BusinessMagazin

Tag: saracie

  • Omul de afaceri care a folosit banii de nuntă ai fiicei sale pentru a construi 90 de case pentru săraci

    Un om de afaceri a hotărât că ar fi mai bine folosiţi banii pentru construirea unor case pentru oamenii nevoiaşi decât pentru a-i cheltui pe o nuntă luxoasă pentru fiica sa, scrie Independent.

    Este vorba de indianul Ajay Munot care plănuise să cheltuiască 93.000 de lire sterline pe o nuntă luxoasă pentru fiica. A decis că cu banii aceştia ar putea construi nu mai puţin de 90 de case pe un teren de 2 acri pe care le-ar putea dona celor care nu au un acoperiş deasupra capului. Cei care au primit casele trebuie să fi fost săraci, să trăiască printr-o mahala şi să nu fie dependenţi de droguri. După cum era de aşteptat, casele sunt mici, au două ferestre, două uşi şi sunt racordate la curent electric.

    Fata nu s-a supărat pe tatăl ei, ci chiar i-a lăudat gestul spunând că este cel mai bun cadou pe care-l putea primi. 

  • Cum arată unul dintre cele mai sărace şi violente locuri de pe pământ – GALERIE FOTO

    Unii dintre cei mai săraci locuitori ai capitalei braziliene locuiesc în favele, nişte mahalale care duc lipsă de măsuri minime de sanitaţie.

    Habitanţii favelelor trebuie să stea de obicei la coadă pentru a primi o farfurie de mâncare; numărul lor se ridică la peste 1,4 milioane, adică 22% din populaţia care trăieşte în Rio de Janeiro.

    Brazilienii au promis să modernizeze favelele din Rio de Janiero până în 2020, dar nu s-au ţinut de cuvânt. Rio de Janeiro a devenit sinonim cu furturile şi atacurile violente. Peste 48.000 de furturi au fost înregistrate la poliţe anul trecut, de trei ori mai multe decât în New York. Mai mult, în primele şase luni ale anului au avut loc peste 2000 de crime, cu 14% mai mult decât anul trecut.

    Ţara nu stă bine, nici la capitolul graniţe, atât fizice, cât şi cibernetice. Brazilia fiind vulnerabilă la atacuri teroriste (oameni din peste 200 de ţări vor veni la Jocurile Olimpice, iar graniţa cu Paraguay este vulnerabilă), dar şi la atacuri cibernetice.  

    Vezi în galeria foto în ce condiţii mizere trăiesc oamenii de acolo

    Sursă foto: Daily Mail

  • România primeşte 500 milioane euro de la Banca Mondială pentru creştere economică şi reducerea sărăciei/ Creditul va fi rambursat în anul 2036

    Creditul de 500 de milioane de euro acordat României de Banca Mondială pentru eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică, în valoare de 500 milioane de euro, va fi rambursat într-o singură tranşă, în anul 2036.

    Împrumutul este acordat pe o perioadă de 20 ani, la o dobândă egală cu rata dobânzii EURIBOR la 6 luni plus o marjă fixă (marja indicativă actuală este de 1,5%).

    ”Aprobarea acestui împrumut este o dovadă a recunoaşterii de către Banca Mondială a stabilităţii cadrului macroeconomic înregistrate în prezent de România şi, totodată, a progreselor recente în implementarea reformelor structurale, a măsurilor de atenuare a sărăciei şi de prevenire a excluziunii sociale”, precizează Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sărăcia în muncă: Aproape 4% din salariaţi trăiesc sub pragul de subzistenţă, chiar dacă au un venit constant

    Din totalul efectivului de salariaţi, „aproximativ 3,8% sunt săraci”, iar în cazul gospodăriilor cu cel puţin un salariat „aproximativ 7% din membrii acestor gospodării au venitul disponibil sub pragul de sărăcie”, arată un studiu al Ministerului Muncii în care este analizată „sărăcia în muncă”.

    Referitor la rata sărăciei în muncă, „pentru anul 2015 se constată faptul că aproximativ 20,2% din persoanele ocupate sunt sărace, iar ponderea acestora creşte la 23,2% pentru cazul familiilor în care există persoane ocupate.

    Potrivit studiului, „sub 20% din săracii în muncă sunt persoane salariate”, restul fiind persoane aflate în alte forme de ocupare. „Prin urmare, nu ne aşteptăm ca o creştere a salariului minim să conducă la o scădere semnificativă a sărăciei în muncă”, arată autorii studiului.

    În ceea ce priveşte ponderea persoanelor sărace din salariaţii remuneraţi la salariul minim, „semnalăm faptul că doar 9,2% se încadrează în această categorie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sărăcia în muncă: Aproape 4% din salariaţi trăiesc sub pragul de subzistenţă, chiar dacă au un venit constant

    Din totalul efectivului de salariaţi, „aproximativ 3,8% sunt săraci”, iar în cazul gospodăriilor cu cel puţin un salariat „aproximativ 7% din membrii acestor gospodării au venitul disponibil sub pragul de sărăcie”, arată un studiu al Ministerului Muncii în care este analizată „sărăcia în muncă”.

    Referitor la rata sărăciei în muncă, „pentru anul 2015 se constată faptul că aproximativ 20,2% din persoanele ocupate sunt sărace, iar ponderea acestora creşte la 23,2% pentru cazul familiilor în care există persoane ocupate.

    Potrivit studiului, „sub 20% din săracii în muncă sunt persoane salariate”, restul fiind persoane aflate în alte forme de ocupare. „Prin urmare, nu ne aşteptăm ca o creştere a salariului minim să conducă la o scădere semnificativă a sărăciei în muncă”, arată autorii studiului.

    În ceea ce priveşte ponderea persoanelor sărace din salariaţii remuneraţi la salariul minim, „semnalăm faptul că doar 9,2% se încadrează în această categorie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţia financiară a românilor s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani. Doar 5,6% dintre români se consideră săraci

    Peste 75% dintre români cred că au un nivel de trai mediu sau peste medie şi venituri suficiente pentru un trai decent, care le permite inclusiv să cumpere bunuri mai scumpe, chiar dacă fac uneori sacrificii în alte domenii, arată un studiu efectuat de compania de cercetare de piaţă Novel Research la iniţiativa Provident Financial România.

    Astfel, clasa de mijloc a crescut cu 16,5 puncte procentuale comparativ cu anul 2013, în timp ce ponderea românilor care se consideră săraci, neavând venituri suficiente pentru cheltuielile esenţiale, a scăzut de la 13,8% în 2013 la 5,6% anul acesta, relevă studiul efectuat în perioada 4-14 noiembrie pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.003 respondenţi.

    Nivelul mai bun de trai se datorează evoluţiei economice din România în ultimii trei ani, dar şi atenţiei sporite pe care românii o acordă cheltuielilor zilnice. Astfel, 77% dintre respondenţi spun că urmăresc atent evoluţia bugetului personal, iar 13% ţin o evidenţă scrisă a veniturilor şi cheltuielilor. Ca urmare, comparativ cu 2013, tot mai puţini români spun că rămân fără bani de la un salariu la altul. Mai exact, 23,4% dintre respondenţi nu reuşesc aproape niciodată să cheltuiască mai puţin decât câştigă, comparativ cu 29,9% în 2013.

    Potrivit studiului, femeile tind să rămână mai des fără bani decât bărbaţii, iar dintre cheltuielile de necesitate scăzută pe care acestea le fac ponderea cea mai mare o au îmbrăcămintea şi cosmeticele. La polul opus, 31,6% declară că îşi planifică şi gestionează eficient bugetul şi se încadrează întotdeauna în veniturile obţinute, procent în creştere comparativ cu nivelul de 22% din 2013.

    Peste 34% dintre respondenţi economisesc cu regularitate pentru viitor sau pentru diverse investiţii, nivel similar celui din 2013, în timp ce ponderea celor care economisesc atunci când au în plan să investească s-a dublat în ultimii trei ani până la 32,2% şi doar 31,5% dintre români spun că nu reuşesc să facă economii faţă de 47,1% în 2013.Investiţiile în imobiliare sunt în continuare considerate ca fiind printre cele mai avantajoase de către 46,7% dintre respondenţi, similar nivelului din 2013, urmate de investiţiile în propria afacere (41,6%) şi de cele în aur sau argint (36,2%, în scădere faţă de 50,7% în urmă cu trei ani).

    Când vine vorba despre produsele financiare utilizate de români, se observă o scădere a apetitului pentru carduri de credit (43,7% în 2013 faţă de 40,8% în 2016) sau pentru creditele de nevoi personale (47% în 2013 faţă de 40,2% în 2016). Pe de altă parte, a crescut numărul românilor care deţin un cont bancar (69,9%) şi un card de debit (57,6%), în timp ce o creştere semnificativă, de aproximativ 52%, au înregistrat produsele de asigurare de viaţă sau de locuinţă.

  • Situaţia financiară a românilor s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani. Doar 5,6% dintre români se consideră săraci

    Peste 75% dintre români cred că au un nivel de trai mediu sau peste medie şi venituri suficiente pentru un trai decent, care le permite inclusiv să cumpere bunuri mai scumpe, chiar dacă fac uneori sacrificii în alte domenii, arată un studiu efectuat de compania de cercetare de piaţă Novel Research la iniţiativa Provident Financial România.

    Astfel, clasa de mijloc a crescut cu 16,5 puncte procentuale comparativ cu anul 2013, în timp ce ponderea românilor care se consideră săraci, neavând venituri suficiente pentru cheltuielile esenţiale, a scăzut de la 13,8% în 2013 la 5,6% anul acesta, relevă studiul efectuat în perioada 4-14 noiembrie pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.003 respondenţi.

    Nivelul mai bun de trai se datorează evoluţiei economice din România în ultimii trei ani, dar şi atenţiei sporite pe care românii o acordă cheltuielilor zilnice. Astfel, 77% dintre respondenţi spun că urmăresc atent evoluţia bugetului personal, iar 13% ţin o evidenţă scrisă a veniturilor şi cheltuielilor. Ca urmare, comparativ cu 2013, tot mai puţini români spun că rămân fără bani de la un salariu la altul. Mai exact, 23,4% dintre respondenţi nu reuşesc aproape niciodată să cheltuiască mai puţin decât câştigă, comparativ cu 29,9% în 2013.

    Potrivit studiului, femeile tind să rămână mai des fără bani decât bărbaţii, iar dintre cheltuielile de necesitate scăzută pe care acestea le fac ponderea cea mai mare o au îmbrăcămintea şi cosmeticele. La polul opus, 31,6% declară că îşi planifică şi gestionează eficient bugetul şi se încadrează întotdeauna în veniturile obţinute, procent în creştere comparativ cu nivelul de 22% din 2013.

    Peste 34% dintre respondenţi economisesc cu regularitate pentru viitor sau pentru diverse investiţii, nivel similar celui din 2013, în timp ce ponderea celor care economisesc atunci când au în plan să investească s-a dublat în ultimii trei ani până la 32,2% şi doar 31,5% dintre români spun că nu reuşesc să facă economii faţă de 47,1% în 2013.Investiţiile în imobiliare sunt în continuare considerate ca fiind printre cele mai avantajoase de către 46,7% dintre respondenţi, similar nivelului din 2013, urmate de investiţiile în propria afacere (41,6%) şi de cele în aur sau argint (36,2%, în scădere faţă de 50,7% în urmă cu trei ani).

    Când vine vorba despre produsele financiare utilizate de români, se observă o scădere a apetitului pentru carduri de credit (43,7% în 2013 faţă de 40,8% în 2016) sau pentru creditele de nevoi personale (47% în 2013 faţă de 40,2% în 2016). Pe de altă parte, a crescut numărul românilor care deţin un cont bancar (69,9%) şi un card de debit (57,6%), în timp ce o creştere semnificativă, de aproximativ 52%, au înregistrat produsele de asigurare de viaţă sau de locuinţă.

  • DIICOT verifică aspectele semnalate de “The Sun” privind jucăriile asamblate de copii români

    DIICOT face verificări privind aspectele semnalate de publicaţia “The Sun”, care a scris că jucăriile-surpriză din interiorul ouălor Kinder ar fi fost asamblate de membrii unor familii sărace din nordul României pe sume derizorii, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai DIICOT central.

    “DIICOT face verificări în ceea ce priveşte faptele relatate de publicaţia «The Sun». Nu e o autosesizare, nu a fost întocmit încă un dosar”, au declarat , pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai DIICOT central.

    Timea Jurj, femeia din Carei despre care tabloidul britanic “The Sun” susţinea că îşi foloseşte copiii minori pentru a asambla ouă Kinder, a negat acuzaţiile şi a declarat că nimic din ce s-a scris nu este adevărat, totul fiind o înscenare. Timea Jurj a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că ziariştii britanici i-au spus că vor să promoveze ouăle Kinder, pentru că în Anglia sunt foarte scumpe, şi vor să se vadă cum se fac acestea, de la început până la sfârşit, iar femeia a căzut în capcana lor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DIICOT verifică aspectele semnalate de “The Sun” privind jucăriile asamblate de copii români

    DIICOT face verificări privind aspectele semnalate de publicaţia “The Sun”, care a scris că jucăriile-surpriză din interiorul ouălor Kinder ar fi fost asamblate de membrii unor familii sărace din nordul României pe sume derizorii, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai DIICOT central.

    “DIICOT face verificări în ceea ce priveşte faptele relatate de publicaţia «The Sun». Nu e o autosesizare, nu a fost întocmit încă un dosar”, au declarat , pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai DIICOT central.

    Timea Jurj, femeia din Carei despre care tabloidul britanic “The Sun” susţinea că îşi foloseşte copiii minori pentru a asambla ouă Kinder, a negat acuzaţiile şi a declarat că nimic din ce s-a scris nu este adevărat, totul fiind o înscenare. Timea Jurj a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că ziariştii britanici i-au spus că vor să promoveze ouăle Kinder, pentru că în Anglia sunt foarte scumpe, şi vor să se vadă cum se fac acestea, de la început până la sfârşit, iar femeia a căzut în capcana lor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.