ jumătate de litru de apă mai mult în fiecare zi decât femeile. Consumul scade odată cu vârsta, creşte la cei care trăiesc în zone calde, umede şi la altitudini mari. Sportivii şi femeile însărcinate consumă mai mult. Nou-născuţii au cea mai mare rată de rotaţie: înlocuiesc 28% din rezervorul de apă în fiecare zi.

    Apa din alimente

    Motivul principal este următorul: necesarul nostru zilnic de apă este satisfăcut şi de alimente (care conţin apă), aşa că dacă urmaţi deja o dietă sănătoasă şi echilibrată, în primul rând bogată în legume şi fructe, nu trebuie să beţi doi litri, este concluzia studiului.

    „Dacă mănânci doar pâine, slănină şi ouă, nu vei obţine multă apă din alimente, dar dacă mănânci carne, legume, peşte, paste şi orez poţi obţine aproximativ 50% din nevoile tale”, explică Yosuke Yamada, de la Institutul National de inovare biomedicală, de sănătate şi nutriţie din Japonia. El este unul dintre primii autori ai articolului.

    Comentând rezultatele cercetării pentru The Guardian, profesorul japonez a subliniat de mai multe ori că „actuala recomandare (n.r. – doi litri de apă pe zi) nu este deloc susţinută ştiinţific”.

     

  • Studiu EY: Majoritatea directorilor se tem că recesiunea va fi mai gravă decât criza din 2007-2008

    Marea majoritate a directorilor executivi (98%) se pregătesc pentru o recesiune economică caracterizată de tensiuni geopolitice, de întreruperea lanţului de aprovizionare şi de incertitudini legate de COVID-19, dar par să fie împărţiţi în ceea ce priveşte durata, profunzimea şi gravitatea acesteia.

    Un studiu EY, citat de Ziarul Financiar, care a înregistrat opiniile a 1.200 de directori generali din întreaga lume, a constatat că jumătate dintre aceştia prevăd o încetinire moderată a economiei globale, în timp ce mai mult de jumătate (55%) dintre cei care se pregătesc pentru o încetinire persistentă se tem de o recesiune mai gravă decât criza financiară globală din 2007-2008 în ceea ce priveşte durata şi gravitatea acesteia.

    Pentru prima dată din 2020, politicile restrictive în materie de reglementare, comerţ şi investiţii (28%) au depăşit problemele legate de COVID-19 (19%) ca principal motiv pentru care respondenţii CEO şi-au modificat planurile de investiţii.

    Ca urmare a acestor provocări geopolitice exacerbate, 97% dintre respondenţi îşi revizuiesc planurile, 44% dintre ei amânând o investiţie planificată şi aproape o treime (32%) oprind cu totul investiţiile planificate.

    Aproape o treime dintre respondenţi consideră că incertitudinea legată de politica monetară şi creşterea costului capitalului reprezintă cele mai mari riscuri pentru creşterea viitoare a afacerii lor.

    Deşi îngrijorările legate de incertitudinea legată de COVID-19 s-au diminuat, aproape o treime dintre directorii executivi (32%) încă o menţionează ca fiind un risc cheie pentru compania lor (în scădere de la 43%, în octombrie 2022).

  • Tipul de băutură care creşte riscul de cădere a părului la bărbaţi – studiu

    Un studiu ştiinţific recent arată ce fel de băuturi predispun bărbaţii la chelire.

    Consumul de băuturi care conţin mult zahăr îi poate face pe bărbaţi mai predispuşi la căderea părului, arată o cercetare recentă.

    Specialiştii din China au analizat relaţia dintre băuturile îndulcite cu zahăr şi căderea părului în rândul bărbaţilor tineri. Cercetarea a fost publicată în revista ştiinţifică MDPI.

    În studiul „Legătura dintre băuturile îndulcite cu zahăr şi pierderea părului la bărbaţi tineri” evidenţiază creşterea numărului de cazuri de pierdere a părului la bărbaţi în China dar şi SUA. În China spre exemplu, prevalenţa căderii părului la bărbaţi a crescut de la 21,3% în 2010 la 27,5% în 2021.

    Cercetătorii chinezi au analizat datele din SUA care au arătat cantităţi mari de consum de băuturi îndulcite cu zahăr. Cifrele de la Centers for Disease Control (CDC) arată că 63% din tinerii americani şi 49% din adulţi consumă zilnic băuturi îndulcite cu zahăr.

    Ce tip de băuturi trebuie consumat mai rar

    Băuturile îndulcite cu zahăr includ sucurile obişnuite, băuturile cu aromă de fructe, băuturile energizante, apele îndulcite, cafeaua şi băuturile de ceai cu adaos de zaharuri.

    În cele mai multe cazuri, băuturile îndulcite cu zahăr prezintă diferite tipuri de zaharuri, inclusiv zahăr brun, îndulcitor de porumb, sirop de porumb, dextroză, fructoză, glucoză, sirop de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, miere, lactoză, sirop de malţ, maltoză, melasă, zahăr brut şi zaharoză.

    Consumul de băuturi îndulcite cu zahăr este asociat cu creşterea în greutate, obezitatea, diabetul de tip 2, bolile de inimă, bolile renale, bolile hepatice non-alcoolice, cariile dentare sau cariile, guta şi artrita, precizează CDC.

    Studiul a evaluat 1.020 de participanţi din 31 de provincii diferite din China, cu vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani. Bărbaţii mai predispuşi la chelire erau peste 500. Aceştia erau mai în vârstă, fumători actuali sau foşti fumători, consumatori de alcool, cu un nivel de educaţie mai scăzut şi mai puţin activi din punct de vedere fizic. Totodată, cei care aveau o  dietă alcătuită din alimente prăjite, deserturi zaharoase şi mai puţine legume erau mai predispuşi la chelire.

     

    Participanţii cu un păr bogat consumau cereale, rădăcini, fructe, peşte şi alte forme de fructe de mare.

     

    Datele arată că participanţii cu chelie au consumat cantităţi semnificative de băuturi îndulcite cu zahăr în comparaţie cu participanţii cu un stil alimentar sănătos. Consumul săptămânal de băuturi îndulcite cu zahăr a fost de 4.293 ml la persoanele cu chelie faţă de 2.513 ml în rândul participanţilor cu păr bogat.

     

    În cele din urmă, cercetătorii concluzionează că băuturile îndulcite cu zahăr creşte riscul de pierdere a părului la bărbaţi. 

     

    Modalităţi de a evita băuturile cu mult zahăr

     

    • Beţi mai multă apă, aceasta poate fi de la robinet sau îmbuteliată.

    • Rezistaţi impulsului de a bea băuturi îndulcite cu zahăr.

    • Citiţi eticheta cu informaţii nutriţionale pentru a vedea conţinutul de zahăr pentru toate băuturile.

    • Consumaţi alte tipuri de băuturi cu conţinut scăzut de zahăr, inclusiv ceaiuri neîndulcite, cantităţi mici de suc de fructe sau de legume, dar şi lapte cu lactoză sau lapte vegetal.

    • Eliminaţi siropurile adăugate sau alte arome pentru cafea sau ceaiuri, fie acasă, fie în oraş.

     

  • Studiu pe cancer: Care este lucrul pe care îl poate face oricine ce poate încetini cancerul chiar după o singură sesiune

    Un studiu australian dezvăluie importanţa exerciţiilor fizice în încetinirea cancerului, datorită unor proteine speciale.

    Oamenii de ştiinţă de pretutindeni sunt preocupaţi să găsească remedii pentru bolile care macină lumea, iar la finalul anului trecut a venit ştirea carea leagă încetinirea avansării cancerului de mişcare. Este o informaţie de bun augur, chiar dacă trebuie luată cu prudenţă, în condiţiile în care este vorba despre un studiu efectuat la o scară redusă.

    Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Edith Cowan (Australia), chiar şi o singură sesiune de exerciţii fizice ar putea încetini creşterea unor tipuri de cancer. Şi, datorită unui tip special de proteină stimulatoare, antrenamentul pare să aibă şi capacitatea de a lupta în mod activ împotriva celulelor canceroase.

