BusinessMagazin

Tag: strainatate

  • Cel mai bun student din România: „Din păcate, şi eu voi pleca din ţară”

    „M-am gândit mult şi am decis că trebuie să plec din România. Sunt cuvintele pe care le auzim atât de des”, spune Sebastian Burduja, Preşedinte Fondator şi de Onoare LSRS, în deschiderea evenimentului.

    Muzică clasică, ţinute elegante, mulţi tineri, nenumărate emoţii, rânduri de părinţi şi bunici emoţionaţi pentru copilul nominalizat pentru diverse distincţii, acestea erau primele observaţii care puteau fi făcute la intrarea în sala C.A. Rosetti.

    Feţe tinere, pe care România le-ar putea vedea pentru ultima dată. Potenţial şi performanţe, adunate în suflete ambiţioase, care nu au de gând să intre în piaţa muncii din ţara noastră.

    Toţi au căutat o şansă, şi toţi au găsit-o departe de casa părintească. Mai departe decât Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi sau Braşov, unii dintre ei chiar mai departe decât graniţele peninsulei Iberice, sau ale munţilor Urali. Majoritatea şi-au încercat norocul în diferite ţări europene precum Spania, Franţa, Germania, Cehia, Austria sau Elveţia, iar alţii în regiuni de pe tot mapamondul precum China, Israel, America Latină sau Noua Zeelandă.

    Toţi cu un singur gând: viitorul.

    LSRS ajută studenţi români care încearcă să ajungă la studii la diverse universităţi de top din lume, prin consiliere şi prin construirea unei structuri de într-ajutorare menite să ofere suport pentru studenţi. Liga colaborează şi cu alte organizaţii, printre care Erasmus, Fundaţia pentru SMURD sau Institutul Bancar.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai puternice branduri româneşti a ieşit în străinătate: de acum se găseşte în reţeaua gigant de magazine Tesco din Marea Britanie

    „Suntem la început de drum, iar obiectivul nostru este de a construi sănătos o poziţionare de brand premium care să ne aşeze alături de cele mai mari branduri de apă minerală din lume şi să ne creştem distribuţia numerică“, a declarat pentru ZF Luminiţa Boştinaru, international marketing manager al AQUA Carpatica.
     
    Tesco este cel mai mare retailer din Marea Britanie având 3.500 de magazine şi realizează aproape 30% din vânzările de apă minerală din această ţară, conform informaţiilor furnizate de către reprezentanţii AQUA Carpatica. Consumul de apă îmbuteliată în Marea Britanie se ridică la peste 2,3 miliarde de litri ( 36 litri per capita).  Mădălina Panaete
     

  • Unul dintre cele mai puternice branduri româneşti a ieşit în străinătate: de acum se găseşte în reţeaua gigant de magazine Tesco din Marea Britanie

    „Suntem la început de drum, iar obiectivul nostru este de a construi sănătos o poziţionare de brand premium care să ne aşeze alături de cele mai mari branduri de apă minerală din lume şi să ne creştem distribuţia numerică“, a declarat pentru ZF Luminiţa Boştinaru, international marketing manager al AQUA Carpatica.
     
    Tesco este cel mai mare retailer din Marea Britanie având 3.500 de magazine şi realizează aproape 30% din vânzările de apă minerală din această ţară, conform informaţiilor furnizate de către reprezentanţii AQUA Carpatica. Consumul de apă îmbuteliată în Marea Britanie se ridică la peste 2,3 miliarde de litri ( 36 litri per capita).  Mădălina Panaete
     

  • Mihăiţă Cojocariu din Italia: ”Românul în străinătate, mult mai rău, mult mai periculos”

    «Ca să răspund la întrebare, ar trebui să înţelegem de ce au emigrat cele 4 milioane de români în decursul celor 27 de ani. Mai ales după 2007. Peste 3 milioane în 10 ani, dacă statisticele sunt reale. Eu fac parte din acei 500-600.000 care au reuşit să plece înainte. Cu costurile de rigoare.
     
    Am reuşit să cunosc… omul român, altfel în străinătate, în acei ani! Diferit total de cel care era în ţară. Mult mai rău. Şi mult mai periculos… Cel puţin în anii petrecuţi în Germania. Nu mă aşteptam, sincer… Încet, am început să rup legăturile cu ei. Eram împreună cu fratele meu şi încet, încet ne-am izolat de ei. Am găsit de lucru, undeva în Durren, lângă Koln şi ne-am văzut de treaba noastră, fără prea multe tangenţe cu alţi români. Doar cu câţiva prieteni apropiaţi. Întoarcerile în ţara, după fiecare drum făcut, erau un chin. Parcă intram într-un tunel, fără lumină… Diferenţa între noi şi ei, cei de unde mă întorceam era uriaşă… În toate aspectele. La noi cenuşiu, la ei totul colorat! La noi mizerie, la ei curat! La noi balamuc, la ei totul ordonat. În plus, acea tristeţe pe faţa oamenilor… Asta m-a marcat până în 2001. Liberi, dar trişti… În acei ani rar vedeai pe cineva zâmbind pe stradă. Îmi trebuiau câteva luni bune pentru a mă obişnui”, a povestit acesta, citat de gazetaromaneasca.com

    „Am plecat fără să ne uităm înapoi… Ce s-a schimbat în cei 16 ani de când suntem aici? Mentalitatea celor de acasă? Nu! Nici nu am pretenţii la aşa ceva. Este şi greu… Nu ai cum să schimbi mentalitatea cuiva care nu vrea… Mentalitatea se schimbă în ani, şi doar dacă locuieşti departe de ţară. Noi, chiar dacă ne-am întoarce nu am reuşi să schimbăm ceva din acest punct de vedere.

    Corupţia? Greu şi aici. Atâta timp cât ea porneşte de la femeia de serviciu, paznic, ospătar, asistentă medicală, funcţionar… Toţi întind mâna după ceva în plus peste salariul pe care-l au. De asta şi cei care conduc România nu-şi fac probleme. O văd ca pe ceva normal. Şi poate şi de asta cei de jos permit aşa ceva Fiecare după poziţia pe care o are în societate!

    Infrastructura. Schimbări majore în ţară ? Un pic mai bine decât în 2001, într-adevăr. Însă, departe, departe de ceea ce avem aici. Şi, vor mai trece minim 20 de ani (ca să fiu şi eu un Brucan…).

    Sistemul sanitar. Cred că mai rău că acum 16 ani! Şi pentru noi, asta este esenţial pentru o eventuală întoarcere în ţară. Sistemul de învăţământ, aici, chiar zâmbesc. Sunt fericit că fiică-mea a studiat aici, terminat un bun liceu în Ivrea, acum este studentă la o facultate tot în Ivrea. Şi învaţă! Fără plicuri sau cadouri pentru profesori. Iar când va termina, sunt sigur că va fi pregătită pentru ceea ce vrea să devină. (zâmbesc, deoarece am amici care îmi spuneau că şcoala românească actuală este de o calitate mult superioară şcolii italiene).

    Nu intru în discuţii despre religie sau politică… Cu toate că aş avea multe de spus ! Nu intru în discuţie nici despre salariile din ţară… Nu suntem în Italia din cauza situaţie materiale. Atât eu cât şi fratele meu ne-am descurcat binişor în ţara cât să avem o viaţă decentă. Şi cred că ne-am descurca şi dacă ne-am întoarce. Dar… pentru noi este deja prea târziu. Copiii noştri sunt mai mult italieni decât români. Au crescut aici, au prietenii aici. Viaţa lor este aici. Şi a noastră alături de ei.”

     

  • Gică Hagi şi Gică Popescu ar putea prelua un club din străinătate

    “Gică Hagi şi Gică Popescu au venit la Izmir pentru Karsiyaka”, scriu CNN Turk şi Haberturk, care vorbesc, luni, despre posibilitatea ca Hagi şi Popescu să se implice în noul proiect de la Kariyaka SK, echipă de tradiţie din Turcia, care în acest moment se zbate în al treilea eşalon.

    Potrivit informaţiilor oferite de jurnaliştii turci, Hagi şi Popescu au ajuns duminică dimineaţă la Izmir, unde au fost întâmpinaţi de o maşină a lui Multu Altug, preşedintele de la Karsiyaka. Acesta i-ar fi pus la punct pe liderii Generaţiei de Aur cu stadiul proiectului, iar în spatele încercării de revitalizare a echipei s-ar afla Mikhail Prokhorov, un miliardar rus cu o avere de peste nouă miliarde de dolari care deţine 80% din echipa americană de baschet Brooklyn Nets. Momentan, detaliile despre rolul celor doi în afacere sunt puţine, dar turcii scriu că Hagi şi Popescu au fost autorizaţi să poarte negocierile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Sinceră să fiu, duc dorul României. Vreau să mă întorc”, mesajul emoţionant al Cătălinei, o tânără care munceşte de 14 ani în străinătate

    “La început a fost foarte greu. Limba mi se părea foarte grea. Credeam că nu voi reuşi niciodată să o învăţ! Studiile le-am făcut în România, practica la fel, aşa că, întorcându-mă aici, fiind alt sistem a trebuit să o iau de la zero.

    Intre timp, învăţând limba greacă, mi s-a oferit ocazia să lucrez ca asistent la farmacia la care sunt şi acum. Ştiind că diploma este recunoscută în străinătate, după câteva luni bune am reuşit să o recunosc. Aşadar, un nou start. Noi reguli, noi termeni, alt mod de lucru. Colegele m-au ajutat, am trecut cu brio perioada de probă şi am rămas în sistem”, a spus Cătălina Grigore, citată de observator.tv

    “Sinceră să fiu, duc dorul României. S-au schimbat multe…Din perioada în care studiam acolo, salariile de acum sunt destul de bune, chiar ajung la cele primite de noi, aici, care au scăzut foarte mult din cauza crizei şi situaţiei financiare precare cu care se confruntă Grecia. Nu sunt de-acord cu monopolul lanţurilor farmaceutice şi pentru că în momentul de faţă cei care vor să-şi deschidă ceva pe cont propriu sunt nevoiţi să se ducă la sate. Nu sunt de-acord cu targhetul impus angajaţilor, prin care în funcţie de vânzări ţi se stabileşte salariul.

    Nu poţi băga pe gât oamenilor medicamentele. Mi-as dori să se schimbe toate astea şi să se încerce un trai mai bun pentru toţi oamenii, indiferent de studii sau poziţie socială! Pentru mine România înseamnă ACASĂ…familie… linişte…Cele mai frumoase amintiri, chiar dacă aproape jumătate din viaţa mea mi-am petrecut-o aici. Vreau la un moment dat să mă întorc de tot în ţară.”, a spus Cătălina.

  • Se schimbă regulile pentru cei care vor să lucreze ÎN STRĂINĂTATE. Ce vor fi obligate să facă MULTINAŢIONALELE

    Disputa se leagă de reglementările ce permit unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detaşeze temporar angajaţi într-o altă ţară din Blocul comunitar, astfel aceştia putând beneficia de un salariu mai mare decât ar lua în ţara de origine, dar totuşi mai redus decât cel primit de angajaţii autohtoni.

    La nivel practic, un angajat detaşat este plătit cu salariul minim din ţara în care este trimis să lucreze, dar contribuţiile sale sociale sunt achitate în ţara de origine.

    Rezultatul este că salariaţii detaşaţi în Occident din ţări est-europene generează pentru angajatori costuri mult mai mici, fiind preferaţi de companii, de aici apărând acuzaţii de dumping social.

    După aproximativ 12 ore de negocieri intense între miniştrii reunişi la Luxemburg, cele mai multe state UE au ajuns la un compromis ce prevede limitarea la maxim 18 luni a duratei detaşării şi introducerea unui perioade de tranziţiei între negocierea acordului final şi intrarea în vigoarea a noilor reglementări.

    În urma acestui compromis, proiectul de reformă urmează să fie trimisă Parlamentului european unde probabil vor apărea şi alte modificări.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Se schimbă regulile pentru cei care vor să lucreze ÎN STRĂINĂTATE. Ce vor fi obligate să facă MULTINAŢIONALELE

    Disputa se leagă de reglementările ce permit unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detaşeze temporar angajaţi într-o altă ţară din Blocul comunitar, astfel aceştia putând beneficia de un salariu mai mare decât ar lua în ţara de origine, dar totuşi mai redus decât cel primit de angajaţii autohtoni.

    La nivel practic, un angajat detaşat este plătit cu salariul minim din ţara în care este trimis să lucreze, dar contribuţiile sale sociale sunt achitate în ţara de origine.

    Rezultatul este că salariaţii detaşaţi în Occident din ţări est-europene generează pentru angajatori costuri mult mai mici, fiind preferaţi de companii, de aici apărând acuzaţii de dumping social.

    După aproximativ 12 ore de negocieri intense între miniştrii reunişi la Luxemburg, cele mai multe state UE au ajuns la un compromis ce prevede limitarea la maxim 18 luni a duratei detaşării şi introducerea unui perioade de tranziţiei între negocierea acordului final şi intrarea în vigoarea a noilor reglementări.

    În urma acestui compromis, proiectul de reformă urmează să fie trimisă Parlamentului european unde probabil vor apărea şi alte modificări.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Se schimbă regulile pentru cei care vor să lucreze ÎN STRĂINĂTATE. Ce vor fi obligate să facă MULTINAŢIONALELE

    Disputa se leagă de reglementările ce permit unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detaşeze temporar angajaţi într-o altă ţară din Blocul comunitar, astfel aceştia putând beneficia de un salariu mai mare decât ar lua în ţara de origine, dar totuşi mai redus decât cel primit de angajaţii autohtoni.

    La nivel practic, un angajat detaşat este plătit cu salariul minim din ţara în care este trimis să lucreze, dar contribuţiile sale sociale sunt achitate în ţara de origine.

    Rezultatul este că salariaţii detaşaţi în Occident din ţări est-europene generează pentru angajatori costuri mult mai mici, fiind preferaţi de companii, de aici apărând acuzaţii de dumping social.

    După aproximativ 12 ore de negocieri intense între miniştrii reunişi la Luxemburg, cele mai multe state UE au ajuns la un compromis ce prevede limitarea la maxim 18 luni a duratei detaşării şi introducerea unui perioade de tranziţiei între negocierea acordului final şi intrarea în vigoarea a noilor reglementări.

    În urma acestui compromis, proiectul de reformă urmează să fie trimisă Parlamentului european unde probabil vor apărea şi alte modificări.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Se schimbă regulile pentru cei care vor să lucreze ÎN STRĂINĂTATE. Ce vor fi obligate să facă MULTINAŢIONALELE

    Disputa se leagă de reglementările ce permit unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detaşeze temporar angajaţi într-o altă ţară din Blocul comunitar, astfel aceştia putând beneficia de un salariu mai mare decât ar lua în ţara de origine, dar totuşi mai redus decât cel primit de angajaţii autohtoni.

    La nivel practic, un angajat detaşat este plătit cu salariul minim din ţara în care este trimis să lucreze, dar contribuţiile sale sociale sunt achitate în ţara de origine.

    Rezultatul este că salariaţii detaşaţi în Occident din ţări est-europene generează pentru angajatori costuri mult mai mici, fiind preferaţi de companii, de aici apărând acuzaţii de dumping social.

    Citeste mai multe pe www.gandul.info