Tag: serviciu

  • Anchetă la Primăria Târgu-Jiu după apariţia unei imagini în care o femeie de serviciu îi face PEDICHIURA şefului unei direcţii. Explicaţia directorului din poză

    Primarul municipiului Târgu-Jiu, Marcel Romanescu, a declarat, miercuri, că i-a cerut o notă explicativă lui Marian Rotaru, şeful Direcţiei Publice de Patrimoniu, după apariţia unei fotografii în care pare că o subordonată îi face pedichiura.

    ”Cer o notă explicativă, pentru ca eu, din imagini şi din declaraţii, să ştiu exact când s-a produs, cum s-a produs. Până la urmă e vorba de imaginea instituţiei, imaginea unui funcţionar din cadrul Primăriei şi o să cer o notă explicativă, indiferent de perioada în care s-a produs. Dânsul trebuie să ne dea toate detaliile, pentru că, din toate imaginile, clar se vede doar o singură persoană, mă refer la domnul director Rotaru.

    Dânsul, în nota explicativă, trebuie să ne dea detalii legate de tot ceea ce s-a produs acolo. Aşa se procedează. Este director în funcţie. Era exact atunci când a fost angajat, pentru că, din ce spune dânsul, evenimentul s-a produs la câteva zile, la maxim o lună după ce a fost angajat de către administraţia PSD în funcţia de director”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Marcel Romanescu, primarul municipiului Târgu-Jiu.

    De cealaltă parte, directorul Marian Rotaru a prezentat o altă variantă. El spune că a avut o luxaţie la un picior, în urmă cu peste 2 ani.

    ”Mi-a pus o faşă şi aveam un lighean cu gheaţă, că nu puteam să merg. Aste e toată chestia. Nu îmi face mie nimeni nici părul, nici unghiile, că nu am ajuns să fiu în halul acesta. Şi cine să îmi facă? Femeia de serviciu? Mi-a pus o faşă cu gheaţă, nu e nici cea mai mică problemă. Am avut o luxaţie la piciorul drept şi mi-a pus o faşă la el, în rest nu e nicio problemă. Mi-am pus un lighean cu apă, cu gheaţă, că nu puteam să mai merg în picior. În august-septembrie, acum doi ani”, a spus Marian Rotaru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Amazon lansează o nouă opţiune de shopping pentru clienţii nehotărâţi, care ar putea schimba faţa retailului online. Cum funcţionează

    Amazon a lansat un nou serviciu de shopping care se recomandă a fi un hybrid.

    Denumit Amazon Scout, ideea din spatele sistemului său este un hybrid între shopping vizual şi capacitatea de a descoperi. Clienţii vor avea la dispoziţie un număr de opţiuni pentru produsele din anumite categorii, pe care le pot nota cu „like” sau „dislike”, potrivit Business Insider.

    Scopul serviciului este ca Amazon să îmbunătăţească experienţa de shopping a clientului prin formarea de sugestii personalizate. În termeni de tehnologie, Amazon instalează instrumente de machine learning.

    „Amazon utilizează imagini dintr-o selecţie robustă pentru a extrage mii de atribute vizuale pentru a arăta clienţilor o varietate de produse încât ei îşi pot evidenţia preferinţele în timp real”, a transmis Amazon în cadrul unei declaraţii.

    Amazon spune că Scout este pentru oamenii care nu ştiu exact ce vor sau nu ştiu exact cum să caute acel produs. Serviciul este testat în prezent şi nu este promovat încă. Momentan serviciul este utilizat doar pentru game limitate de produse precum mobilă, bunuri de uz caznic şi pantofi pentru femei.

     

  • România stă cel mai mult în beznă la nivelul UE, dar distribuitorii de energie ameninţă că taie investiţiile

    Lucrurile s-ar putea agrava în contextul în care liga companiilor de distribuţie formată din Electrica, Enel (Italia), CEZ (Cehia) şi E.ON (Germania) avertizează că investiţiile ar putea scădea după ce ANRE a tăiat rata reglementată a rentabilităţii (RRR), factor care determină profitabilitatea companiilor de profil.

    Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie (CEER), România a ter­mi­nat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi ne­pla­nificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai relevant parametru în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice. Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de întreruperi neplanificate. Sunt însă ţări a căror performanţă în ceea ce priveşte cali­ta­tea serviciului de distribuţie pare aproape ireală în contextul în care în Slovenia consumatorii au stat în beznă doar 1,7 mi­nute în 2016, acesta fiind recordul la nivel european.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • ING mai face un pas să funcţioneze fără personal. Ce se intâmplă cu casieriile tradiţionale

    ING mai face un pas să funcţioneze fără personal: Casieriile tradiţionale sunt înlocuite cu ATM-uri speciale, iar serviciul online „Plată către un prieten” este simplificat
     
    ING Bank România continuă strategia de dezvoltare pe zona digitală şi lansează opţiuni online sau automatizate, inclusiv simplificarea opţiunii „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank şi emiterea pe loc a cardurilor în euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Enric Bernat

    Enric Bernat Fontlladosa s-a născut pe 20 octombrie 1923 în Spania, în familia unor cofetari. Meseria părinţilor era o veche tradiţie de familie, bunicul său fiind primul cofetar care a produs bomboane în Spania, la mijlocul secolului XIX. Încă din copilărie, Bernat a început să lucreze în cofetăria părinţilor săi, iar la începutul anilor ’50 a plecat în nordul Spaniei pentru a prelua o veche fabrică în care se producea gem de mere.
    Ulterior, a urmat cursuri de comerţ şi, după ce a terminat serviciul militar, în 1950, şi-a deschis prima cofetărie, Productos Bernat. După un an, Bernat s-a căsătorit cu logodnica sa, Nuria Serra, fiica unor cofetari din Barcelona, cu care a avut cinci copii.
    În 1956, antreprenorul s-a gândit să producă un tip de bomboane pe care copiii, principalul public, să le poată consuma fără să se murdărească sau să li se topească în mâini. Astfel, în 1958, Bernat a produs prima bomboană pe băţ, pe care a numit-o iniţial Gol, nume pe care l-a schimbat în Chups doi ani mai târziu.
    În 1959, el a achiziţionat toate brevetele care puteau concura cu invenţia sa, pentru a se asigura că deţine monopol asupra pieţei. Deoarece a vrut încă de la început să asocieze numele brandului cu calitatea, a stabilit preţuri destul de ridicate, decizie care nu a afectat succesul pe care l-a avut noul produs. În 1961, numele produsului a fost schimbat definitiv în Chupa Chups. Trei ani mai târziu, a transformat compania Granja Asturias, pe care o cumpărase după deschiderea primei sale cofetării, în Chupa Chups. Aceasta era o companie de familie, deoarece Bernat îi avea drept parteneri pe soţia sa şi pe tatăl său.
    Produsul creat de Bernat s-a bucurat de un succes imens şi, în doar cinci ani, bomboanele Chupa Chups erau vândute în peste 30.000 de magazine. În 1967, antreprenorul a construit o nouă fabrică de producţie, în Sant Esteve de Sesrovires (Barcelona), iar doi ani mai târziu, în 1969, i-a plătit pictorului suprarealist Salvador Dalí o avere pentru a crea celebra siglă a produsului Chupa Chups, pe care acesta a desenat-o într-o cafenea, pe o bucată de ziar. Tot atunci, Bernat a decis să înlocuiască lemnul din care erau produse beţele acadelelor cu plastic, mai ieftin şi mai igienic. Suplimentarea producţiei şi sfârşitul dictaturii liderului spaniol Francisco Franco au făcut posibilă intrarea pe piaţa internaţională.
    Începutul anilor ’70 a venit cu o serie de provocări pentru compania spaniolă. În 1974, brevetul industrial a expirat, fapt de care ceilalţi competitori de pe piaţă s-au grăbit să profite, lansând diverse produse asemănătoare la un preţ mai mic. Pentru a face faţă, compania a lansat două branduri noi, axate pe produse de cofetărie. Chupa Chups a ajuns şi în spaţiu, când, în 1995, astronauţii ruşi de la staţia spaţială Mir au consumat într-una dintre călătoriile interstelare acadelele produse de compania spaniolă. 
    În 1996, Bernat a pus bazele unei noi companii, Iberia Seguror, de data aceasta în domeniul asigurărilor. Un an mai târziu, în luna octombrie, antreprenorul a primit din partea preşedintelui guvernului catalan, Jordi Pujol, premiul pentru cel mai bun om de afaceri catalan.
    În 1991, Bernat i-a cedat controlul companiei fiului său, Xavier. Antreprenorul a murit pe 27 decembrie 2003, la vârsta de 80 de ani. La moartea sa, Chupa Chups vindea anual 4 miliarde de acadele în 150 de ţări.
    Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, în 2006 compania a avut venituri de circa 500 de milioane de dolari şi peste 2.000 de angajaţi. În acelaşi an, Chupa Chups a fost achiziţionată de grupul italian Perfetti Van Melle. 

  • Abrogarea pensiilor de serviciu şi modificarea indemnizaţiile veteranilor de război, proiect la Senat

    Propunerea legislativă, depusă la Senat pe 6 septembrie, primă Cameră sesizată, are stabilit un termen de intrare în vigoare a legii la data de 1 decembrie a acestui an.

    „Art. I. – La data intrării în vigoare a prezentei legi (1 decembrie 2018 – n.r.) se abrogă prevederile cu privire la: a) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă; b) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi; c) pensiile de serviciu ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României; d) indemnizaţiile pentru limita de vârstă ale deputaţilor şi senatorilor; e) pensiile de serviciul ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice; f) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari; g) pensiile de serviciu ale Avocatului Poporului”, se arată în proiectul de lege iniţiat de 18 parlamentari PMP printre care se numără şi senatorul Traian Băsescu.

    De asemenea, iniţiativa legislativă aduce modificări şi articolului 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, în sensul schimbării cuantumului indemnizaţiei pentru invalizii şi veteranii de război.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OutOfOffice – Andreea Micu, avocat, Asociat Crama Avincis: “Cel mai frumos sentiment de libertate” – VIDEO

    Reţelele sociale le folosesc în mod normal mai degrabă „pasiv“ (pentru a vedea noutăţile); postări am puţine, din lipsa timpului. Nici în vacanţe nu le folosesc mai des − vacanţele sunt momente pentru familie. În concediu, sunt nevoită să fiu conectată la activitatea de la birou şi de la cramă. Dezavantaj: nu e vacanţă 100%. Avantaj: când revin la serviciu, nu sunt la fel de încărcată, pentru că anumite taskuri au fost rezolvate de la distanţă.
    Nu aş merge niciodată în vacanţă în ţări periculoase, unde sănătatea şi siguranţa îmi pot fi puse în pericol, iar drepturile omului nu sunt respectate în mod adecvat. Pe termen mediu, nu m-aş duce nici în călătorii foarte lungi cu avionul, pentru că mi se pare obositor pentru cei doi copii (nu plec fără ei nicăieri).

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Cărţi de citit, cremă solară şi geacă de fâş (niciodată nu ştim ce surprize ne va face vremea!).

    Care este amintirea dvs. preferată dintr-o vacanţă de vară?
    De obicei, plaja şi înotul în mare – cel mai frumos sentiment de libertate.

  • Povestea organizaţiei secrete ruse care are 25.000 de agenţi şi a fost fondată acum 100 de ani.

    Deşi istoria sa începe acum un secol, în timpul războiului civil din Rusia, GRU pare să-şi fi găsit de-abia astăzi adevăratul scop: să ducă la îndeplinire planurile lui Vladimir Putin.

    Incidente recente precum cele din Ucraina, Statele Unite sau Salisbury în Marea Britanie arată că Rusia se îndepărtează de forţa militară tradiţională şi adoptă ceea ce experţii au numit “tehnici de război non-liniar”. Mai exact, ruşii combină operaţiuni ale forţelor speciale, spionaj şi atacuri cibernetice pentru a destabiliza alte ţări.

    GRU a pornit ca o agenţie menită să adune informaţii pentru armată roşie a lui Troiţki, iar Lenin a insistat ca organizaţia să rămână separată de alte forţe de securitate.

    În 1997, numpărul agenţilor GRU era estimat la 25.000; se speculează că agenţia are şi un departament de experţi în IT, recrutaţi de la cele mai bune universităţi din RUsia.

    Începând cu anul 2015, trupe aparţinând GRU au fost trimise în Siria pentru a susţine regimul lui Bashar al-Assad. Membri ai GRU au fost acuzaţi şi de implicarea într-o tentativă de lovitură de stat din Muntenegru.

    La începutul acestei săptămâni, premierul britanic Theresa May a declarat că autorităţile britanice au ajuns la concluzia că cei doi indivizi acuzaţi că ar fi încercat să-i ucidă pe fostul spion rus Serghei Skripal şi fiica sa, Iulia, sunt ofiţeri în cadrul serviciului militar rus de informaţii (GRU). “Pe baza informaţiilor, Guvernul a concluzionat că cei doi indivizi identificaţi de poliţie şi Serviciul de Urmărire penală a Coroanei (Crown Prosecution Service, CPS) sunt ofiţeri ai serviciului militar rus de informaţii, cunoscut şi ca GRU”, a declarat premierul britanic în Parlamentul de la Londra. “Nu a fost o operaţiune clandestină. Este aproape cert că a fost aprobată din afara GRU, la un nivel înalt al statului rus”, a adăugat May.

  • Mai mult de jumatate dintre romani fac cumparaturi online in timpul orelor de program

    Cei mai mulţi angajaţi (54%) preferă să facă cumpărături pe internet după-amiază, între orele 15:00 şi 18:00, în timp ce 19% dintre respondenţi găsesc timp pentru astfel de cumpărături dimineaţa, între 9:00 şi 11:00. Doar 15% dintre respondenţi spun că fac pauză de la birou pentru cumpărături în jurul pauzei de prânz.

    Unul din doi angajaţi foloseşte cel mai adesea telefonul personal pentru a face cumpărături online în timpul orelor de program, iar 32% folosesc calculatorul sau laptopul de serviciu. Alte dispozitive folosite de către angajaţii românii pentru cumpărături online sunt PC-ul/laptop-ul personal (7%), tableta personală (4%), telefonul de serviciu (2%) sau tableta oferită de companie (1%).

    Printre produsele cele mai cumpărate prin intermediul internetului de către angajaţii români se află produsele de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii (39.8%), produse electronice şi electrocasnice (33%), produse IT&C (28%), cadouri (24.3%), produse cosmetice (15.5%), jucării şi produse pentru copii (9%) şi produse de bricolaj şi amenajări interioare (9.2%).

    Magazinele online cu produse de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii sunt accesate cel mai des de către angajaţii români. Clasamentul continuă cu platformele de tip marketplace şi magazinele online cu produse electronice şi electrocasnice, cu peste un sfert dintre angajaţi, care fac cel mai des cumpărături online din astfel de magazine.

    Aproape 1 din 5 angajaţi români declară că intră pe site-urile magazinelor online chiar şi atunci când nu au ceva de cumpărat în mod special, profitând de eventualele momentele libere în timpul serviciului pentru a căuta noi produse în magazinele online preferate. Alţi peste 33% dintre angajaţi preferă să folosească pauzele pentru a citi diferite articole online, iar aproximativ 30%, pentru a naviga pe paginile reţelelor de socializare.

  • Povestea unui business cu rădăcini slave

    În 2017, cifra de afaceri a filialei locale Berezka Stores a fost de 11,5 milioane de lei (circa 2.5 milioane de euro), iar în 2018 reprezentanţii companiei previzionează venituri de 14,5 milioane de lei. Numărul de angajaţi din România ai grupului a ajuns la 30. „În primele şase luni ale anului 2018 am crescut cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu aceeaşi bază de magazine”, spune Arseniy Burlakov, directorul de dezvoltare al Berezka.

    Afacerea Berezska a luat naştere în 2009 în oraşul Varna din Bulgaria, la iniţiativa familiei ruse Bacurevich, care emigrase din oraşul siberian Tomsk cu un an înainte. „Ideea care a stat la baza primului magazin a fost comercializarea produselor ruseşti pentru emigranţii vorbitori de limbă rusă care trăiesc sau vin în vacanţă pe litoralul bulgăresc”, povesteşte Arseniy Burlakov. Potrivit acestuia, datorită legăturii strânse dintre Bulgaria şi Rusia din perioada URSS, mulţi localnici au recunoscut reprede produsele ruseşti de pe rafturile magazinului.

    După cinci ani de activitate şi 25 de magazine deschise în Bulgaria, au decis că a venit momentul să intre şi pe alte pieţe din estul Europei. Astfel, în decembrie 2014 au deschis primul magazin Berezka din Bucureşti, deoarece au considerat Capitala un oraş cu foarte multe perspective, distanţa mică faţă de Bulgaria, unde existau centrele logistice, constituind un alt avantaj. „Succesul primului magazin a determinat strategia ulterioară dezvoltării reţelei. În prezent avem 34 de magazine în Bulgaria şi opt în România”, spune Burlakov, care crede că Bucureştiul are un potenţial de 20-25 de magazine. În Capitală, pe lângă magazinele fizice, lucrează şi cu mai multe companii în regim en-gros.

    Pană la sfârşitul anului 2018, reprezentanţii firmei-mamă Beryozka Trading planifică deschiderea a încă opt magazine în oraşele periferice din Bulgaria, cu o investiţie de circa 150.000 de euro, iar în Bucureşti pregătesc încă două deschideri, cu o investiţie de 200.000 de lei. De asemenea, reprezentantul companiei spune că în prezent se află „în etapa semnării unui contract cu mai multe malluri din Capitală”.

    Investiţiile anuale realizate de filiala locală se ridică la 500.000 de lei, direcţionaţi în special spre deschiderea unor noi unităţi, care presupun achiziţionarea echipamentelor şi a mărfii.

    Obiectivele companiei pentru anul următor vizează deschiderea unui depozit en-gros şi a trei magazine în Budapesta, proiecte în care se vor investi în jur de 400.000 de euro în primul an. Potrivit lui Burlakov, existenţa unui centru logistic în capitala Ungariei ar facilita deschiderea de noi magazine în vestul României, precum şi în Slovacia, Austria sau Republică Cehă. „Partea vestică a României prezintă interes: Timişoara, Cluj, Arad, Deva. Dar din punct de vedere logistic putem deschide aceste puncte de lucru doar cu un depozit în Ungaria. Prin urmare, planurile în legătură cu aceste oraşe nu se vor concretiza mai devreme de 2020.” Pe plan local, reprezentanţii Berezka România plănuiesc să investească anul viitor circa 300.000 de lei în dezvoltare. Reprezentantul Berezka spune că în ceea ce priveşte competiţia, „chiar dacă o concurenţă serioasă nu se simte, nu specificul magazinului este important. Orice magazin specializat, cu un sortiment de produse alimentare de calitate, cu un personal motivat, productiv, poate deveni concurentul nostru”.

    Acesta subliniază că, în comparaţie cu piaţa din Bulgaria, cea românească este „saturată de un număr mare de servicii şi produse de calitate şi are o abordare mai modernă de lucru într-o nişă, iar oamenii sunt mai calificaţi. Dinamica creşterii profesionalismului în afaceri este înaintea celui bulgar. În consecinţă, concurenţa în orice domeniu este mai mare şi mai aspră”. Totuşi, acesta adaugă că, „din păcate, numărul instituţiilor de stat care controlează afacerile este mai mare. Administrarea de către stat a afacerilor private îngreunează în mod serios dezvoltarea acestora, fapt resimţit în activitatea noastră aici. Cred că cei mai mulţi antreprenori vor fi de acord cu mine”. Pe lângă controlul exagerat al statului asupra bussinesului, alte provocări cu care compania se confruntă pe piaţa locală sunt legate de chiriile foarte scumpe şi împărţirea populaţiei în funcţie de venituri, fapt care împiedică extinderea în toate zonele oraşului.

    Dintre clienţii businessului, circa 40% sunt reprezentaţi de români cu venituri peste medie şi 20% de cei cu venituri mari, ambele categorii cu vârstă cuprinsă între 45 şi 55 de ani; 15% sunt români cu venituri sub medie, cu vârsta de sub 55 de ani, 10% români cu venituri medii şi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani şi un procent de 15% este reprezentat de locuitorii de toate vârstele din Bucureşti legaţi etnic de cultura rusească.

    Valoarea bonului mediu în magazinele Berezka este de 40 de lei. Printre produsele de top se numără dulciurile, „cu o cultură de producţie de peste 200 de ani”, vinul produs în Moldova şi Georgia – „ţări cu cea mai dură competivitate din întreaga lume”, peştele afumat, caviarul roşu şi negru şi, bineînţeles, votca, despre care Burlakov spune că „trebuie să fie rusească. Mii de producători de vodcă din Rusia concurează atât de sârguincioşi încât liderii cu care lucrăm nu iau în serios mărcile europene”. Pană în prezent, în fruntea companiei şi în poziţii-cheie au rămas reprezentanţi ai familiei Bacurevich.

    Potrivit ZF, piaţa locală de retail este condusă de retailerii Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image şi Profi, care deţin aproape un sfert din totalul pieţei, estimată la peste 30 de miliarde de euro.