    Cum să producem mai multe miokine
    Un grup de cercetători de la Institutul de Cercetare pentru Medicina Exerciţiului de la Universitatea Australiană a examinat 9 indivizi de sex masculin cu cancer de prostată în stadiu avansat, extragând probe de sânge înainte şi imediat după ce pacienţii au terminat 34 de minute de exerciţii în forţă pe o bicicletă staţionară plus un al treilea eşantion luat la 30 de minute după antrenament.

    Analiza a arătat niveluri mai ridicate de miokine imediat după activitatea fizică. Miokinele sunt proteine eliberate de muşchi care ajută la comunicarea cu alte organe, iar cercetările recente sugerează că acestea joacă, de asemenea, un rol în lupta împotriva bolilor cronice.

    Lectorul Rob Newton îl numeşte „un rezultat deosebit de interesant, deoarece aflăm pentru prima dată că până şi bărbaţii cu cancer de prostată în stadiu avansat sunt capabili să producă o creştere mare a moleculelor anticancer numite miokine, ca răspuns la o singură sesiune de exerciţii puternice”.

    Nu le salvează viaţa, dar le suprimă proliferarea celulelor canceroase
    Cercetătorii subliniază că exerciţiile fizice nu sunt un remediu pentru cancer, dar ar putea prelungi speranţa de viaţă a pacienţilor. Studiul, publicat în revista Prostate Cancer and Prostatic Diseases, arată că exerciţiile fizice, dacă nu vindecarea, pot modifica mediul chimic al organismului într-un mod care ajută la stoparea creşterii cancerului.


    „Aceşti pacienţi nu sunt vindecabili şi probabil vor ceda, în cele din urmă, bolii”, comentează profesorul Newton. „Cu toate acestea, avem dovezi că exerciţiile fizice le vor prelungi supravieţuirea, iar creşterea nivelului de miokină este o parte-cheie a acestui proces”, adaugă specialistul.
    Autorii studiului nu au stabilit încă volumul exact de exerciţii necesar pentru a activa miokinele, dar „ar trebui să fie în jur de 20 de minute pe zi şi include antrenament de rezistenţă, pentru a creşte muşchii şi a stimula producţia de miokine”, afirmă acelaşi Newton.
    Echipa de cercetători consideră că, deşi mai sunt multe cercetări de făcut, rezultatele muncii lor ar putea fi deja utile în oferirea de sfaturi privind stilul de viaţă pentru pacienţii cu cancer.
    „Acest studiu oferă dovezi puternice pentru recomandarea conform căreia pacienţii cu cancer de prostată şi, probabil, oricine cu orice tip de cancer, ar trebui să facă exerciţii fizice în majoritatea zilelor, dacă nu în fiecare zi, pentru a menţine un mediu chimic în corpul lor care suprimă proliferarea celulelor canceroase”, conchide profesorul Newton.
     

  • Doi litri de apă pe zi? Un studiu precis, de ultimă oră, aruncă în aer recomandările în vigoare

    La loc comanda! Doi litri de apă pe zi, cantitatea pe care experţii ne-au sfătuit să o bem, ar fi prea mult pentru organism, afirmă un studiu publicat în revista autorizată Science, care ar face diferenţa pentru că este considerat cel mai riguros şi mai complet pe această temă: a evaluat aportul de apă a peste 5.000 persoane, ajungând la concluzia că o cantitate ideală ar varia de la 1,5 litri la 1,8 litri. Nicidecum doi litri.

    Cercetarea cuprinde 23 de ţări

    Studiul japonez foarte riguros a evaluat aportul de apă a 5.604 de persoane cu vârsta cuprinsă între 8 zile şi 96 de ani. Persoane provenite din 23 de ţări. Particularitatea cercetării a fost modul în care oamenii de ştiinţă au reuşit să măsoare cât de repede este consumată apa: participanţii au băut apă cu deuteriu, un izotop stabil al hidrogenului inofensiv, a cărui rată de eliminare a fost calculată în detaliu.

    În acest fel, s-a determinat schimbul de apă al fiecărei persoane (câtă apă se consumă pe zi), ceea ce reflectă în mod direct care ar trebui să fie necesarul ideal de apă.

    S-a văzut că mulţi oameni necesită doar 1,5 până la 1,8 litri pe zi şi că valorile depind de mulţi factori externi (de mediu) şi interni (fiziologici). Cele mai mari valori observate au fost cele ale bărbaţilor cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, cu o medie de 4,2 litri pe zi. Femeile între 20 şi 40 de ani aveau o medie de 3,3 litri pe zi, care a scăzut la 2,5 litri până la vârsta de 90 de ani.

    În condiţii similare, bărbaţii consumă cu aproximativ jumătate de litru de apă mai mult în fiecare zi decât femeile. Consumul scade odată cu vârsta, creşte la cei care trăiesc în zone calde, umede şi la altitudini mari. Sportivii şi femeile însărcinate consumă mai mult. Nou-născuţii au cea mai mare rată de rotaţie: înlocuiesc 28% din rezervorul de apă în fiecare zi.

    Apa din alimente

    Motivul principal este următorul: necesarul nostru zilnic de apă este satisfăcut şi de alimente (care conţin apă), aşa că dacă urmaţi deja o dietă sănătoasă şi echilibrată, în primul rând bogată în legume şi fructe, nu trebuie să beţi doi litri, este concluzia studiului.

    „Dacă mănânci doar pâine, slănină şi ouă, nu vei obţine multă apă din alimente, dar dacă mănânci carne, legume, peşte, paste şi orez poţi obţine aproximativ 50% din nevoile tale”, explică Yosuke Yamada, de la Institutul National de inovare biomedicală, de sănătate şi nutriţie din Japonia. El este unul dintre primii autori ai articolului.

    Comentând rezultatele cercetării pentru The Guardian, profesorul japonez a subliniat de mai multe ori că „actuala recomandare (n.r. – doi litri de apă pe zi) nu este deloc susţinută ştiinţific”.

     

  • Doi litri de apă pe zi sunt necesari sau nu pentru toată lumea? Un nou studiu spune adevărul despre această recomandare

    Un nou studiu inversează perspectiva actuală. „Prezenta recomandare nu este deloc susţinută ştiinţific”, spun cercetătorii, care au calculat noile cantităţi corecte. S-a aflat că mulţi oameni necesită doar 1,5 până la 1,8 litri pe zi şi că valorile depind de mulţi factori externi (de mediu) şi interni (fiziologici).

    La loc comanda! 2 litri de apă pe zi, cantitatea pe care experţii ne-au sfătuit să o bem, ar fi prea mult, afirmă un studiu publicat în revista autorizată Science, care ar face diferenţa pentru că este considerat cel mai riguros şi complet pe această temă: a evaluat aportul de apă a 5.604 persoane, pentru a ajunge la concluzia că o cantitate ideală ar varia de la 1,5 litri la 1,8 litri.

    Cercetarea cuprinde 23 de ţări
    Studiul japonez foarte riguros a evaluat aportul de apă a 5.604 de persoane cu vârsta cuprinsă între 8 zile şi 96 de ani din 23 de ţări. Particularitatea cercetării a fost modul în care oamenii de ştiinţă au reuşit să măsoare cât de repede este consumată apa: participanţii au băut apă cu deuteriu, un izotop stabil al hidrogenului inofensiv, a cărui rată de eliminare a fost calculată în detaliu. În acest fel, s-a determinat schimbul de apă al fiecărei persoane (câtă apă se consumă pe zi), ceea ce reflectă în mod direct care ar trebui să fie atunci necesarul de apă.
    S-a văzut că mulţi oameni necesită doar 1,5 până la 1,8 litri pe zi şi că valorile depind de mulţi factori externi (de mediu) şi interni (fiziologici). Cele mai mari valori observate au fost cele ale bărbaţilor cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, cu o medie de 4,2 litri pe zi. Femeile între 20 şi 40 de ani aveau o medie de 3,3 litri pe zi, care a scăzut la 2,5 litri până la vârsta de 90 de ani.
    În condiţii similare, bărbaţii consumă cu aproximativ jumătate de litru de apă mai mult în fiecare zi decât femeile. Consumul scade odată cu vârsta, creşte la cei care trăiesc în zone calde, umede şi la altitudini mari. Sportivii şi femeile însărcinate consumă mai mult. Nou-născuţii au cea mai mare rată de rotaţie: înlocuiesc 28% din rezervorul de apă în fiecare zi.
    Apa din alimente
    Motivul principal este următorul: necesarul nostru zilnic de apă este satisfăcut şi de alimente (care conţin apă), precum şi de apa în sine, aşa că dacă urmaţi deja o dietă sănătoasă şi echilibrată, în primul rând bogată în legume şi fructe, nu trebuie să bei doi litri.
    „Dacă mănânci doar pâine, slănină şi ouă, nu vei obţine multă apă din alimente, dar dacă mănânci carne, legume, peşte, paste şi orez poţi obţine aproximativ 50% din nevoile tale”, a spus Yosuke Yamada, de la Institutul National de inovare biomedicală, de sănătate şi nutriţie din Japonia şi unul dintre primii autori ai articolului.
    Comentând rezultatele cercetării cu The Guardian, profesorul japonez a subliniat de mai multe ori că „actuala recomandare nu este deloc susţinută ştiinţific”.

     

  • Recensământ 2021: Ce studii au românii? Peste 40% au cel mult opt clase şi aproape 144.000 de persoane sunt analfabete. Rezultatele sunt totuşi mai bune faţă de ediţia din 2011 a recensământului

    Circa 40% din totalul populaţiei rezidente din România are un nivel scăzut e instruire (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), arată primele date provizorii pentru pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL), runda 2021.

    “Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut(primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,0% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143,6 mii persoane (faţă de 245,4 mii la RPL2011)”, se arată în comunicatul emis azi de INS.

    În ediţia de acum 10 ani, ponderea persoanelor cu un nivel scăzut al studiilor era de 50%, în timp ce 37,1% aveau un nivel mediu şi 12,9% superior.

    România are o populaţie rezidentă de 19,05 milioane de locuitori, cu 1,1 milioane locuitori mai puţin decât în 2011, când a avut loc ultimul recensământul, arată primele date provizorii ale Recensământului Populaţiei din 2022, publicate astăzi de reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).

    “Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori”, potrivit datelor din comunicatul de INS. Excepţiile au fosf judeţele Ilfov, Bistriţa-Năsăud şi Suceava.

     


     

     

  • A fost descoperită în creier „arhiva fricilor”. Unde este localizată

    A fost descoperită în creier „arhiva fricilor”. Este localizată în cortexul prefrontal şi stochează amintiri ale evenimentelor traumatice cu mult timp în urmă.

    Acest lucru a fost demonstrat într-un studiu pe şoareci realizat de Universitatea din California, la Riverside. Rezultatele, publicate în revista Nature Neuroscience, ar putea deschide calea pentru noi terapii de combatere a temerilor cronice tipice tulburării de stres posttraumatic (Ptsd), relatează ANSA.

    În creier, amintirile recente şi cele mai vechi sunt stocate prin mecanisme diferite.

    Studiile anterioare au sugerat că memoria fricii se formează iniţial în hipocampus, dar pe măsură ce trece timpul se maturizează şi tinde să se desprindă din această regiune.

    Pentru a înţelege modul în care aceasta este stocată permanent, cercetătorii s-au concentrat asupra unei părţi a cortexului cerebral, despre care se ştia deja că joacă un rol în consolidarea amintirilor la distanţă.

    Prin urmare, cercetătorii au supus şoarecii de laborator la un stimul negativ într-un anumit context şi au studiat reacţia lor de fiecare dată când au fost readuşi în acel mediu.

    “Am descoperit că anumiţi neuroni din cortexul prefrontal, numiţi neuroni de memorie, au fost activi în timpul evenimentului traumatic iniţial şi au fost reactivaţi în timpul rememorării memoriei traumatice la distanţă”, explică biologul Jun-Hyeong Cho, care a condus studiul.

    “Circuitele de memorie prefrontală sunt cele care se întăresc progresiv după evenimente traumatice, iar această întărire joacă un rol cheie în modul în care amintirile de frică se maturizează în forme stabilizate în cortexul cerebral pentru a fi stocate permanent”.

    În viitor, echipa lui Cho va încerca să slăbească în mod selectiv circuitele de memorie prefrontală pentru a testa dacă această manipulare poate suprima amintirile traumatice.

  • Stresul poate fi redus consumând zilnic un superaliment ce ajută creierul

    „Nu degeaba arată ca un creier”, spune o vorbă din popor. Este vorba despre nuci.
     
    Consumul de nuci în fiecare zi ar putea fi o schimbare dietetică mică, simplă şi accesibilă pentru a promova sănătatea creierului şi bunăstarea generală la toate categoriile de vârstă, dar mai ales pentru studenţi, arată un nou studiu. 
     
    Studiul, publicat în revista ştiinţifică Nutrients de către cercetătorii de la Universitatea din Australia de Sud, a constatat că includerea în alimentaţie a 56 de grame de nuci pe zi timp de 16 săptămâni la studenţii de licenţă a îmbunătăţit indicatorii de sănătate mintală raportaţi de aceştia. 
     
    Această schimbare alimentară a avut, de asemenea, un efect de protecţie împotriva unora dintre efectele negative ale stresului academic şi a ajutat calitatea somnului auto-raportat pe termen lung.
     
    Nucile sunt cunoscute ca fiind un aliment favorabil sănătăţii, deoarece furnizează organismului grăsimi nesaturate sănătoase şi sunt bogate în acid alfa-linolenic (ALA) omega-3, dar concluziile acestui studiu indică faptul că acestea sunt un aliment simplu care poate ajuta, de asemenea, la combaterea stresului.
     
    În cazul studiului clinic randomizat, cofinanţat de University of South Australia şi California Walnut Commission, grupul de participanţi care au consumat nuci a înregistrat şi o creştere a markerilor metabolici care sunt legaţi de protecţia împotriva stresului. În plus, doar la femei, consumul de nuci ar fi putut contracara efectele negative ale stresului academic asupra diversităţii bacteriilor intestinale. 
     

    Beneficiile nucilor pentru reducerea stresului

     
    Pentru studiu, 60 de studenţi universitari cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani au fost selectaţi aleatoriu pentru a face parte fie dintr-un grup de tratament, fie dintr-un grup de control timp de 16 săptămâni. Grupul de tratament a primit nuci preporţionate şi a fost rugat să consume o porţie (aproximativ 56 de grame) pe zi, iar grupul de control a fost rugat să se abţină de la consumul de nuci pe aceeaşi durată.
     
    Participanţii au furnizat probe de sânge şi salivă şi au completat o serie de chestionare privind sănătatea mintală, starea de spirit, bunăstarea generală şi obiceiurile de somn de trei ori în timpul studiului. 
     
    Cercetătorii arată că grupul care a mâncat nuci a părut să experimenteze un efect protector împotriva unora dintre efectele negative ale stresului academic asupra sănătăţii mintale, în comparaţie cu grupul de control. Mai exact, consumul zilnic de nuci a prevenit modificările semnificative ale scorurilor legate de sănătatea mintală şi ale scorurilor de stres şi depresie. 
     
    Consumul zilnic de nuci a crescut, de asemenea, nivelul proteinelor totale şi al albuminei, ceea ce ar putea juca un rol de protecţie împotriva efectelor negative ale stresului academic asupra biomarkerilor metabolici. În timp ce stresul academic nu a modificat biomarkerii de stres, cum ar fi cortizolul şi α-amilaza, consumul zilnic de nuci a scăzut nivelurile de α-amilaza, sugerând în continuare că nucile pot proteja împotriva efectelor stresului.
     
    Nucile au o matrice unică de nutrienţi bioactivi şi substanţe fitochimice care pot sta la baza efectelor benefice asupra sănătăţii mintale observate în aceste studii.
     
     
     

  • STUDIU EXTINS Cine sunt campioni la empatia cognitivă: bărbaţii sau femeile?

    Empatia este o calitate importantă, deoarece guvernează modul în care oamenii interacţionează social şi are un impact asupra modului în care se dezvoltă relaţiile lor personale.

    Este, totodată, şi un soft skill vital în relaţiile de muncă. „Empatia cognitivă” este diferită de „empatia afectivă/ emoţională”.

    Indiferent de locul în care trăiesc în lume, indiferent de influenţele lor culturale sau familiale, în general, femeile sunt mai bune decât bărbaţii la empatizarea cu alte persoane, potrivit unui studiu publicat luni în revista PNAS.

    Cercetătorii de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie au declarat că studiul de acest gen este cel mai extins de până şi analizează o anumită formă de empatie – ceea ce oamenii de ştiinţă numesc „teoria minţii” sau „empatie cognitivă”.

    Pe scurt, empatia cognitivă este atunci când o persoană este capabilă din punct de vedere intelectual să înţeleagă ce gândeşte sau simte o altă persoană şi este chiar capabilă să folosească aceste cunoştinţe pentru a prezice modul în care persoana respectivă va acţiona sau se va simţi în viitor. Astfel, dacă, de exemplu, o persoană vă spune că a avut o perioadă neplăcută cu familia în timpul vacanţei, o persoană cu empatie cognitivă va înţelege cum se simte acea perioadă neplăcută, punându-se în mod intelectual în locul celeilalte persoane, ca să spunem aşa.

    Acest tip de empatie este diferită de empatia afectivă – sau emoţională – atunci când o persoană simte emoţiile alteia şi răspunde cu o reacţie sau o emoţie adecvată. De exemplu, dacă cineva plânge din cauza unei relaţii destrămate, o persoană cu empatie emoţională ar începe să se simtă şi ea tristă şi, ca urmare, ar simţi compasiune pentru acea persoană.

    Ce arată studiul pe 306.000 de persoane din 57 de ţări

    Pentru a realiza acest nou studiu, cercetătorii au folosit un test diferit – ceva numit „Reading the Mind in the Eyes Test”, sau pe scurt „Eyes Test”. Acesta ajută la măsurarea abilităţii unei persoane de a recunoaşte starea mentală sau emoţiile unei alte persoane.

    Testul le cere participanţilor să se uite la fotografii ale zonei din jurul ochilor unei persoane. Persoana face un anumit tip de expresie facială, iar participantul la studiu trebuie să identifice ce gândeşte sau ce simte acea persoană dintr-un set de posibilităţi. Oamenii de ştiinţă vor folosi adesea acest test pentru a ajuta la determinarea dacă cineva are probleme mentale sau cognitive. Cercetările anterioare au arătat că persoanele cu autism, de exemplu, obţin adesea scoruri mai mici la aceste teste; la fel şi persoanele cu demenţă şi persoanele cu tulburări de alimentaţie, printre altele.

    Pentru a vedea dacă există diferenţe culturale care au avut un impact asupra scorurilor de empatie, au fost colectate date de la echipe din întreaga lume. Autorii studiului au lucrat, în cadrul cercetării, la Universitatea Cambridge şi la Universitatea Harvard din Statele Unite, la Universitatea Bar-Ilan şi la Universitatea Haifa din Israel, precum şi în Italia, la IMT School for Advanced Studies Lucca.

    Combinând rezultatele lor cu eşantioane mari de pe diferite platforme online, autorii studiului au reuşit să strângă rezultate de la aproape 306.000 de persoane din 57 de ţări, printre care Argentina, Croaţia, Egipt, India, Japonia şi Norvegia.

    În 36 de ţări, femeile au obţinut, în medie, scoruri semnificativ mai mari decât bărbaţii în ceea ce priveşte empatia cognitivă. În 21 dintre ţări, scorurile femeilor şi bărbaţilor au fost similare. Nu a existat nici măcar o singură ţară în care bărbaţii să fi obţinut scoruri mai bune, în medie, decât femeile. Rezultatele s-au menţinut în opt limbi şi au fost consecvente pe tot parcursul vieţii, de la persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 70 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro