BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Nu mai vor românii să fie antreprenori? Pentru prima oară în ultimii ani s-au născut mai puţine afaceri decât au dispărut VIDEO

    Pentru prima dată în ultimii ani, România înregistrează un declin net al numărului de societăţi comerciale, fenomen cauzat de un dezechilibru între înfiinţările şi dispariţiile de firme. Datele recente arată că, în 2024, mai multe companii au fost radiate, dizolvate sau au intrat în insolvenţă decât cele nou înfiinţate, subliniază Dragoş Pufulete, coordonator analize IMM România.

    Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în 2024 au fost radiate 59.056 de firme, cu 23,41% mai multe decât în 2023. De asemenea, numărul firmelor dizolvate a crescut cu 18,38%, ajungând la 46.205. În ceea ce priveşte insolvenţele, 7.294 de firme şi PFA au intrat în această procedură în primele 11 luni ale anului 2024, în creştere cu 19,95% faţă de aceeaşi perioadă din 2023.

    „Pentru prima dată în ultimii ani, numărul total al societăţilor comerciale a scăzut, adică s-au înfiinţat mai puţine societăţi comerciale decât au dispărut, fie prin faliment, insolvenţă sau alte proceduri”, a declarat Dragoş Pufulete în cadrul emisiunii ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Această tendinţă negativă este agravată de lipsa unui program de sprijin constant pentru întreprinderile din România. Ultimele runde de sprijin au avut loc în 2017, 2019 şi 2022, lăsând IMM-urile fără un suport continuu în faţa provocărilor economice, a adăugat Dragoş Pufulete.

    „Din păcate, programul de sprijin pentru întreprinderile din România nu este unul recurent. Am avut o rundă în 2017, apoi în 2019 şi 2022″, a spus Dragoş Pufulete la ZF Live.

  • Fidelity: Companiile listate la bursă au cumpărat aproape 350.000 BTC din noiembrie până azi. Oferta BTC din platformele de tranzacţionare a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii şase ani

    Rezervele de bitcoin (BTC) din platformele de tranzacţionare pentru criptomonede au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii şase ani, pe măsură ce companiile listate la bursă au accelerat acumularea de active digitale odată cu al doilea mandat al lui Donald Trump, un preşedinte care s-a arătat mai deschis către criptomonede şi a cărui familie a lansat mai multe proiecte crypto prin care a atras banii investitorilor, potrivit datelor Fidelity Digital Assets, citate de CoinTelegraph.

    „Am văzut o ofertă BTC în scădere pe platformele de tranzacţionare pentru criptomonede din cauza achiziţiilor realizate de companiile listate la bursă, o tendinţă care credem că se va accelera în viitor”, a scris managerul de active într-o postare pe platforma X.

    Fidelity a subliniat că oferta de BTC din platformele de tranzacţionare a scăzut la aproximativ 2,6 milioane BTC, cel mai redus nivel din noiembrie 2018 şi până astăzi.

    Peste 425.000 BTC au fost mutaţi de pe platformele de tranzacţionare începând cu noiembrie 2024. În aceeaşi perioadă, companiile listate la bursă au cumpărat aproape 350.000 BTC, potrivit Fidelity.

    Fidelity Digital Assets este o subsidiară a managerului american de active Fidelity Investments, care gestionază active totale de 5,8 trilioane de dolari. Managerul de active a lansat filiala Fidelity Digital în 2018.

    Mai recent, Fidelity a lansat ETF-ul Fidelity Wise Origin Bitcoin Fund, unul dintre primele 11 ETF-uri spot pe BTC aprobate în SUA. Acest ETF avea active nete de 16,3 miliarde de dolari la finalul lunii martie.

    Din cei 350.000 BTC achiziţionaţi de companii listate la bursă în ultimele şase luni, cel mai mare cumpărător a fost MicroStrategy, firma de business intelligence condusă de Michael Saylor care s-a transformat într-un soi de bancă bitcoin.

    Din noiembrie 2024, MicroStrategy a cumpărat 275.980 BTC, adică 81% din totalul BTC achiziţionaţi de companii listate la bursă.

    BTC se tranzacţionează vineri dimineaţă la ora 9.00 (ora României) la preţul de peste 93.200 de dolari, în creştere cu sub 1% în ultimele 24 de ore, respectiv în creştere cu 10% în ultimele şapte zile, conform platformei CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de tranzacţionare. Capitalizarea totală de piaţă era de peste 1.850 de miliarde de dolari.

  • Scenariu de coşmar pentru Tesla: Profitul gigantului auto se prăbuşeşte cu 71%, în T1/2025, veniturile scad cu 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Elon Musk spune că se va concetra mai mult pe operaţiunile companiei, decât pe rolul său în Administraţia Trump

    Gigantul auto Tesla ratează aşteptările analiştilor şi în primul trimestru din anul 2025 în ceea ce priveşte profitul şi veniturile companiei, pe fondul scăderii semnificative ale livrărilor de maşini.

    Veniturile totale au scăzut în T1/2025 cu 9% ajungând la 19,3 miliarde de dolari. Profitul companiei se prăbuşeşte cu 71% în primul trimestru la 409 milioane de dolari. Veniturile din industria auto au scăzut cu 20%, la 14 miliarde de dolari, în scădere cu 3,5 miliarde de dolari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Principalul motiv al acestui declin în venituri este dat de scăderea livrărilor de vehicule electrice. Tesla spune că acest lucru se datorează parţial din cauza actualizării noului Model Y şi scăderea preţurilor medii de vânzare pentru vehicule.

    Compania a livrat 336.681 de vehicule la nivel global în primul trimestru, sub aşteptările analiştilor de pe Wall Street.

    Aceasta reprezintă o scădere de 13% faţă de 386.810 unităţi în trimestrul anterior şi de 32% faţă de 495.570 unităţi în trimestrul al patrulea, cel mai scăzut nivel din al doilea trimestru al anului 2022.

    Astfel, Tesla este detronată de compania chineză BYD în ceea ce priveşte producerea şi livrarea de maşini electrice din lume.

    Totuşi, în ciuda raportărilor, acţiunile Tesla înainte de deschiderea pieţei se tranzacţionează la 254 de dolari la momentul redactării ştirii, în creştere cu 7%.

    Elon Musk a declarat marţi că va petrece mai puţin timp pe la Administraţia Trump din Washington şi se va concetra mai mult pe operaţiunile Tesla.

     

  • Acţiunile americane şi dolarul scad abrupt după ce preşedintele Donald Trump şi-a intensificat criticile la adresa preşedintelui Fed Jerome Powell pentru că nu a redus ratele: S&P500 pierde 3,3%, Dow Jones 3,2%. VIX, indicele fricii, plus 20%

    Acţiunile de pe Wall Street şi dolarul au scăzut puternic luni după-amiază pe fondul incertitudinii tot mai mari cu privire la economia SUA, în timp ce preşedintele Donald Trump şi-a reluat atacurile la adresa preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell.

    Acţiunile americane au deschis în scădere, iar vânzările s-au intensificat pe măsură ce Trump l-a luat la ţintă pe bancherul central. Indicele S&P 500 scade cu 3,3% în timpul şedinţei de tranzacţionare de la prânz din New York, în timp ce indicele Nasdaq Composite, care se bazează pe tehnologie, pierde 3,5 %.

    Într-o postare pe platforma sa Truth Social luni dimineaţă, la scurt timp după deschiderea pieţei, Trump a declarat că Powell, pe care l-a numit „domnul Prea Târziu”, ar trebui să reducă ratele dobânzilor „ACUM” pentru a stimula economia.

    Mişcările de pe piaţă au venit după ce Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Naţional, a declarat vineri că Trump va „continua să studieze” chestiunea demiterii lui Powell, după ce preşedintele a susţinut cu o zi înainte că are dreptul să îl concedieze pe preşedintele Fed, scrie Financial Times.

    Trump l-a criticat în mod repetat pe Powell pentru că nu a redus ratele dobânzilor suficient de rapid, în timp ce preşedintele Fed a declarat că nu va fi niciodată influenţat de presiuni politice.

    “Dacă credeţi că este inacceptabil ca preşedintele Trump să fie frustrat de istoria politică a Fed, atunci cred că . . . trebuie să daţi nişte explicaţii”, a declarat Hassett reporterilor la Washington vineri, când pieţele americane au fost închise.

    Luni, dolarul a scăzut cu până la 1,5%, la minimul ultimilor trei ani, faţă de un coş al principalilor săi parteneri comerciali, în timp ce euro a câştigat 1%, la 1,151 dolari, iar yenul s-a întărit cu 1%, la 140,82 yeni faţă de dolar.

    Datoria suverană a SUA a rămas mai slabă în cursul zilei, dar şi-a redus o parte din pierderile anterioare. Randamentul obligaţiunilor de trezorerie americane pe 10 ani a crescut cu 0,06 puncte procentuale, la 4,39%, după ultima postare a lui Trump pe reţelele sociale. Randamentele obligaţiunilor evoluează invers faţă de preţuri.

    Thierry Wizman, strateg global pe piaţa valutară şi a ratelor dobânzilor la Macquarie, a declarat că „fuga de dolar” de luni a fost determinată de îngrijorările tot mai mari cu privire la independenţa Fed, precum şi de lipsa de progrese a Washingtonului în privinţa acordurilor comerciale.

    Fed stabileşte politica monetară independent de celelalte ramuri ale guvernului. Orice încercare de a-l înlătura pe Powell, al cărui mandat este programat să se încheie în mai 2026, sau de a exercita presiuni asupra politicii monetare ar putea provoca noi turbulenţe pe pieţele din SUA, potrivit investitorilor şi analiştilor.

     

     

  • Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în primele 2 luni din 2025 cu 1,8%, după scăderea de 4,4% din industria bunurilor de capital. Industria bunurilor de folosinţă îndelungată a marcat o creştere de aproape 18%

    Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în primele 2 luni ale anului,  pe total (piaţa internă şi piaţa externă), cu 1,8%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria bunurilor de capital cu 4,4%, arată datele INS. 

    În acelaşi timp, comenzile din industria bunurilor de folosinţă îndelungată au crescut cu 17,7% comparativ cu ianuarie-februarie 2024, cele din industria bunurilor de uz curent cu 1,9%, iar cele  din industria bunurilor intermediare cu 0,1%.

    În luna februarie 2025, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, comenzile din industria prelucrătoare au scăzut cu 0,2%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria bunurilor de capital (-1,6%) şi în industria bunurilor intermediare (-0,2%).

    În schimb, au fost raportate creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+14,1%) şi industria bunurilor de uz curent (+3,0%).

    Comparativ cu ianuarie 2025, în februarie comenzile noi au crescut cu 10,2%, datorită creşterii înregistrate în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+16,8%), industria bunurilor de uz curent (+15,5%), industria bunurilor de capital (+11,6%) şi în industria bunurilor intermediare (+6,0%).

     

  • Săptămână roşie pe pieţele europene: Incertitudinile tarifare şi tensiunile globale lovesc în acţiuni şi aruncă pieţele într-o mare de incertitudine

    Acţiunile europene au înregistrat o scădere uşoară vineri, la finalul unei săptămâni marcate de volatilitate şi de modificări bruşte ale politicilor tarifare ale Statelor Unite, care au intensificat temerile privind impactul economic al unui posibil război comercial.

    Potrivit Reuters, indicele pan-european STOXX 600 a scăzut cu 0,3% în cadrul unor tranzacţii volatile, în jurul orei 07:58 GMT, după ce, în cursul săptămânii, atinsese un minim al ultimului an şi jumătate. Evoluţia a venit pe fondul deciziilor contradictorii ale preşedintelui american Donald Trump, care a impus iniţial tarife dure partenerilor comerciali ai SUA, pentru ca mai apoi să le suspende temporar.

    Indicele de referinţă şi-a pierdut câştigurile iniţiale după ce China a majorat tarifele la importurile de mărfuri americane, cuprinse acum între 84% şi 125%, accentuând tensiunile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. Pauza tarifară de 90 de zile anunţată de Trump nu a inclus şi China, unde nivelul tarifelor a fost majorat până la 145%.

    Performanţele indicilor bursieri regionali au fost mixte. Indicele german DAX, sensibil la evoluţiile comerciale internaţionale, a scăzut cu 0,2%, după ce în sesiunea precedentă înregistrase cel mai mare câştig procentual într-o singură zi din 2022.

    Suspendarea temporară a tarifelor de către Trump a determinat Uniunea Europeană să amâne introducerea propriilor măsuri de retorsiune. Miniştrii de finanţe din UE urmează să se întâlnească vineri pentru a decide dacă vor continua discuţiile cu Washingtonul sau vor avansa cu propriul plan tarifar împotriva SUA.

    „Trebuie să ţinem cont că pauza tarifară durează doar 90 de zile, iar multe ţări aşteaptă la rând pentru a negocia un acord comercial în această perioadă scurtă”, a declarat Nick Saunders, director executiv la Webull UK.

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a descris suspendarea temporară a tarifelor decisă de Trump drept o „pauză fragilă”.

    În acelaşi timp, Banca Centrală Europeană şi-a exprimat îngrijorarea faţă de riscul ca stresul financiar din sectorul instituţiilor nebancare – precum fondurile speculative – să se extindă către băncile tradiţionale, mai ales în perioadele de instabilitate de pe pieţe, a declarat joi Sharon Donnery, reprezentant al supravegherii BCE.

    Toată atenţia se va concentra asupra reuniunii de politică monetară a BCE programate pentru joia viitoare, unde pieţele se aşteaptă aproape unanim la o reducere a ratei dobânzii cu un sfert de punct procentual.

  • Preşedintele Trump a împins lumea într-un război comercial în toată regula: Fără nicio amânare de ultim moment din partea Casei Albe, aşa-numitele tarife „reciproce” au intrat în vigoare la miezul nopţii, inclusiv o taxă de 104% aplicată Chinei, care va reduce drastic comerţul dintre cele mai mari două economii ale lumii

    Donald Trump a împins lumea într-un război comercial în toată regula, sfidând turbulenţele de pe pieţele financiare prin impunerea unor tarife vamale extinse împotriva zecilor de parteneri comerciali ai SUA.

    Fără nicio amânare de ultim moment din partea Casei Albe, aşa-numitele tarife „reciproce” ale preşedintelui au intrat în vigoare la miezul nopţii, ora Washingtonului, miercuri. Acestea includ o taxă de 104% aplicată Chinei, care va reduce drastic comerţul dintre cele mai mari două economii ale lumii.

    Tarifele marchează o schimbare profundă faţă de deceniile de liberalizare a economiei globale şi — dacă vor fi menţinute — vor duce la o remodelare completă a fluxurilor comerciale la nivel mondial.

    Vânzările masive de acţiuni s-au accentuat în Asia, extinzând prăbuşirea care a început când Trump a anunţat pentru prima dată aceste taxe, în aşa-numita „zi a eliberării”, săptămâna trecută. Obligaţiunile guvernamentale americane şi japoneze, dolarul şi contractele futures care urmăresc indicele S&P 500 au scăzut puternic.

    Decizia istorică de a impune tarife încununează politica comercială agresivă pe care Trump a urmărit-o de la revenirea sa în funcţie, în încercarea de a rescrie ordinea economică globală pe care o consideră „nedreaptă” faţă de America de zeci de ani.

    Oficiali de la Casa Albă, inclusiv secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, au încercat să promoveze ideea unor posibile negocieri comerciale cu Coreea de Sud, Japonia şi alte ţări — mesaj care a dat speranţă investitorilor că Trump ar putea să îşi mai tempereze poziţia sub presiunea aliaţilor miliardari, a partenerilor comerciali şi a republicanilor din Congres.

    La un eveniment de strângere de fonduri pentru republicanii din Congres, marţi seara, Trump a adoptat un ton sfidător, afirmând că alte ţări „vor să încheie un acord cu noi,” dar că SUA nu are „neapărat” nevoie de niciun acord şi este „mulţumită aşa cum este.” A adăugat: „Ştiu foarte bine ce fac.”

    Într-o postare pe Truth Social, marţi seara târziu, Trump a scris că este „mândru să fie preşedintele muncitorilor, nu al celor care externalizează; preşedintele care apără Main Street, nu Wall Street.”

    Totuşi, decizia de a continua cu tarifele a stârnit temeri legate de o recesiune şi de o posibilă inflaţie galopantă în SUA, precum şi de o încetinire severă a economiei globale.

    „Estimările noastre privind ‘şocurile’ asupra aşteptărilor pieţei, folosind mişcările simultane ale acţiunilor şi obligaţiunilor americane, sunt compatibile cu o revizuire semnificativă în jos a perspectivelor de creştere economică în SUA,” au notat analiştii de la Goldman Sachs.

    Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani ale Trezoreriei americane a crescut cu 0,2 puncte procentuale, ajungând la 4,46% în tranzacţiile asiatice, în timp ce contractele futures pentru S&P 500 au scăzut cu 1,9%. De la „ziua eliberării” încoace, aproximativ 6,2 trilioane de dolari au fost şterse din capitalizarea indicelui S&P 500.

    Preţurile petrolului au continuat să scadă miercuri, investitorii temându-se de o posibilă recesiune. Brent crude, reperul internaţional, a scăzut cu 4%, ajungând la 60,36 dolari pe baril. West Texas Intermediate, reperul american, a scăzut cu 4,4%, ajungând la 56,97 dolari – cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani.

  • Scăderi pe piaţa crypto: BTC se tranzacţionează la 76.000 de dolari, minus 8% în ultimele 24 de ore. Ethereum scade cu 17%, Solana scade cu 16% şi Cardano cu 15%

    Piaţa crypto înregistrează scăderi în contextul în care efectele tarifelor anunţate de preşedintele american Donald Trump continuă să se facă resimţite în pieţe şi în economia globală.

    BTC se tranzacţionează la 76.200 de dolari, în scădere cu 8% în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de peste 1.500 de miliarde de dolari, conform platformei CoinMarketCap.

    În acelaşi timp, ETH se tranzacţionează la 1.490 de dolari, în scădere cu aproape 17% în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de aproape 180 de miliarde de dolari.

    Solana (SOL), unul dintre ecosistemele crypto care stau în spatele exploziei aşa-numitelor meme coins, se tranzacţionează la 100 de dolari, în scădere cu 16% în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de 51,5 miliarde de dolari.

    Cardano (ADA) se tranzacţionează la 0,54 de dolari, în scădere cu aproape 15% în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de peste 19 miliarde de dolari.

    Scăderile semnificative înregistrate în pieţele de tranzacxţionare vin în contextul în care Goldman Sachs a crescut probabilitatea unei recesiuni în SUA de la 35% la 45%, în urma unei “înăspriri puternice a condiţiilor financiare” după ce Trump a impus săptămâna trecută tarife comerciale extinse asupra partenerilor comerciali ai SUA.

  • Donald Trump nu a scufundat doar bursele atunci când a lovit lumea cu ultima salvă de tarife, ci şi averile miliardarilor de lângă el. Cine sunt super-bogaţii care au pierdut aproape 210 mld. dolari într-o singură zi

    Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume şi-au văzut averile combinate prăbuşindu-se recent cu 208 miliarde de dolari, deoarece noile tarife anunţate de preşedintele Donald Trump au aruncat pieţele globale în degringoladă, scrie Bloomberg.

    Conform Bloomberg Billionare Index, este cea mai mare scădere înregistrată vreodată într-o singură zi şi totodată cea mai mare de la apogeul pandemiei.

    Mai mult de jumate din miliardarii al căror nume apare în topul Bloomberg al bogăţiei la nivel global şi-au văzut averile scăzând în medie cu 3%, super-bogaţii din SUA fiind cei mai afectaţi.

    Cine sunt sunt pierzătorii după ce tarifele lui Trump au lovit:

    Mark Zuckerberg

    Fondatorul Meta a fost cel mai mare perdant, scăderea de 9% a companiei de social media costându-l pe directorul său executiv 17,9 miliarde de dolari, sau aproximativ 9% din averea sa.

    Meta a fost cel mai important câştigător în cadrul indicelui Magnificent Seven al acţiunilor din domeniul tehnologiei de la Anul Nou până la jumătatea lunii februarie, înregistrând aproape o lună de creşteri consecutive şi adăugând peste 350 de miliarde de dolari în capitalizare de piaţă.

    De la jumătatea lunii februarie, însă, acţiunile au scăzut cu aproximativ 28%.

    Jeff Bezos

    Acţiunile Amazon au scăzut joi cu 9%, cea mai mare scădere din aprilie 2022, ceea ce l-a costat pe fondatorul gigantului tehnologic 15,9 miliarde de dolari din averea sa. Acţiunile companiei au scăzut cu mai mult de 25% de la vârful din februarie.

    Elon Musk

    Şeful Tesla a pierdut 110 miliarde de dolari până în prezent în acest an – inclusiv 11 miliarde de dolari joi – deoarece întârzierile în livrări şi rolul său controversat de ţar al eficienţei al lui Trump au afectat acţiunile producătorului de vehicule electrice.

    La începutul acestei săptămâni, lucrurile arătau bine. Deoarece Tesla produce multe dintre maşinile sale în SUA, tarifele ar putea avea un efect mai redus asupra companiei decât asupra rivalilor săi străini.

    De asemenea, acţiunile au crescut ca urmare a informaţiilor conform cărora Musk s-ar retrage în curând din activitatea sa guvernamentală pentru a se putea concentra din nou pe Tesla. Cu toate acestea, acţiunile au scăzut joi cu 5,5% după anunţarea tarifelor.

    Bernard Arnault

    Uniunea Europeană se pregăteşte pentru taxe vamale fixe de 20% pentru toate produsele care merg către SUA. Taxele vor afecta, printre altele, exporturile de alcool şi bunuri de lux. LVMH, conglomeratul de lux a lui Bernard Anrault, care controlează branduri precum Christian Dior, Bvlgari şi Loro Piana, a scăzut pe bursa de la Paris şi l-a lăsat pe miliardarul francez fără 6 mld. din averea sa.

     

     

     

  • Scăderi puternice pe burse: Volatilitatea acaparează pieţele din întreaga lume după anunţurile Casei Albe. BET coboară cu 1,3%, Euro Stoxx 600 cu 2,5% şi Wall Street-ul cu 3-5%. „Dacă taxele rămân nemodificate, impactul pe termen mediu nu va fi deloc plăcut”

    Cu 1,32% a scăzut indicele de referinţă BET la finele şedinţei de tranzacţionare de joi de la Bursa de Valori Bucureşti, în condiţiile în care taxele vamale anunţate de administraţia de la Casa Albă au declanşat o serie agresivă de vânzări pe pieţele internaţionale de capital. Dinamica de la începutul şedinţei a fost de minus 0,6%-0,7%.

    Prin contrast, indicele paneuropean Stoxx Europe 600 a pierdut 2,3%, CAC 40 a scăzut cu 3% la Paris, în timp ce indicele german DAX s-a depreciat cu 2,3%, iar FTSE-MIB a coborât cu 2,8% la Milano. Cum se explică dinamica BET prin comparaţie cu bursele din vest?

    „Sunt două motive principale: Indicele BET a subperformat faţă de pieţele vestice în T1/2025, cu o creştere de 4,7% vs. 11,3% pentru DAX, de exemplu. Apoi, exporturile României în Statele Unite reprezintă doar câteva procente din totalul exporturilor româneşti”, spune Răzvan Paşol, CEO al administratorului de investiţii Patria Asset Management, pentru ZF.

    Lichiditatea şedinţei de joi de la BVB a ajuns la 65 de milioane de lei, cele mai lichide companii fiind Banca Transilvania, OMV Petrom şi Romgaz, care au însemnat împreună aproape jumătate din total. Acţiunile au coborât cu 1,6%, 2,4%, respectiv 0,2%. Alte dinamici notabile includ Electrica (-2,8%), One United Properties (-2,1%), Transgaz (-1,9%), Sphera Franchise Group (-1,4%), Antibiotice Iaşi (-1,4%) şi MedLife (-1,4%).

    „Donald Trump a anunţat tarife vamale de cel puţin 10% pentru toate exporturile către SUA şi tarife mult mai mari pentru 60 de ţări cu dezechilibre comerciale mari (…) Aceste tarife sunt peste nivelurile preconizate de piaţă, ceea ce ar putea duce la o volatilitate mai ridicată în perioada următoare şi la o creştere a nivelului inflaţiei”, spun reprezentanţii BRK Financial Group, singurul broker de acţiuni listat la BVB.

    Analiştii Bloomberg consideră că majorarea tarifelor cu 20,5 puncte procentuale introduse până în prezent de noua administraţie americană indică o scădere de 3% a PIB-ului şi o creştere de 1,7% a preţurilor, care se va produce probabil în următorii doi-trei ani, scrie XTB România.

    „Totuşi, acestea sunt estimări ceteris paribus deoarece dacă partenerii comerciali impun tarife de retaliere şi mai severe asupra SUA iar americanii răspund cu tarife severe asupra semiconductorilor/ farmaceuticelor, amploarea scăderii PIB ar putea fi de până la 4,1%”, spun analiştii casei de brokeraj.

    Indicii americani Dow Jones Industrial Average, S&P 500 şi Nasdaq Composite scădeau la debutul şedinţei de ieri cu 3,5%, 3,9%, respectiv 4,8%. Asia Dow a pierdut ieri 0,6%, iar Nikkei 225 a scăzut cu 2,8% la Tokyo. VIX, o măsură cheie a volatilităţii aşteptate pe piaţa bursieră, a crescut cu 25%, ducând avansul de la început de an la 58%.

    Indicele este calculat pe baza preţurilor de piaţă pentru opţiunile pe S&P 500. Acesta este conceput pentru a fi o măsură a volatilităţii aşteptate în următoarele 30 de zile şi este adesea denumit „indicatorul fricii” de pe Wall Street. VIX are o relaţie inversă cu piaţa de acţiuni. Astfel, când piaţa americană creşte, indicele VIX tinde, de obicei, să scadă, fenomenul având loc şi în sens invers.

    „Scăderea BET (de joi – n.r.) este doar impactul direct pe termen scurt al noilor tarife anunţate de Trump. Rămâne de văzut impactul lor pe termen mediu în economiile globale şi apoi efectul pe burse. Dacă taxele rămân nemodificate, impactul pe termen mediu nu va fi deloc plăcut”, adaugă Răzvan Paşol.

    În 2025, principalii indici bursieri din SUA înregistrează scăderi cuprinse între 4% pentru Dow Jones şi 11% în cazul Nasdaq 100, faţă de un plus de 2,6% pe Stoxx Europe 600.