BusinessMagazin

Tag: Sibiu

  • Satul din România care i-a cucerit pe străini. “Am o viaţă mult mai bună decât în Germania”

    Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.


    Soţii Schmid sunt din Munchen, iar în urmă cu doi ani şi jumătate, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

    Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

    Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Satul din România care i-a cucerit pe străini. “Am o viaţă mult mai bună decât în Germania”

    Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.


    Soţii Schmid sunt din Munchen, iar în urmă cu doi ani şi jumătate, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

    Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

    Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Cea mai aşteptată autostradă din România intră în linie dreaptă. Loturile 1 şi 5, trimise la Autoritatea de Achiziţii Publice. Când ar putea fi gata şi care vor fi traseele

    Primul set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostradă Sibiu-Piteşti, secţiunea 1, Sibiu-Boita, km. 0+000 – km. 14+150 – Lot 1, km. 0+000 – km. 13+170.

    Lotul 1 aferent secţiunii 1 se întinde între km. 0+000 şi km. 13+170, iar traseul autostrăzii va începe în zona localităţii Şelimbăr, la intersecţia cu centura Sibiu. Aliniamentul se continuă la vest de DN7, în paralel cu acesta, fiind amplasat într-o zonă colinară până la km 6, în zona localităţii Veştem. În continuare, traseul autostrăzii traversează, la vest de Tălmaciu, drumul judeţean DJ 105G, Avrig – Marsa – Tălmaciu – Sadu, până în zona Boiţa unde este prevăzut un nod rutier ce asigură conectivitatea temporară a autostrazii Sibiu-Pitesti cu DN7.

    Valoarea estimată a contractului este de 765,83 milioane de lei fără TVA. Durata acestuia este de 108 luni şi cuprinde: 12 luni perioada de proiectare, 36 de luni perioada de execuţie şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrarilor.

    Al doilea set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostrăzii Sibiu-Piteşti, secţiunea 5 Curtea de Argeş – Piteşti, km 92+600 – km 122+950.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai aşteptată autostradă din România intră în linie dreaptă. Loturile 1 şi 5, trimise la Autoritatea de Achiziţii Publice. Când ar putea fi gata şi care vor fi traseele

    Primul set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostradă Sibiu-Piteşti, secţiunea 1, Sibiu-Boita, km. 0+000 – km. 14+150 – Lot 1, km. 0+000 – km. 13+170.

    Lotul 1 aferent secţiunii 1 se întinde între km. 0+000 şi km. 13+170, iar traseul autostrăzii va începe în zona localităţii Şelimbăr, la intersecţia cu centura Sibiu. Aliniamentul se continuă la vest de DN7, în paralel cu acesta, fiind amplasat într-o zonă colinară până la km 6, în zona localităţii Veştem. În continuare, traseul autostrăzii traversează, la vest de Tălmaciu, drumul judeţean DJ 105G, Avrig – Marsa – Tălmaciu – Sadu, până în zona Boiţa unde este prevăzut un nod rutier ce asigură conectivitatea temporară a autostrazii Sibiu-Pitesti cu DN7.

    Valoarea estimată a contractului este de 765,83 milioane de lei fără TVA. Durata acestuia este de 108 luni şi cuprinde: 12 luni perioada de proiectare, 36 de luni perioada de execuţie şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrarilor.

    Al doilea set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostrăzii Sibiu-Piteşti, secţiunea 5 Curtea de Argeş – Piteşti, km 92+600 – km 122+950.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Pariu pe ţara natală

    “Cu trei ani înainte de a mă întoarce în România participasem la deschiderea unui centru de chirurgie cardiovasculară în Franţa, un real succes. A fost o provocare, dar şi o datorie morală pentru mine să realizez acest lucru în ţara mea“, spune doctorul despre decizia de a se întoarce în România. Victor Costache este un medic specializat pe chirurgie toracică şi chirurgie cardio-vasculară minim invazivă, directorul medical al Spitalului European Polisano din Sibiu, şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică din cadrul aceleiaşi unităţi sanitare, fiind cunoscut în breasla sa datorită operaţiilor în premieră naţională pe care le-a realizat împreună cu echipa la Sibiu. Tot aici medicul a avut posibilitatea să organizeze centrul de chirurgie cardiovasculară după model occidental, care astăzi este ”un fel de franciză a centrelor din Grenoble, Lyon şi Annecy“.

    Victor Costache a ştiut dintotdeauna că medicina este calea pe care vrea să o urmeze, determinat fiind de activitatea desfăşurată de bunicii săi şi de faptul că şi-a petrecut copilăria în preajma lor. ”Am fost influenţat în mod pozitiv de prezenţa bunicilor mei, doi oameni extraordinari, ambii chirurgi, pe care i-am urmat încă de la vârsta de trei ani la activitatea din spital, la vizite, contravizite, consultaţii. Ţin minte că pe la cinci ani am fost chiar luat în sala de operaţii de bunicul meu, fiind prima intervenţie pe care am vizionat-o“, povesteşte Costache. Născut la Iaşi, doctorul a urmat cursurile facultăţii de medicină din oraşul natal, apoi a făcut un an de rezidenţiat în ţară, după care a decis să plece în Franţa, unde a luat-o de la început cu rezidenţiatul. S-a specializat în chirurgie cardiovasculară şi toracică şi a lucrat, de-a lungul timpului, cu nume mari din medicină, care astăzi se numără printre mentorii săi.

    Când i s-a propus să se întoarcă în România era stabilit în Franţa, fiind medic primar de chirurgie cardiovasculară în spitalul din Annecy, iar prima reacţie a fost ”de curiozitate îmbinată probabil cu nostalgie“, îşi aminteşte acesta. Spune că după prima vizită în România, în aprilie 2013, a fost impresionat de condiţiile create în Sibiu pentru desfăşurarea activităţilor în ramura sa medicală, iar două luni mai târziu a revenit pentru a începe organizarea activităţilor, care au culminat cu deschiderea centrului de chirurgie cardiovasculară de la Sibiu. Reţeta adoptată în conducerea centrului a fost una simplă, spune el: ”Nu am încercat să inventez nimic nou, practic am preluat principiile şi modul de funcţionare de succes al spitalelor din Lyon şi Grenoble şi pe acelaşi model, schemă de aparatură, personal şi protocoale operatorii s-a înfiinţat şi centrul de la Sibiu. Dacă vreţi, centrul de la Sibiu este o franciză a centrelor din Grenoble, Lyon şi Annecy“. Conform declaraţiilor sale, totalul investiţiei la nivelul întregului spital, care a fost dat spre folosinţă în 2013, este de peste 30 de milioane de euro.

    Echipa ce desfăşoară activităţille de chirurgie cardiovasculară şi toracică condusă de Victor Costache numără 30 de medici, plus asistentele medicale, kinetoterapeuţii şi infirmierele. ”Formarea şi consolidarea unei echipe este un proces care necesită o muncă constantă de zi cu zi, pentru a suda unitatea echipei şi pentru a coopta în permanenţă noi membri care să aducă plus valoare colectivului, iar cea mai importantă este comunicarea continuă şi respectul între toţi membrii echipei“, spune Costache. Pe de altă parte, consideră că duşmanul cel mai mare în cadrul unei echipe extinse este lipsa de comunicare, iar acest lucru poate fi fatal, mai ales în domeniul medical. În domeniul cardiovascular şi toracic este foarte importantă respectarea protocoalelor şi a regulilor de îngrijire a pacienţilor, deorece ”nimic nu trebuie să fie aproximativ sau executat după ureche, totul trebuie protocolizat pentru a se crea o rutină care va permite obţinerea unor rezultate superioare“, precizează doctorul.

    Din 2013, de când funcţionează secţiile de chirurgie cardiacă, vasculară şi toracică, au fost realizate toate intervenţiile chirurgicale din aceste specialităţi, iar unele dintre cele mai grele urgenţe au fost făcute în premieră în România, ţine acesta să precizeze; de asemenea, se declară plăcut surprins de creşterea anuală de aproximativ 30% a numărului de pacienţi care li se adresează. Printre planurile pe termen scurt se numără deschiderea unei săli de operaţii noi – ”hibridă“ – după cum o denumeşte, mai exact o sală dedicată intervenţiilor minim invazive şi în care se regăsesc atât aparatura prezentă în mod normal într-o sală de operaţie, cât şi un sistem imagistic performant de tip angiograf.

    Anul acesta este unul important pentru comunitatea de medici specialişti în chirurgie cardiacă şi vasculară din România deoarece în iulie va avea loc la Sibiu Simpozionul East meets West 2017 – Congresul European al Societăţii Mondiale de Chirurgie Vasculară. Această societate are un congres internaţional – Veith Symposium – ce are loc anual în luna noiembrie la New York, dar şi un congres european, care se realizează vara; în 2017 acesta va avea loc la Sibiu, an care a coincis cu alegerea lui Victor Costache în funcţia de secretar general al organizaţiei. ”Ne-am dorit foarte mult ca pe durata acestui mandat la Societatea Mondială de Chirurgie Vasculară să aduc acest congres important în România pentru ca toţi colegii mei să aibă acces la ultimele tehnici din medicină cardiovasculară fără să se mai deplaseze în străinătate“, precizează medicul. Participanţii la congres vor avea posibilitatea să interacţioneze cu somităţi din medicina cardiovasculară mondială şi, în premieră pentru ţara noastră, vor fi realizate trei cursuri practice pentru care se vor elabora certificate de traumă vasculară, de chirurgie vasculară pediatrică, precum şi de chirurgie cardiacă minim invazivă.

  • Una dintre staţiunile uitate ale României a revenit la viaţă. Numărul turiştilor este în creştere iar şomajul în oraş a scăzut semnificativ

    De la o staţiune aproape uitată, Ocna Sibiului s-a transformat în una din cele mai căutate locuri din România. În perioada weekendurilor de vară, când mii de oameni vin să facă baie în lacurile sărate naturale din judeţul Sibiu, populaţia oraşului oraşului creşte semnificativ, pentru că numărul turiştilor veniţi aici la sfârşit de săptămână poate ajunge şi la 16.000.

    Înainte de Revoluţie, Ocna Sibiului era foarte căutată. Funcţiona OJT-ul, care aducea sportivi în cantonament şi turişti la băi şi la baza de tratament. În acea perioadă „motorul” era reprezentat de „Staţiunea Ocna Sibiului”, care, de fapt, era baza de tratament, unde veneau turişti tot timpul anului. Şi lacurile naturale erau căutate, dar doar vara.

    „Erau multe unităţi de cazare. Cred că erau zece vile. Cel mai mare, fostul hotel, Pavilionul, era Vila 10. Erau poate 500 – 1.000 de locuri de cazare. Mai erau căsuţe în camping. Dar a venit revoluţia. OJT-ul s-a desfiinţat. La un moment dat, o firmă privată a cumpărat „Staţiunea”. Când spun „Staţiunea” mă refer la baza de tratament cu fostul ştrand. A fost totul pus la punct, a funcţionat câţiva ani, apoi, nu ştiu de ce, afacerea a intrat în declin, s-a vândut, cel care a preluat-o a dat faliment. În clipa de faţă s-a vândut la licitaţie, iar firma de acum renovează. Deocamdată e închis. Staţiunea ca denumire e fostul complex balnear”, povesteşte primarul oraşului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu.

    Claudiu Predescu spune că Ocna Sibiului a redevenit „staţiune” odată cu o investiţie masivă, începută în 2009, prin accesarea de fonduri Phare şi guvernamentale. În ultimii ani, în oraş şomajul a scăzut semnificativ, devenind aproape inexistent. Numărul turiştilor este în creştere, iar bugetul local este asigurat în mare parte din taxele şi impozitele, toate din turism.

    „În 2009 s-a început implementarea a două proiecte, unul pe fonduri guvernamentale, altul pe fonduri Phare. În 2011 s-au finalizat lucrările şi s-au deschis lacurile. A fost poate cea mai bună investiţie de până acum. S-au amenajat aleile dintre lacuri, s-au consolidat malurile, s-au construit scări, pontoane, plaje, tot ce ţine de o mai bună exploatare a Complexului lacurilor sărate. S-au creat parcări. Nu s-a lucrat doar în incinta lacurilor. Oraşul avea nevoie de reabilitări de străzi, mai ales în zona de jos a oraşului care este cea mai vizitată în timpul verii”, a declarat Claudiu Predescu, primarul oraşului Ocna Sibiului, care atunci era consilier local.

    Investiţia de 5 milioane de euro ar fi fost zaradnică dacă administratorii Complexului nu ar fi înţeles valoarea lacurilor şi faptul că fără întreţineri anuale pot pierde tot ce au câştigat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre staţiunile uitate ale României a revenit la viaţă. Numărul turiştilor este în creştere iar şomajul în oraş a scăzut semnificativ

    De la o staţiune aproape uitată, Ocna Sibiului s-a transformat în una din cele mai căutate locuri din România. În perioada weekendurilor de vară, când mii de oameni vin să facă baie în lacurile sărate naturale din judeţul Sibiu, populaţia oraşului oraşului creşte semnificativ, pentru că numărul turiştilor veniţi aici la sfârşit de săptămână poate ajunge şi la 16.000.

    Înainte de Revoluţie, Ocna Sibiului era foarte căutată. Funcţiona OJT-ul, care aducea sportivi în cantonament şi turişti la băi şi la baza de tratament. În acea perioadă „motorul” era reprezentat de „Staţiunea Ocna Sibiului”, care, de fapt, era baza de tratament, unde veneau turişti tot timpul anului. Şi lacurile naturale erau căutate, dar doar vara.

    „Erau multe unităţi de cazare. Cred că erau zece vile. Cel mai mare, fostul hotel, Pavilionul, era Vila 10. Erau poate 500 – 1.000 de locuri de cazare. Mai erau căsuţe în camping. Dar a venit revoluţia. OJT-ul s-a desfiinţat. La un moment dat, o firmă privată a cumpărat „Staţiunea”. Când spun „Staţiunea” mă refer la baza de tratament cu fostul ştrand. A fost totul pus la punct, a funcţionat câţiva ani, apoi, nu ştiu de ce, afacerea a intrat în declin, s-a vândut, cel care a preluat-o a dat faliment. În clipa de faţă s-a vândut la licitaţie, iar firma de acum renovează. Deocamdată e închis. Staţiunea ca denumire e fostul complex balnear”, povesteşte primarul oraşului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu.

    Claudiu Predescu spune că Ocna Sibiului a redevenit „staţiune” odată cu o investiţie masivă, începută în 2009, prin accesarea de fonduri Phare şi guvernamentale. În ultimii ani, în oraş şomajul a scăzut semnificativ, devenind aproape inexistent. Numărul turiştilor este în creştere, iar bugetul local este asigurat în mare parte din taxele şi impozitele, toate din turism.

    „În 2009 s-a început implementarea a două proiecte, unul pe fonduri guvernamentale, altul pe fonduri Phare. În 2011 s-au finalizat lucrările şi s-au deschis lacurile. A fost poate cea mai bună investiţie de până acum. S-au amenajat aleile dintre lacuri, s-au consolidat malurile, s-au construit scări, pontoane, plaje, tot ce ţine de o mai bună exploatare a Complexului lacurilor sărate. S-au creat parcări. Nu s-a lucrat doar în incinta lacurilor. Oraşul avea nevoie de reabilitări de străzi, mai ales în zona de jos a oraşului care este cea mai vizitată în timpul verii”, a declarat Claudiu Predescu, primarul oraşului Ocna Sibiului, care atunci era consilier local.

    Investiţia de 5 milioane de euro ar fi fost zaradnică dacă administratorii Complexului nu ar fi înţeles valoarea lacurilor şi faptul că fără întreţineri anuale pot pierde tot ce au câştigat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre staţiunile uitate ale României a revenit la viaţă. Numărul turiştilor este în creştere iar şomajul în oraş a scăzut semnificativ

    De la o staţiune aproape uitată, Ocna Sibiului s-a transformat în una din cele mai căutate locuri din România. În perioada weekendurilor de vară, când mii de oameni vin să facă baie în lacurile sărate naturale din judeţul Sibiu, populaţia oraşului oraşului creşte semnificativ, pentru că numărul turiştilor veniţi aici la sfârşit de săptămână poate ajunge şi la 16.000.

    Înainte de Revoluţie, Ocna Sibiului era foarte căutată. Funcţiona OJT-ul, care aducea sportivi în cantonament şi turişti la băi şi la baza de tratament. În acea perioadă „motorul” era reprezentat de „Staţiunea Ocna Sibiului”, care, de fapt, era baza de tratament, unde veneau turişti tot timpul anului. Şi lacurile naturale erau căutate, dar doar vara.

    „Erau multe unităţi de cazare. Cred că erau zece vile. Cel mai mare, fostul hotel, Pavilionul, era Vila 10. Erau poate 500 – 1.000 de locuri de cazare. Mai erau căsuţe în camping. Dar a venit revoluţia. OJT-ul s-a desfiinţat. La un moment dat, o firmă privată a cumpărat „Staţiunea”. Când spun „Staţiunea” mă refer la baza de tratament cu fostul ştrand. A fost totul pus la punct, a funcţionat câţiva ani, apoi, nu ştiu de ce, afacerea a intrat în declin, s-a vândut, cel care a preluat-o a dat faliment. În clipa de faţă s-a vândut la licitaţie, iar firma de acum renovează. Deocamdată e închis. Staţiunea ca denumire e fostul complex balnear”, povesteşte primarul oraşului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu.

    Claudiu Predescu spune că Ocna Sibiului a redevenit „staţiune” odată cu o investiţie masivă, începută în 2009, prin accesarea de fonduri Phare şi guvernamentale. În ultimii ani, în oraş şomajul a scăzut semnificativ, devenind aproape inexistent. Numărul turiştilor este în creştere, iar bugetul local este asigurat în mare parte din taxele şi impozitele, toate din turism.

    „În 2009 s-a început implementarea a două proiecte, unul pe fonduri guvernamentale, altul pe fonduri Phare. În 2011 s-au finalizat lucrările şi s-au deschis lacurile. A fost poate cea mai bună investiţie de până acum. S-au amenajat aleile dintre lacuri, s-au consolidat malurile, s-au construit scări, pontoane, plaje, tot ce ţine de o mai bună exploatare a Complexului lacurilor sărate. S-au creat parcări. Nu s-a lucrat doar în incinta lacurilor. Oraşul avea nevoie de reabilitări de străzi, mai ales în zona de jos a oraşului care este cea mai vizitată în timpul verii”, a declarat Claudiu Predescu, primarul oraşului Ocna Sibiului, care atunci era consilier local.

    Investiţia de 5 milioane de euro ar fi fost zaradnică dacă administratorii Complexului nu ar fi înţeles valoarea lacurilor şi faptul că fără întreţineri anuale pot pierde tot ce au câştigat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro