BusinessMagazin

Tag: spital

  • Oraşul din România care a demonstrat că se poate. Aici se construieşte un spital ultramodern, în valoare de 30 de milioane de euro, din fonduri europene

    În oraşul Oradea se va construi un spital ultramodern, cu fonduri europene. Unitatea medicală va avea 280 de locuri şi va costa aproximativ 30 de milioane de euro. Printre altele, noul spital va avea 100 de paturi pentru secţia de Boli Infecţioase dar şi o rezervă de 50 de paturi în conservare

    Spitalul modern se va construi pe un teren de 2,5 hectare de pe strada Vlădeasa, care în prezent se află în proprietatea Consiliului Judeţean Bihor şi care urmează să fie transferat municipiului Oradea.

    „Avem nevoie de un spital nou, care să rezolve problemele pe care le avem astăzi încă nerezolvate în Oradea şi împreună am căutat un amplasament pe care să-l punem la dispoziţia municipalităţii în vederea construirii spitalului. Am identificat amplasamentul pe strada Vlădeasa şi, la jumătatea străzii, pe un teren care astăzi este în proprietatea Consiliului Judeţean Bihor, dar care a ţinut de unităţile militare în anii anteriori. Vom pune acest amplasament la dispoziţia Primăriei Oradea pentru a construi pe proprietatea menţionată acest spital, pe o suprafaţă de 2.5 ha, care va fi transferată în cursul acestei luni Primăriei Oradea. Urmează ca Primăria şi spitalele să realizeze această investiţie importantă pentru orădeni. Angajamentul Consiliului Judeţean va fi că în prima şedinţă vom transfera terenul Primăriei Oradea”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan.

    Spitalul va avea 280 de locuri, valoarea estimată a proiectului fiind de 30 de milioane de euro. Studiul de fezabilitate se va finaliza până la sfârşitul acestui an, finanţarea urmând să fie făcută din fonduri europene.

    „Vreau să mulţumesc dlui Ilie Bolojan pentru această iniţiativă şi că va supune Consiliului Judeţean transferul celor 2,5 ha de teren Primăriei Oradea. Consider că această locaţie este una potrivită pentru construirea unui spital nou în municipiu. Primăria Oradea, după preluarea acestui teren, se va ocupa efectiv de demolarea clădirilor abandonate din spate şi, împreună cu Spitalul Judeţean şi cu Spitalul Municipal, vom finaliza studiile de prefezabilitate şi fezabilitate pentru realizarea acestui proiect. În acelaşi timp, colegii mei din cadrul DMPFI vor căuta soluţii pentru finanţarea din fonduri europene a acestui spital”, a explicat primarul oraşului Oradea, Florin Birta.

    Noul spital va avea două secţii pentru bolile infecţioase.

    „Spitalul va cuprinde două secţii de boli infecţioase: 100 de paturi, 50-50, dar şi o rezervă de 50 de paturi în conservare pentru situaţii epidemice. Totodată, va fi şi o secţie de pneumologie cu 100 de paturi, cu 30 de tuberculoză, pentru că noua construcţie va cuprinde toate acele condiţii necesare tratării pacienţilor cu boli transmisibile, cum este şi tuberculoza sau alte boli infecţioase. Spitalul va fi o clădire care va corespunde tuturor cerinţelor secolului XXI, saloane de maximum 2 paturi, presiune negativă, în aşa fel încât ca transmiterea aerogenă a virusurilor sau bacteriilor să nu aibă loc şi toate cele necesare ca actul medical să se desfăşoare în cele mai bune condiţii”, a spus managerul Spitalului Judeţean Oradea, Gheorghe Carp.

    De asemenea, noul spital va avea o secţie proprie de terapie intensivă, o secţie proprie de imagistică, precum şi computer tomograf şi aparat radiologic.

     

  • Un spital olandez transportă pacienţii cu COVID-19 în Germania cu elicopterul

    Un elicopter a transportat un pacient diagnosticat cu COVID-19 din Olanda către o unitate germană de terapie intensivă din Germania, acesta fiind primul transport aerian internaţional în scopuri medicale.

    Un elicopter a decolat, vineri, din Almere, Olanda, pentru a transporta un pacient infectat cu COVID-19 la o unitate de terapie intensivă din Germania vecină. Transferul reprezintă primul de acest fel de la începutul pandemiei de coronavirus.

    Experţii susţin că numărul real de infecţii este probabil mult mai mare decât cel pe care guvernele ţărilor declară. Acest fapt se consemnează din cauza faptului că nu sunt efectuate teste pe scară largă şi majoritatea oamenilor sunt asimptomatici în prima fază a dezvoltării bolii.

    Şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a avertizat vineri că ţările din emisfera nordică se află într-un „moment critic”, deoarece numărul infectărilor şi al deceselor continuă să crească.

    „Următoarele câteva luni vor fi foarte dure, iar unele ţări se află pe o pantă periculoasă”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

  • Brăila: Secţia de Terapie Intensivă pentru bolnavii de Covid-19 de la Spitalul Judeţean este plină

    Secţia de Terapie Intensivă dedicată bolnavilor de Covid-19 de la Spitalul Judeţean din Brăila este plină. Cele opt paturi sunt ocupate de pacienţi în stare gravă, iar conducerea spitalului caută soluţii pentru a găsi noi spaţii. În spitalul nu mai sunt locuri decât pentru bolnavii cu forme uşoare.

    Secţia de Terapie Intensivă pentru bolnavii de Covid-19 de la Spitalul Judeţean din Brăila este plină. Opt paturi sunt ocupate de pacienţi, iar medicii încearcă să găsească soluţii ca să suplimenteze locurile. În cazul unor urgenţe, în secţie mai poate fi instalat doar un pat, iar altă soluţie este transferarea unor pacienţi în alte judeţe.

    „Nu mai sunt locuri, avem opt paturi ocupate din opt. Cum se eliberează un loc, vine imediat altcineva. Dacă va fi nevoie, am mai putea să facem un loc, atât este posibil. Dacă vom fi depăşiţi, vom înştiinţa Centrul Naţional de Coordonare, asta ca să transferăm pacienţii la alte unităţi medicale”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul Spitalului Judeţean Brăila, Delia Râşnoveanu.

    În spitalul brăilean mai sunt internaţi 200 de pacienţi cu forme uşoare şi medii ale bolii. De asemenea, unitatea medicală are încă 50 de paturi goale pentru astfel de cazuri.

    În ultimele trei zile la Brăila au fost raportate 10 decese şi peste o sută de noi infectări cu virusul SARS CoV-2. De la începutul epidemiei în judeţul Brăila au fost înregistrate 3.107 cazuri de infectare şi 137 de decese.

  • Deficienţe grave găsite de Corpul de Control al premierului la Spitalul Universitar de Urgenţă

    Deficienţe grave au fost găsite de Corpul de Control al premierului la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB). Potrivit raportului, fostul director nu a organizat concursuri pentru şefii de secţie, unii aveau funcţii de conducere şi lucrau în privat. Şi achiziţia de măşti ridică probleme.

    Potrivit raportului Corpului de control al prim-ministrului, fostul manager al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti nu a organizat concursuri pentru toate posturile de şef de secţie (în perioada 2017-2020), aşa cum prevede legea.

    „Din documentele puse la dispoziţie s-a constatat că, în perioada supusă controlului (01.01.2017 – 12.08.2020), din totalul de 24 de secţii clinice , 2 secţii neclinice, un centru de hemodializă, o unitate de primiri urgenţe şi 5 laboratoare, au fost organizate de către entitate concursuri doar pentru 9 posturi de şef de secţie”, se arată în raport.

    De asemenea, au fost constatate o serie de posibile stări de incompatibilitate şi conflicte de interese, în care s-ar afla mai multe persoane din conducerea spitalului (manager, şefi de secţii), în special legate de deţinerea unei funcţii de conducere şi prestarea unor activităţi în cadrul unei clinici private.

    „Având în vedere înlocuirile din funcţie a unor şefi de secţie (cadre universitare), din data de 12.06.2020, de către managerul interimar, s-a constatat că au fost împuternicite prin delegare atribuţiei de şefi de secţie un număr de 5 medici ce nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 185 alin (7) din Legea 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume nu deţin calitatea de cadru didactic universitar”, se mai arată în raportul Corpului de Control.

    Cu privire la respectarea prevederilor legale ce vizează constituirea şi realizarea veniturilor, precum şi angajarea şi efectuarea cheltuielilor la nivelul entităţii, în ceea ce priveşte constituirea şi fundamentarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli la nivel de SUUB, pentru anul 2017 (bugetul întocmit în 2016) elaborarea BVC s-a făcut fără fundamentarea necesarului de fonduri, în baza propunerilor conducătorilor de secţii şi compartimente existente din cadrul spitalului, de către directorul financiar contabil.

    Pentru anii 2018 şi 2019, BVC nu s-a elaborat de către conducerea spitalului la propunerea şefilor de secţie, aşa cum prevede Ordinul Ministrului Sănătăţii (OMS) nr. 1043/2010 privind aprobarea normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului public, cu modificările şi completările ulterioare , ci au fost anexate filele de buget aprobate, aferente fiecărei secţii medicale.

    „Astfel, membrii comitetului director care au participat la elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, nu au respectat prevederile pct. 6 din Anexa nr.1 la OMS nr. 1628/2007, cu modificările şi completările ulterioare. BVC a fost întocmit fără a avea la bază centralizările efectuate de compartimentul economico- financiar, a propunerilor fundamentate, ale conducătorilor secţiilor din structura spitalului. De asemenea, managerul spitalului nu a respectat prevederile pct.1 alin. (3) lit. l din Normelor metodologice de aplicare aprobate prin OMS nr. 1043/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte întocmirea BVC, care nu s-a făcut la propunerea şefilor de secţie, fiind ulterior anexate doar filele de buget aprobate, aferente fiecărei secţii medicale”, se arată în raportul Corpului de Control al primului ministru.

    Cu privire la aplicarea prevederilor legale vizând atribuirea, încheierea şi derularea contractelor de achiziţii la nivelul entităţii (perioada 2017-2019) precum şi în anul 2020 au fost constatat că nu au fost respectate prevederile art. 46 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului- cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, în toată perioada supusă controlului.

    Astfel, serviciul achiziţii nu a depus în SEAP notificări cu privire la achiziţiile directe, grupate pe necesităţi, care să cuprindă cel puţin obiectul, cantitatea achiziţionată, valoarea şi codul CPV .

    Pentru perioada 2017-2019, spitalul, prin serviciul achiziţii a încheiat mai multe contracte cu o societate cu obiect principal lucrări de reparaţii punct termic, fără a fi puse la dispoziţia echipei de control documentele justificative pentru atribuirea acestor contracte. S-au identificat mai multe erori/lipsuri, respectiv: lipsa caietului de sarcini, încadrarea eronată a obiectului contractelor (furnizare produse şi prestare servicii, în loc de lucrări), lipsa proceselor verbale de recepţie la finalizarea lucrărilor. Două dintre aceste contracte nu aveau nici măcar semnătura reprezentantului legal al entităţii controlate, se arată în raportul Corpului de Control.

    Din analiza celor patru contracte, precum şi a documentelor puse la dispoziţie de către personalul angajat în cadrul serviciului achiziţii, Corpul de Control a constatat încălcarea, de către conducerea spitalului, a normelor legale cu privire la iniţierea, încheierea, derularea contractelor precum şi nerespectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor publice pentru aceste contracte.

    Cu privire la alte şase contracte, încheiate pentru perioada 2017-2019 cu o societate având ca obiect principal achiziţia de mobilier medical, echipa de control a constatat că într-un caz autoritatea contractantă a asigurat finanţarea cheltuielilor de natura investiţiilor (mijloace fixe) din alte surse, respectiv din sursele de finanţare aferente bunurilor şi serviciilor (obiecte de inventar), în alte două contracte s-a depăşit valoarea pragului de achiziţie directă ori a fost divizată valoarea contractului, împărţind-o în mai multe contracte de achiziţie directă.

    Cu privire la achiziţia de măşti şi materiale sanitare în contextul pandemiei generate de virusul SARS COV 2, sumele reprezentând excedent din anul precedent nu se regăsesc în rapoartele oficiale de execuţie bugetară, aferente lunilor ianuarie, februarie, martie, aşa cum prevede Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, transmiterea comenzilor de măşti, dezinfectanţi şi alte materiale sanitare s-a făcut în data de 22 martie de către compartimentul achiziţii al spitalului, prin e-mail. În acel moment, suma aferentă acestei achiziţii nu era prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli, buget care a fost avizat de CA şi aprobat de MS în data de 31 martie, arată raportul Corpului de Control.

    „Cu privire la acordarea vizei de control financiar preventiv propriu, pe documentele privind achiziţiile de măşti, dezinfectanţi şi echipamente de protecţie, achiziţionate în perioada pandemiei, au fost constatate următoarele: În anumite situaţii nu au fost respectate prevederile OMFP nr.1792/2002, precum şi a reglementărilor cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv pe comenzile lansate către diverşi furnizori (…), nu a fost aplicată viza CFPP, operaţiunile înregistrate fiind astfel, supuse unui risc financiar. Cu privire la respectarea prevederilor legale ce vizează investiţiile realizate în cadrul Blocului Operator Central, precum şi a modului de organizare şi funcţionare a acestuia (…) autoritatea contractantă avea obligaţia să publice în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieţei, dar nu mai târziu de momentul iniţierii procedurii de atribuire. Din documentele puse la dispoziţie de către serviciul de achiziţii, cât şi din consultarea site-ului www.e-licitatie.ro, reiese faptul că rezultatul procesului de consultare a pieţei pentru achiziţiile care au vizat Blocul Operator Central, nu a fost publicat”, arată raportul.

    Având în vedere constatările rezultate în urma verificărilor, echipa de control din cadrul Corpului de Control al Primului Ministru a formulat propuneri de îmbunătăţire a activităţii entităţii controlate, inserate în cuprinsul Raportului privind acţiunea de control efectuată la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Totodată, raportul va fi transmis şi către Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională pentru Integritate, Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală de Inspecţie Economico- Financiare, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; Curtea de Conturi a României şi Departamentul pentru Luptă Antifraudă.

  • Spitale pline şi medici epuizaţi. Medic: Tot ăia suntem şi pe secţie, şi la corturi

    Cozi de ambulanţe pline cu pacienţi asimptomatici sunt realităţi cu care medicii infecţionişti din Timiş sunt deja obişnuiţi. Medicul Voichiţa Lăzureanu spune că niciodată până acum nu a văzut aşa ceva, iar modificarea legislativă nu a făcut altceva decât să aglomereze saloanele.

    Cozi de ambulanţe pline cu pacienţi asimptomatici sunt realităţi cu care medicii infecţionişti din Timiş sunt deja obişnuiţi. Medicul Adelina Marinescu spune că niciodată până acum nu a văzut aşa ceva, iar modificarea legislativă nu a făcut altceva decât să aglomereze saloanele.

    Bolnavii asimptomatici ajung în corturi, unul lângă altul, cum au stat şi în ambulanţă. Sunt consultaţi, iar cei cu comorbidităţi trebuie să facă şi radiografie sau CT.

    Şi asimptomaticii cu coronavirus trebuie să meargă la spital. Este o modificare legislativă care duce la aglomerarea saloanelor.

    Adelina Marinescu este doctor infecţionist la Spitalul Victor Babeş din Timişoara. Chiar de la începutul pandemiei are grijă de bolnavii cu COVID-19, dar niciodată nu a văzut scene ca acum: cozi de ambulanţe pline cu pacienţi asimptomatici.

    Voichiţa Lăzureanu critică această decizie care aglomerează spitalele şi îngreunează actul medical.

    „Pacienţii care sunt pe secţii şi sunt forme moderate şi severe, unele chiar critice, din păcate nu mai beneficiază de aceeaşi calitate a actului medical, tocmai pentru că noi, ca resursă umană, suntem aceiaşi. Tot ăia suntem şi pe secţie şi la corturi. Din păcate îngreunează foarte mult actul medical. Parte dintre medici trebuie să fie relocaţi la corturi, astfel încât să le acorde îngrijiri medicale, deşi nu au nevoie de îngrijiri medicale, aceşti pacienţi asimptomatici sau cu formă uşoară”, explică Voichiţa Lăzureanu, medic infecţionist la Spitalul Victor Babeş Timişoara.

    Medicul spune că „este aberant” să fie trimişi toţi pacienţii pozitivi către spitale.

    „Mi se pare aberantă această măsură acum, în momentul în care transmiterea comunitară este masivă, să trimiţi către Clinicile de Boli Infecţioase, sau către diverse Spitale de Boli Infecţioase, toţi pacienţii pozitivi”, mai adaugă Lăzureanu.

    Medicul Adelina Marinescu explică de ce stau atât de mult pacienţii la spital.

    „Un pacient, aici, poate să stea între 4-8-10 ore. Stă destul de mult. De ce? Pentru că de cele mai multe ori, ambulanţele vin cu un flux masiv de pacienţi. Pot să vină 8-9-10 ambulanţe cu câte 10-15-20 de pacienţi odată”, arată Adelina Marinescu, medic infecţionist la Spitalul Victor Babeş Timişoara.

  • Focar de COVID-19 la Secţia de Oncologie a Spitalului de Urgenţă din Baia Mare

    Nouă cadre medicale de la secţia de Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare sunt infectate cu SARS-CoV-2, a transmis, vineri, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Maramureş.

    Potrivit CJSU, nouă cadre medicale (asistenţi, infirmieri şi brancardieri) sunt infectate cu SARS-CoV-2 în secţiei de oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare.

    A fost testat întreg personalul, respectiv 42 de cadre medicale.

    „Dintre acestea, niciun medic din cei şase care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei de oncologie nu este pozitiv”, anunţă CJSU MAramureş.

    Potrivit sursei citate, în secţia de oncologie sunt internaţi 43 de pacienţi care au fost testaţi şi se aşteaptă primirea rezultatelor de laborator.

    Cele nouă cadre medicale confirmate cu COVID-19 sunt asimptomatice.

    DSP Baia Mare a deschis o anchetă epidemiologică şi au fost dispuse măsurile specifice de protecţie a personalului angajat.

    Cele nouă cadre medicale vor fi izolate în spital pentru o perioadă de 14 zile şi vor primi tratament şi a fost anunţat Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş pentru a face verificări cu privire la respectarea normelor de protecţia muncii în spital.

  • Un spital multidisciplinar din România obţine în premieră acreditarea JCI pentru siguranţa si calitatea actului medical

    Ponderas Academic Hospital, parte a Reţelei de sănătate Regina Maria, a obţinut de la JCI (Joint Commission International) recunoaşterea internaţională pentru siguranţa si calitatea actului medical, „cea mai prestigioasă şi riguroasă acreditare internaţională, pentru obţinerea căreia au fost evaluate 240 de standarde de calitate”, potrivit reprezentanţilor businessului.

    Odată cu obţinerea acestei acreditări, Ponderas Academic Hospital devine primul spital multidisciplinar din România cu acreditare JCI şi singurul spital din piaţa locală cu 7 acreditări internaţionale: 1 JCI (SUA), 5 din partea SRC (SUA) şi 1 IFSO (EU).

    Procesul de acreditare a durat aproximativ 2 ani, pe parcursul acestei perioade fiind analizate toate procesele şi procedurile care stau la baza actului medical şi care previn erorile umane sau procedurale.

    Regina Maria devine astfel singura reţea de sănătate din Romania cu două acreditări JCI, după ce în 2014 Spitalul Băneasa a primit recunoaşterea pentru calitatea îngrijirii şi siguranţa pacientului.

  • We Care Together

    Societe Generale European Business Services

    Motivaţie:
    „We Care Together” este primul program de finanţare lansat de Societe Generale European Business Services pentru a susţine proiectele dezvoltate de organizaţii neguvernamentale din România pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile, în vederea creşterii şanselor la o viaţă mai bună şi la incluziune socială. Obiectivul programului este de a sprijini financiar iniţiativele care au un impact pozitiv în domeniile „integrare profesională” şi „educaţie”, două dintre direcţiile generale ale grupului Societe Generale şi care se adresează cu prioritate grupurilor vulnerabile.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele susţinute prin „We Care Together” se adresează unor categorii variate de beneficiari, care includ: preşcolari, elevi de şcoală primară, gimnazială şi liceală (persoane tipice sau cu cerinţe educaţionale speciale, persoane sănătoase sau cu diferite afecţiuni grave de sănătate, din mediul rural sau urban, cu nivel economic mediu sau cu dificultăţi economice). Acestora li se adaugă adulţi neintegraţi în câmpul muncii şi adulţi care au nevoie să îşi crească abilităţile digitale sau nivelul de competenţe în diferite domenii precum project management sau managementul echipei. Programul de finanţare „We Care Together” a fost lansat în luna februarie a acestui an, este în desfăşurare şi se va derula până în vara anului 2021. Prin program vor fi susţinuţi peste 7.000 de beneficiari direcţi şi indirecţi.

    Efecte:
    La această primă ediţie a „We Care Together” au fost înscrise peste 187 de proiecte, dintre care, în urma jurizării, au fost declarate câştigătoare cinci, aparţinând: asociaţiilor ETIC (proiect „Future Ready”), Cartea Daliei („Code Hero”), P.A.V.E.L. („Şcoala de Spital – Şcoala pentru Toţi”) şi fundaţiilor World Vision România („Învăţ ce-i bine pentru mine!”) şi C.E.E.D. România („Fii Propriul Tău Stăpân!”).  
    Cartea Daliei, prin proiectul „Code Hero”, sprijină peste 1.000 de copii, între 9-13 ani, din zone rurale şi urbane, tipici sau cu deficienţe de auz, să îşi dezvolte abilităţile digitale pentru a avea şansa la o viaţă şi un loc de muncă mai bun în lumea tot mai digitalizată în care trăim. Proiectul include realizarea unor cluburi online de programare, cu acces gratuit, în care copiii vor învăţa concepte de programare şi alte abilităţi solicitate de secolul 21, precum: gândire critică, analitică şi centrată pe soluţii, gândire creativă sau lucrul în echipă. 
    ETIC, prin „Future Ready”, sprijină peste 250 de copii, între 10-16 ani, să-şi descopere pasiunile şi să-şi dezvolte abilităţile tehnice şi digitale necesare formării deprinderilor cerute în prezent şi în viitor pe piaţa muncii, în paralel cu încurajarea acestor copii să urmeze o carieră în IT. P.A.V.E.L., prin „Şcoala de Spital – Şcoala pentru Toţi”, îşi propune să prevină abandonul şcolar şi să sprijine continuitatea educaţiei pentru 200 de copii şi tineri, cu afecţiuni grave de sănătate, care sunt spitalizaţi în spitale oncologice frecvent sau pentru perioade lungi de timp.
    World Vision România, prin „Învăţ ce-i bine pentru mine! – dezvoltarea de cunoştinţe, abilităţi şi valori sănătoase pentru copiii din comunităţile rurale”, îşi propune să promoveze integrarea socială prin educaţie pentru 800 de copii în nevoie din mediul rural, sprijinind dezvoltarea nivelului de cunoştinţe şi al abilităţilor acestora, inclusiv în ceea ce priveşte teme precum responsabilitatea financiară, menţinerea sănătăţii şi dezvoltare personală. CEED România, prin „Fii Propriul Tău Stăpân!”, contribuie la integrarea profesională şi creşterea şanselor de angajare pentru 200 de persoane adulte din grupuri vulnerabile prin oferirea de asistenţă profesională şi educaţie antreprenorială.

  • Solidaritate pentru sănătate

    Grupul Digi România

    Motivaţie:
    Solidaritate pentru sănătate, proiect – fanion al campaniei, a demarat în martie, pentru a sprijini spitalele din ţară să gestioneze mai bine cazurile grave de COVID-19. În România, la începutul pandemiei, existau 2.653 de paturi ATI şi 1.361 ventilatoare mecanice, resurse insuficiente în cazul unei crize sanitare. Prezenţa companiei Digi în toate regiunile ţării şi implicarea în rezolvarea problemelor urgente ale comunităţilor unde compania desfăşoară activităţi au fost criteriile care au contat în creionarea proiectului.

    Descrierea proiectului:
    Campania Digi #amgrijă a debutat în luna martie 2020, odată cu declararea stării de urgenţă la nivel naţional, din cauza pandemiei COVID-19. Sub această umbrelă, Grupul Digi a derulat o serie de acţiuni interne şi externe, punând pe primul loc protejarea sănătăţii angajaţilor, colaboratorilor şi a clienţilor săi. Aceste acţiuni au avut o componentă de responsabilitate socială, urmărind să susţină societatea civilă şi autorităţile în eforturile de a limita răspândirea coronavirusului şi impactul pandemiei asupra mediului social şi economic, în ţară. Iniţiativa Solidaritate pentru sănătate constă în achiziţia şi donarea a 60 de kituri de echipamente ATI (ventilatoare, infuzomate, injectomate, monitoare, ecografe, paturi), către Ministerul Sănătăţii şi spitalele din Bucureşti, Braşov, Constanţa, Craiova, Oradea şi Timişoara. Beneficiarii sunt personalul medical şi pacienţii care necesită terapie intensivă, în special cazurile severe de COVID-19. Proiectul se desfăşoară în perioada martie – septembrie 2020. În implementare au fost implicaţi aproximativ 70 de angajaţi din echipele de management regional, Aprovizionare şi logistică, Auto, Instalări, Comunicare şi CSR. Comunicarea proiectului s-a realizat şi cu implicarea diviziei Media a grupului.

    Efecte:
    Prima tranşă a donaţiei a ajuns, în mai, în Bucureşti, la Institutul „Marius Nasta”, Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-MaxiloFacială, Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon”, Spitalul Elias, Spitalul de Urgenţă Sf. Pantelimon şi la Spitalul de Boli Infecţioase Braşov, Spitalul Filantropia Craiova, Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, Spitalul Clinic Municipal Oradea şi Spitalul „Victor Babeş” Timişoara. Restul echipamentelor sunt în curs de livrare către beneficiari. În plus, Digi a achiziţionat şi echipamentele pentru două laboratoare de testare RT-PCR, în Oradea şi Bucureşti şi a donat 2.000 de teste către aceste laboratoare. Rezultatul imediat al proiectului este creşterea capacităţii sistemului medical de a oferi tratamentul necesar pacienţilor critici infectaţi cu COVID-19 şi, pe termen lung, bolnavilor care necesită intervenţii ATI. Echipamentele medicale donate, inclusiv laboratoarele de testare şi testele, reprezintă o donaţie de aproximativ 1,7 milioane de euro.

  • Donaţii pentru combaterea coronavirusului

    MOL Romania Petroleum Products 

    Motivaţie:
    Lupta împotriva coronavirusului şi dezvoltarea sistemului românesc de sănătate.

    Descrierea proiectului:
    MOL România s-a implicat activ în eforturile de combatere a noului coronavirus, acordând 400.000 de euro asociaţiei Dăruieşte Viaţă pentru achiziţia de echipamente de protecţie şi aparatură medicală pentru medici şi spitale din ţară care tratează pacienţi cu COVID-19, precum şi pentru ridicarea Spitalului Modular 1 Elias destinat tratării pacienţilor cu COVID-19. Totodată, în cadrul eforturilor de combatere a coronavirusului, MOL a sprijinit Fundaţia pentru Parteneriat cu 100.000 de euro pentru achiziţionarea de echipamente de protecţie pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe, Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc şi Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc.

    Efecte:
    Spitalul modular realizat de Asociaţia Dăruieşte Viaţă este dedicat tratării pacienţilor cu COVID-19. Iniţiativa are ca obiectiv izolarea pacienţilor cu COVID-19 şi prevenirea transmiterii virusului pacienţilor cu alte boli grave trataţi în secţia ATI a Spitalului Elias. Spitalul modular are 38 de locuri şi va putea fi utilizat chiar şi după ce actuala criză medicală va fi depăşită, ca spital de mari arşi.
    Donaţia către spitale prin intermediul Fundaţiei pentru Parteneriat a inclus în principal combinezoane de protecţie, măşti şi mănuşi, dar şi alte echipamente de protecţie esenţiale, precum şi instrumente medicale (purificatoare de aer şi altele) pentru ca personalul medical implicat în lupta împotriva răspândirii coronavirusului şă-şi desfăşoare activitatea în condiţii de siguranţă.
    Implicarea directă în combaterea coronavirusului a urmat unei serii de iniţiative de sprijinire a spitalelor din România derulate de MOL România în ultima perioadă. Doar în ultimul an, MOL România a sponsorizat cu aproximativ 750.000 de euro dotarea cu echipamente şi aparatură moderne – inclusiv paturi ATI şi echipamente de ventilaţie, necesare astăzi tratării pacienţilor cu COVID-19 – spitalele din Miercurea Ciuc, Giurgiu şi Gheorgheni. La acestea se adaugă investiţia de
    425.000 de euro în construcţia heliportului de pe acoperişul Spitalului Clinic de Urgenţă Marie Curie, primul heliport la un spital pediatric din România.