BusinessMagazin

Tag: studenti

  • Ingineria medicală sau tehnologia care poate schimba viitorul

    Pentru că termenul nu este unul chiar la îndemână, am rugat-o să explice la ce anume se referă: „Imagistica medicală computaţională reprezintă de fapt uneltele matematice pentru a extrage informaţiile relevante din imaginile care sunt achiziţionate de către aparate. Este partea software care extrage informaţiile relevante clinic pentru medici sau pentru cercetători. Este, cu alte cuvinte, interfaţa dintre matematică, fizică, informatică şi medicină”.

    Este a treia ediţie a şcolii de vară SSIMA şi cea de-a doua la care colaborează cu Philips. Compania a şi recrutat studenţi, care lucrează acum alături de echipa de Health Systems. „După ce m-am întors din Franţa, de la doctorat, mi-am dorit să fac ceva pe domeniul ăsta în România. Mi-am dat seama că domeniul este foarte la început; am început cu ce ştiam eu mai bine, adică partea academică. Am invitat mai mulţi specialişti pe care îi cunoscusem afară să participe la eveniment şi toţi au răspuns pozitiv, chiar dacă mulţi nu auziseră de Politehnică, iar unii nici nu ştiau pe unde e România. Scopul a fost de a dezvolta domeniul din punct de vedere academic, să pornim proiecte de cercetare, să trimitem studenţi în străinătate”, povesteşte Elena Ovreiu, fondatoarea SSIMA (Summer School on Imaging for Medical Applications), lector la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    În ceea ce priveşte cercetarea în domeniul medical, suntem încă la început, crede ea. „Am realizat şi o cercetare legată de start-up-urile în domeniu şi am găsit doar cinci. Hai să zic că or fi 10 sau 20 care dezvoltă soluţii, dar nu sunt mai multe.”

    Dintre aceste start-up-uri se remarcă totuşi Axosuits, un proiect ce are ca scop dezvoltarea de exoschelete la un preţ accesibil. Proiectul Axosuits a început în 2013, când doi tineri ingineri, absolvenţi ai Universităţii din Oradea, s-au gândit să conceapă un exoschelet pentru paraplegici, cei doi cunoscând personal un astfel de caz. La început, cei doi ingineri şi-au investit propriile resurse materiale în proiect. În prezent ideea este pusă în practică, Axosuits având proiectat şi produs prototipul exoscheletului. Robotul le permite persoanelor cu deficienţe locomotorii să se deplaseze pe propriile picioare, fiind potrivit atât în programele de recuperare medicală, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii în cazul pacienţilor irecuperabili. Robotul este destinat şi persoanelor în vârstă care au probleme. În prezent autonomia robotului este de aproximativ 1 – 1,5 ore, însă odată cu utilizarea unor baterii mai performante timpul de utilizare va creşte, a declarat în cadrul conferinţei How to Web Andras Kapy, fondator şi director general al Axosuits.

    Axosuits a obţinut un premiu de 10.000 de dolari după ce a câştigat marele premiu în cadrul conferinţei How to Web, secţiunea dedicată start-up-urilor, în noiembrie 2014.

    Una dintre problemele sesizate este că în România doctorii nu apelează suficient de des la soluţiile tehnologice existente sau la sprijinul celor din mediul academic. „În Franţa, spre exemplu, doctorii au venit la laboratorul unde lucram eu cu un caz mai special şi au cerut ajutorul pentru a realiza o reconstrucţie 3D. În două zile au văzut că pacientul avea aorta plesnită, dar s-a putut vedea doar prin reconstrucţia 3D. Aici, din propria mea experienţă, medicii nu înţeleg foarte clar cum putem noi, inginerii medicali, să îi ajutăm. Şi la noi sunt câteva echipe care lucrează pe asta, pe cum să vizualizezi imaginile ca să fie cât mai clare pentru medici. În străinătate conceptul e utilizat destul de des, dar la noi lucrurile sunt încă la început”, spune Elena Ovreiu.

    Sunt atât de multe inovaţii care apar în fiecare zi, fiind astfel greu de selectat doar câteva, spune Elena Ovreiu. Ca exemplu, ea vorbeşte despre un profesor de la Eindhoven care a dezvoltat prin prelucrarea imaginilor un software care poate detecta diabetul într-o stare incipientă. Mai exact, primele semne ale diabetului apar pe retină: dacă vasele de sânge de pe retină – care sunt milimetrice – încep să se spargă, înseamnă că pacientul se află în primele faze ale diabetului, înainte chiar de a avea simptomele clinice. Proiectul se numeşte Retina Check şi a fost dezvoltat în parteneriat cu cercetători din China. „Am avut studenţi care au participat la şcoala de vară şi au fost apoi selectaţi să lucreze la acest proiect”, spune Elena Ovreiu.

    „Ce mi se mai pare foarte interesant e printarea 3D de ţesut viu, care să fie implantat apoi – s-a realizat deja în China”, spune Elena Ovreiu. „E vorba de un pacient care avea ruptură de aortă; s-au prelevat celule stem de la pacient care au fost apoi folosit ca cerneală pentru imprimanta 3D, iar ţesutul obţinut a fost folosit pentru a închide ruptura.”

    Un alt exemplu pe care îl dă este ochiul bionic: este vorba de ochelari cu o cameră de filmat pe ramă care înregistrează mediul înconjurător, imaginile video fiind apoi trimise către un minicalculator pe care pacientul îl poartă în buzunar. Fluxul video este apoi transformat în flux electric, iar semnalele electrice sunt transmise către o serie de electrozi implantaţi în spatele retinei. De aici, semnalele electrice sunt transformate către impulsuri ce ajung la nervul optic şi mai apoi către creier, unde se formează imaginea. „Sigur, pacientul nu vede cum vedem în mod obişnuit, el vede alb negru şi poate doar să distingă forme, dar e totuşi ceva. Ar fi nevoie de un milion de electrozi implantaţi în creier sau pe retina pacientului astfel încât să se formeze imaginea normală, acum vorbim doar de 60 de electrozi. Astfel pot măcar să traverseze singuri strada, să vadă dacă au vreun obstacol în faţă.”

    Colaborarea dintre mediul academic şi departamentele de R&D ale companiilor este foarte strânsă, atât în afară cât şi în România, mai spune ea. „În laboratorul de aici, din care fac şi eu parte, cam 80-90% din oameni sunt consultanţi la o companie de imagistică medicală. O zi-două pe săptămână merg acolo, propun algoritmuri sau alte soluţii şi echipa de dezvoltare a companiei le implementează. În Franţa, de exemplu, aveam şi teze de doctorat în parteneriat cu companii.”

  • Marea Britanie va oferi în continuare împrumuturi de studii pentru studenţii din Uniunea Europeană

    „Studenţii şi absolvenţii din cadrul Uniunii Europene vor avea acces la împrumuturi şi granturi pentru finanţarea studiilor de licenţă şi masterat şi în anul universitar 2018-2019, chiar dacă programul la care sunt înscrişi se va încheia după ieşirea Marii Britanii din cadrul uniunii. În acest sens, studenţii europeni vor plăti în continuare aceleaşi taxe de şcolarizare pe care le plătesc şi britanicii, spre deosebire de studenţii din afara spaţiului european”, se arată în comunicatul emis.

    Potrivit ministrul Universităţilor, Ştiinţelor, Cercetării şi Inovării din Marea Britanie, Joseph Edmund Johnson, 4,7 miliarde de lire sterline vor fi direcţionate de către Marea Britanie pentru programe de inovare şi cercetare în următorii cinci ani.

    Decizia Guvernului Britanic a venit ca răspuns la o scrisoare deschisă a Asociaţiei Universităţilor Britanice publicată după decizia de lansare a demersurilor de ieşire a ţării din UE. Prin aceasta, universităţile au cerut o soluţie urgentă prin care să fie definit statutul studenţilor din cadrul UE pentru anul academic 2018-2019 şi modalităţile de finanţare a studiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aspire Academy atrage cei mai talentaţi tineri din România şi de peste hotare. Profesori universitari de la Harvard şi Stanford vin să îi îndrume în luna iulie, la Poiana Braşov. Inscrierile se fac pana la data de 23 Aprilie

    Aplicatiile pentru a 2 a sesiune de inscrieri pot fi trimise pana la data de 23 Aprilie! Dacă vrei să te numeri printre studenţii care vor să facă o schimbare în România şi în lume, încă mai poţi aplica la Aspire Academy.   

    Programul va avea loc pe 14-21 Iulie şi le va oferi participanţilor acces la cursuri şi seminarii construite pe formatul universităţilor din SUA. Profesori distinşi de la instituţii de renume precum Harvard, Stanford şi UC Berkeley vin la Aspire Academy pentru a-i îndruma pe studenţii români către leadership autentic.  
     
    “Pentru a ajunge un lider trebuie să dobândeşti câteva calităţi şi valori, iar leadership-ul se învaţă”, spun profesorii americani de la Stanford şi Harvard care au venit pentru câteva zile în România, la Poiana Braşov, să predea cursuri de leadership tinerilor înscrişi la Academia Aspire. “Studenţii de aici sunt entuziasmaţi, vor să înveţe, sunt ambiţioşi. Îi învăţăm despre leadership, cum pot să devină lideri, să se înţeleagă pe ei şi pe cei din jur. Printre calităţile pe care le are un lider se remarcă puterea de a motiva oamenii inspirându-i să realizeze un obiectiv, nu forţându-i să facă asta” a declarat Phil Malone, profesor de Innovation and Intellectual Property la Stanford University.
     
    Studenţii cu rezultate deosebite atât şcolare cât şi extraşcolare sunt atraşi de calitatea superioară a cursurilor şi a cadrelor universitare ale programului. Comunitatea Aspire Academy reuneşte peste 500 de tineri care ocupă poziţii de leadership în comunitatea lor, şi-au deschis propria afacere sau lucrează la o companie de success. Network-ul Aspire se întinde şi în străinătate, participanţii provenind din peste 20 de ţări din Europa şi alte continente. 

    Tinerii care vin la Aspire sunt convinşi că pot face o schimbare şi colaborează în timpul programului pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm. „Studenţii sunt extraordinari, au toate calităţile pe care le au şi studenţii mei de la Harvard şi de la Stanford. Sunt implicaţi, activi şi lideri în sensul în care sunt pregătiţi să facă schimbare în lume, să aibă o carieră de succes. Sunt onorată să fac parte din viaţa lor”, a spus unul dintre profesorii Aspire, Luciana Herman, care predă Public Policy la Universitatea Stanford şi care a predat 20 de ani la Harvard, cursuri de retorică politică.

    Aspire Academy susţine participanţii programului prin resurse pentru dezvoltare profesională precum oportunităţi de job-uri şi internship-uri. Alumni Aspire pot colabora cu tinerii talentaţi din comunitate pentru a-şi construi propria afacere cu ajutorul mentoratului din partea organizaţiei.
     
    Studenţii care ştiu că vor să se implice şi să facă o schimbare cu adevărat, însă nu au găsit încă îndrumarea de care au nevoie, sunt invitaţi să aplice la Aspire Academy care va avea loc pe 14-21 iulie, la Poiana Braşov. 

    Aplicaţia constă în CV-ul personal, un scurt eseu despre o experienţă formatoare din ultimii ani şi câteva întrebări legate de motivaţia personală.  Sunt necesare cunoştinţe avansate de limba Engleză. Burse disponibile pentru studenţii cu posibilităţi financiare reduse

    Dacă vrei să ai parte de profesori dedicaţi şi un colectiv de excepţie care să îţi fie alături, trimite aplicaţia ta până pe 23 aprilie la adresă www.aspireacademy.ro.   De asemenea, pe site, mai multe detalii pentru programele destinate liccenilor şi tinerilor profesionişti, care vor avea loc în aceeaşi perioadă.
     

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare

  • Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi restul

    Cei din prezidiu, şefi de recrutare – Lugera şi directori de HR de la EY (firma de audit şi consultanţă) şi Pepsi – răspund că salariile entry-level sunt de 2.000 – 2.500 de lei net pe lună, plus bonuri de masă.

    Companiile, în special multinaţionalele şi firmele de recrutare care lucrează pentru multinaţionale, umblă ca zombii în căutare de forţă de muncă, în căutare de oameni tineri, în căutare de studenţi, în căutare de talente.

    De cinci ani de zile Bucureştiul şi principalele oraşe din ţară ca pondere economică cresc continuu, punând presiune pe piaţa muncii şi pe salarii, ceea ce înseamnă, la polul opus, coşmarul companiilor şi directorilor de HR.

    Dragoş Gheban, managing partner la firma de recrutare Catalyst Solutions, spune că piaţa salariilor creşte susţinut: aşteptările salariale ale candidaţilor au crescut cu peste 10% în primele trei luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Un angajat cu cinci ani de experienţă în sectorul tehnic, IT sau în industrie se aşteaptă la un salariu de 5.500 de lei net, iar unul din domeniul financiar la 4.000 de lei.

    Andrei Caramitru, partener la Boston Consulting Group, spune că Bucureştiul ar putea plăti un salariu mediu de 1.500 de euro net (6.750 de lei net), fără probleme, având în vedere nivelul ridicat de productivitate şi PIB-ul, mai mare cu o treime decât media UE.

    În acest moment în Bucureşti salariul mediu este de 2.800 – 3.000 de lei net (660 – 700 de euro).

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că regiunea Bucureşti-Ilfov poate face faţă fără probleme Uniunii Europene şi chiar poate adopta euro.

    „În zona Bucureşti-Ilfov, nivelul de trai a devenit superior mediei UE, iar vestul şi centrul ţării converg rapid spre acest deziderat, având drept principal catalizator prezenţa investiţiilor străine directe. În schimb, regiuni din sudul şi estul ţării sunt printre cele mai sărace regiuni din Europa şi au realizat progrese relativ modeste în ultimul deceniu. Comisia Europeană a semnalat riscul ridicat de excluziune socială în aceste zone, însă noi ar trebui să sesizăm primii aceste probleme. Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acţionează în sensul permanentizării decalajelor de dezvoltare. Este evident că se impun măsuri concrete în sensul ameliorării acestei situaţii dacă ne dorim ca România să adere cu succes la zona euro.”

    Într-un articol din luna martie din Bloomberg Businessweek, una dintre cele mai cunoscute reviste săptămânale de business din lume, se vorbeşte despre Brexit şi despre faptul că marile firme din centrul financiar al Londrei discută extrem de serios să plece de acolo cu centrele lor de servicii şi să vină în Europa de Est. Polonia este prima pe listă, cu Varşovia şi Cracovia, urmează Cehia cu Praga şi Ungaria cu Budapesta, după care vine România cu Bucureşti şi Cluj.

    Conform studiilor centrelor de servicii, numărul de joburi în finance, marketing, IT, cercetare şi dezvoltare, HR pentru regiunea Europei de Est se vor tripla în următorii 3-5 ani, până la un milion.

    Nu ştim câte joburi vor „veni” în România, dar cu puţin noroc 50.000 de poziţii pot fi transferate în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi.

    Din păcate, piaţa românească nu s-a pregătit pentru acest lucru, România neavând o politică coerentă pentru a face rost de forţe de muncă care să vină în întâmpinarea cererii.

    Cu excepţia studenţiilor din Republica Moldova care vin în Bucureşti, Iaşi şi Cluj, nu există politici de a atrage tineri din Ucraina, Serbia, Ungaria, chiar şi din Spania, Portugalia, Italia, Grecia, care nu-şi mai găsesc locuri de muncă acasă (în Spania şi Grecia şomajul în rândurilor tinerilor este de 40%).

    Bucureştiul şi Clujul pot atrage fără probleme tineri din alte ţări. Engleza este o limbă universală, iar în câţiva ani poţi să înveţi şi româna ca să te descurci în conversaţii uzuale.

    România încă este o ţară închisă din punctul de vedere al legislaţiei; autorităţile şi administraţiile sunt încremenite în timp, cei de la Palatul Victoria, partidele şi cei din Parlament au alte teme, şi putem rata o şansă istorică de a lua joburi mai bine plătite delocalizate din alte părţi şi de a schimba piaţa muncii într-un sens pozitiv. Bucureştiul trebuie să devină un oraş de centre de servicii, cercetare şi dezvoltare, de head quarter pentru companii, un oraş multinaţional, ca New York sau Londra.

    Clujul ar putea să devină un Silicon Valley, pentru că este mai antreprenorial, mai naţionalist, mai liniştit; acolo proiectele au timp să se aşeze. Timişoara ar putea lua centrele de dezvoltare în industrie şi IT. Iaşiul ar putea fi un centru de entry-level pentru Moldova, Ucraina, Rusia, care să distribuie apoi forţă de muncă şi proiecte la următorul nivel, unde valoarea adăugată este mai mare.

    Din păcate, lipsa infrastructurii şi a investiţiilor publice din România face ca numai câteva oraşe să beneficieze de schimbările la nivelul Europei, de trecerea de la industriile tradiţionale la cea a serviciilor. Restul oraşelor vor rămâne mult în urmă, cu foarte puţine posibilităţi de a atrage investiţii şi de a fi parte a unor trenduri globale.

  • Surpriza neplăcută pentru cei care vor să studieze în Danemarca

    „La sfârşitul lunii martie Ministrul Educaţiei din Danemarca, Søren Pind, a făcut apel către toate instituţiile de învăţământ superior care oferă programe cu predare în limba engleză să reducă numărul de locuri alocat studenţilor internaţionali cu 25%. Imediat am fost informaţi de către  universităţile noastre partenere din Danemarca cu privire la programele şi numărul de locuri rămase disponibile pentru fiecare domeniu de studiu în parte, pentru potenţialii studenţi din România”, declară Ana Maria Papp, manager al Deptamentului Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.

    În consecinţă, unul din patru viitori studenţi care şi-au planificat să meargă la studii în Danemarca va  trebui să se orienteze către alte programe de studiu unde încă mai sunt locuri disponibile sau către universităţi din alte ţări.

    „Având o perspectivă de ansamblu asupra posibilităţilor pe care le oferă acum Danemarca, dar şi asupra universităţilor partenere din alte ţări, îi putem ajuta pe cei care sunt atinşi de această decizie politică să găsească o alternativă viabilă – atât ca program, limbă de studiu, cât şi ca buget necesar – într-o altă ţară. De regulă, tinerii cu care am lucrat până acum, iau drept alternativă pentru Danemarca fie Olanda, fie de Marea Britanie, ambele oferind programe de studiu în limba engleză”, declară Ana Maria Papp.

    Un program de licenţă sau masterat în Olanda costă aproximativ 2000 euro.

    „În Danemarca, într-adevăr, studiile sunt gratuite, fiind integral subvenţionate de către stat, însă acolo costurile de trai sunt mai mari faţă de Olanda. Într-un oraş danez mai mic un student va cheltui lunar, cu tot cu plata pentru chirie, în jur de 1000 de euro, în Copenhaga suma putând ajunge şi la 1500 de euro. În Olanda în schimb, aceste costuri se situează între 500 şi 1000 de euro pe lună, iar o parte din această sumă poate fi acoperită prin surse de finanţare sub formă de împrumuturi. În Olanda există 4 surse de finanţare a costurilor care, în total, nu trebuie să depăşească suma de 1 003 de euro. Banii împrumutaţi se rambursează la doi ani de la terminarea studiilor, pe o perioadă de 35 de ani, numai dacă studentul depăşeşte un prag minim al veniturilor. Pentru anul 2016 pragul a fost de 13 989 de euro/an, iar pentru 2017 de 14 215 de euro/an. 77% dintre studenţi au solicitat şi beneficiază de aceste finanţări”, declară Ana Maria Papp.

    Peste 90% dintre studenţii români plecaţi în Marea Britanie beneficiază de scheme de finanţare oferite de Guvernul Britanic

    Şi în Marea Britanie studenţii din Uniunea Europeană pot accesa burse şi  împrumuturi de până la 9250 de lire sterline pentru programele de licenţă şi de 10.000 de lire sterline pentru programele de master, scheme de finanţare de care în acest moment beneficiază peste 90% dintre studenţii români plecaţi să studieze acolo.

    „Cât priveşte contextul Brexit, specialiştii din domeniul analizei politice spun că situaţia studenţilor români care îşi încep studiile universitare în anul academic 2017-2018 în Marea Britanie nu va fi afectată, aceştia având garanţia că contractul de împrumut acordat de către Guvernul Britanic va rămâne valabil pe întreaga perioadă a studiilor”, a mai declarat Ana Maria Papp.

    În perioada următoare, în toate birourile IntegralEdu din ţară, pentru toţi cei care au aplicat la studii în Danemarca şi s-au trezit în această situaţie, se vor organiza sesiuni speciale de consiliere în care consultanţii vor oferi informaţii cu privire la toate universităţile şi domeniile de studiu din Danemarca unde au rămas locuri disponibile pentru studenţii internaţionali. Totodată se vor oferi soluţii alternative şi pentru alte destinaţii de studiu unde încă se mai poate aplica, precum Olanda şi Marea Britanie. Pentru studenţii care nu-şi pot accesa locurile la universităţile din Danemarca din cauza schimbărilor de ultim moment, IntegralEdu va oferi ajutor gratuit pentru găsirea locului la alte instituţii de învăţământ partenere, din alte ţări.

    Conform statisticilor, peste 45.000 de tineri români studiau în străinătate anul trecut. În rândul tinerilor care au aplicat şi plecat la studii în străinătate prin intermediul IntegralEdu, în topul destinaţiilor de studiu preferate se află Marea Britanie şi Olanda, urmate de Danemarca, cererea pentru aceste trei ţări fiind în creştere cu 20% în ultimul an.

    Prezenta in Romania din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanta in educatie la nivel local si reprezinta peste 500 de institutii de invatamant de top din Europa si SUA.

  • Surpriza neplăcută pentru cei care vor să studieze în Danemarca

    „La sfârşitul lunii martie Ministrul Educaţiei din Danemarca, Søren Pind, a făcut apel către toate instituţiile de învăţământ superior care oferă programe cu predare în limba engleză să reducă numărul de locuri alocat studenţilor internaţionali cu 25%. Imediat am fost informaţi de către  universităţile noastre partenere din Danemarca cu privire la programele şi numărul de locuri rămase disponibile pentru fiecare domeniu de studiu în parte, pentru potenţialii studenţi din România”, declară Ana Maria Papp, manager al Deptamentului Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.

    În consecinţă, unul din patru viitori studenţi care şi-au planificat să meargă la studii în Danemarca va  trebui să se orienteze către alte programe de studiu unde încă mai sunt locuri disponibile sau către universităţi din alte ţări.

    „Având o perspectivă de ansamblu asupra posibilităţilor pe care le oferă acum Danemarca, dar şi asupra universităţilor partenere din alte ţări, îi putem ajuta pe cei care sunt atinşi de această decizie politică să găsească o alternativă viabilă – atât ca program, limbă de studiu, cât şi ca buget necesar – într-o altă ţară. De regulă, tinerii cu care am lucrat până acum, iau drept alternativă pentru Danemarca fie Olanda, fie de Marea Britanie, ambele oferind programe de studiu în limba engleză”, declară Ana Maria Papp.

    Un program de licenţă sau masterat în Olanda costă aproximativ 2000 euro.

    „În Danemarca, într-adevăr, studiile sunt gratuite, fiind integral subvenţionate de către stat, însă acolo costurile de trai sunt mai mari faţă de Olanda. Într-un oraş danez mai mic un student va cheltui lunar, cu tot cu plata pentru chirie, în jur de 1000 de euro, în Copenhaga suma putând ajunge şi la 1500 de euro. În Olanda în schimb, aceste costuri se situează între 500 şi 1000 de euro pe lună, iar o parte din această sumă poate fi acoperită prin surse de finanţare sub formă de împrumuturi. În Olanda există 4 surse de finanţare a costurilor care, în total, nu trebuie să depăşească suma de 1 003 de euro. Banii împrumutaţi se rambursează la doi ani de la terminarea studiilor, pe o perioadă de 35 de ani, numai dacă studentul depăşeşte un prag minim al veniturilor. Pentru anul 2016 pragul a fost de 13 989 de euro/an, iar pentru 2017 de 14 215 de euro/an. 77% dintre studenţi au solicitat şi beneficiază de aceste finanţări”, declară Ana Maria Papp.

    Peste 90% dintre studenţii români plecaţi în Marea Britanie beneficiază de scheme de finanţare oferite de Guvernul Britanic

    Şi în Marea Britanie studenţii din Uniunea Europeană pot accesa burse şi  împrumuturi de până la 9250 de lire sterline pentru programele de licenţă şi de 10.000 de lire sterline pentru programele de master, scheme de finanţare de care în acest moment beneficiază peste 90% dintre studenţii români plecaţi să studieze acolo.

    „Cât priveşte contextul Brexit, specialiştii din domeniul analizei politice spun că situaţia studenţilor români care îşi încep studiile universitare în anul academic 2017-2018 în Marea Britanie nu va fi afectată, aceştia având garanţia că contractul de împrumut acordat de către Guvernul Britanic va rămâne valabil pe întreaga perioadă a studiilor”, a mai declarat Ana Maria Papp.

    În perioada următoare, în toate birourile IntegralEdu din ţară, pentru toţi cei care au aplicat la studii în Danemarca şi s-au trezit în această situaţie, se vor organiza sesiuni speciale de consiliere în care consultanţii vor oferi informaţii cu privire la toate universităţile şi domeniile de studiu din Danemarca unde au rămas locuri disponibile pentru studenţii internaţionali. Totodată se vor oferi soluţii alternative şi pentru alte destinaţii de studiu unde încă se mai poate aplica, precum Olanda şi Marea Britanie. Pentru studenţii care nu-şi pot accesa locurile la universităţile din Danemarca din cauza schimbărilor de ultim moment, IntegralEdu va oferi ajutor gratuit pentru găsirea locului la alte instituţii de învăţământ partenere, din alte ţări.

    Conform statisticilor, peste 45.000 de tineri români studiau în străinătate anul trecut. În rândul tinerilor care au aplicat şi plecat la studii în străinătate prin intermediul IntegralEdu, în topul destinaţiilor de studiu preferate se află Marea Britanie şi Olanda, urmate de Danemarca, cererea pentru aceste trei ţări fiind în creştere cu 20% în ultimul an.

    Prezenta in Romania din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanta in educatie la nivel local si reprezinta peste 500 de institutii de invatamant de top din Europa si SUA.

  • Cel mai mare program de stagii pentru studenţii din România dă startul celei de-a 13-a ediţii

    În Capitală, evenimentul se va ţine în holul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, iar la Iaşi, studenţii interesaţi sunt aşteptaţi în Aula Magna a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.

    Stagii pe Bune vine şi anul acesta în întâmpinarea studenţilor cu noi oferte de stagii de practică şi internship-uri în cadrul unor importante companii. Astfel că, printre expozanţii de la evenimentul de prezentare se află nume sonore precum BitDefender, Amazon, AMIQ, Unicredit Business Integrated Solutions, Ubisoft, VMWare şi Thales, aceştia fiind şi principalii parteneri ai programului.

    În cadrul acestor evenimente au fost implicate în total peste 40 de companii, care sunt pregătite să explice studenţilor, prin intermediul reprezentanţilor, proiectele pe care aceştia le vor putea dezvolta în perioada stagiului de practică. Astfel, studenţii vor putea lua o decizie informată cu privire la internship-ul pe care doresc să-l urmeze.

    Până pe data de 10 aprilie 2017 companiile pot propune ofertele de stagii şi internship-uri pe site-ul stagiipebune.ro, la care studenţii vor putea aplica până pe data de 30 aprilie inclusiv. Selecţia studenţilor va avea loc în luna mai, iar stagiile se derulează în intervalul iunie-septembrie.

  • Mii de oameni trec zilnic prin această staţie de metrou din Bucureşti fără să ştie că acolo se află o adevărată comoară

    În lumea paleontologică, aceasta este echivalentul unei mine de aur, cu o bogăţie şi o biodiversitate remarcabilă. Imortalizează viaţa marină din Cretacicul târziu unde zona judeţului Cluj de astăzi era acoperită de o mare puţin adâncă. 
     
    Scoici, alge, melci, corali şi rudişti se pot vedea încapsulate în materialul calcaros care formează pavajul staţiei de metrou. Cele mai numeroase organisme sunt rudiştii, care sunt nişte vietăţi cu un exoschelet conic care era înfipt în solul de pe fundul mării, similar cu un morcov. Acestea au trăit din Jurasicul târziu (acum 150 de milioane de ani) până în Cretacicul târziu. Speciile acestea de rudişti au dispărut odată cu extincţia în masă de la sfârşitul Cretacicului şi acestea, conform spuselor lui Mihai Popa, paleontolog la Facultatea de Geologie şi Geofizică Bucureşti, „au văzut o dâră de foc pe cer” lăsată de asteroidul care a dus şi la extincţia dinozaurilor. 
     
    Rudiştii erau organisme esenţiale în formarea recifurilor din acea perioadă, alungând specii de corali din ecosisteme. Mecanismul de hrănire era rudimentar, hrănindu-se cu nutrienţi aflaţi în suspensie cu ajutorul valvei operculare (cavitatea bucală a acestor organisme). Un asemenea organism putea avea o lungime şi de un metru şi jumătate. Dispunerea lor erau unele peste celelalte, astfel reciful putea avea astfel şi sute de metri.
    Din punct de vedere ştiinţific, valoarea acestor formaţiuni este incomensurabilă. În România, imortalizarea faunei din acea perioadă se poate vedea doar în câteva zone, de aceea cariera de marmură Săvădisla şi staţia de metrou Politehnica surprind o imagine unică a vieţii marine de acum 70 de milioane de ani.
     

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro