Rusia este pregătită să vândă aproximativ 6% din compania petrolieră sârbă NIS către Serbia, reducându-şi astfel deţinerea în cadrul acesteia la sub 50% ca reacţie la sancţiunile americane împotriva companiei, scrie Seenews.
Aceasta este singura concesie pe care Kremlinul este dispus s-o facă, nefiind interesat să-şi vândă întreaga deţinere deocamdată.
Statele Unite şi Rusia au convenit marţi asupra a patru principii în urma discuţiilor care au durat mai mult de patru ore în Arabia Saudită, a declarat marţi secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit CNN.
Acestea principii sunt:
„Să restabilim funcţionalitatea misiunilor noastre respective din Washington şi Moscova. Pentru a putea continua să mergem pe acest drum, trebuie să avem facilităţi diplomatice care să funcţioneze şi să opereze normal”.
„Vom numi o echipă la nivel înalt din partea noastră pentru a ajuta la negocierea şi rezolvarea încheierii conflictului din Ucraina într-un mod durabil şi acceptabil pentru toate părţile implicate”.
„Pentru a începe să discutăm, să ne gândim şi să examinăm cooperarea geopolitică şi economică care ar putea rezulta din încetarea conflictului din Ucraina”.
„Cei cinci dintre noi care am fost astăzi aici… vom rămâne implicaţi în acest proces pentru a ne asigura că se desfăşoară într-un mod productiv”.
Cele cinci persoane la care s-a referit Rubio au fost el însuşi, consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz, trimisul special Steve Witkoff, precum şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi consilierul prezidenţial Iuri Uşakov.
Ştirea despre închiderea Combinatului siderurgic Arcellor Mittal din Hunedoara din cauza preţurilor energiei electrice este o ştire pe care nu dau doi bani cei care ne povestesc despre inteligenţă artificială, robotizare şi automatizare, din birouri de clasa A sau săli de conferinţă din hoteluri de 5 stele din Bucureşti.
Adică de ce le-ar păsa că un combinat deschis pe vremea imperiului austro-ungar stă pe tuşă şi că 500 de angajaţi, din cei 20.000 câţi erau odată, pleacă în şomaj tehnic? De ce le-ar pasa consultanţilor de 30-40 de ani cu MBA-uri de la universităţi de prestigiu, care ne dau lecţii despre inteligenţa artificială, robotizare şi automatizare, despre un combinat deschis în 1882? Astăzi suntem la revoluţia industriala 4.0., de ce ne-am uita la relicve din revoluţia industriala 1.0.?
De ce le-ar pasa că, din cauza preţului la energie, riscă să se închidă toate combinatele de materiale de construcţii, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcţii de maşini grele? Acum când, după pace, ar fi fost nevoie de ele, pentru că începe reconstrucţia Ucrainei care are la dispoziţie bani echivalentul a două, daca nu chiar trei PIB-uri ale României?
Aud politicieni la televizor care ne spun că suntem în mare pericol, avem cea mai mare graniţă cu Ucraina dintre ţările din UE şi, foarte probabil, vom avea în curând şi graniţă directă cu Rusia.
Păi singurul pericol care ne paşte este că nu mai avem combinate de materiale de construcţii, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcţii de maşini grele, toate acestea ar fi putut să contribuie la refacerea Ucrainei. Şi ne-ar fi adus o groaza de bani.
În timp ce UE, eleganta şi sofisticata, aşa cum o ştim, creează ”The Competitiveness Compass”, cu exprimările rafinate cu care ne-a obişnuit – Closing the innovation gap / A joint roadmap for decarbonisation and competitiveness / Reducing dependencies and increasing resilience and security, ce document va ieşi! – SUA scoate din desagă ”Drill Baby, Drill!” şi îşi intensifică industrializarea în domeniile strategice.
Aici fac o pauză ca să mă înjuraţi, după care eventual să recităm, stând în picioare cu mâna pe inimă, povestea cu crezul nostru privind apartenenţa la valorile europene, etc.
Aici fac o pauză pentru ca cei 5-6 hipsteri – profesori, analişti şi consultanţi în economie – să declare imposibile planurile de reindustrializare ale guvernului.
Aici fac o pauză pentru ca să ne trezim la realitate, să cream un ecosistem industrial, să ne sprijinim combinatele de materiale de construcţii, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcţii de maşini grele (cate mai sunt), să le pregătim pentru a fi competitive pentru reconstrucţia Ucrainei.
România, este momentul tău de ”Drill Baby, Drill!” – gata cu frustrările că n-ai fost invitată la reşedinţa şefului NATO în decembrie sau acum, la Paris, că eşti tratată periferic, că Europa nu a înţeles puterea ”zidului galben” de la München. Pune-te pe exploatarea gazelor şi petrolului, pune-te pe industrializare, pune-te pe sprijinit combinatele de materiale de construcţii, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcţii de maşini grele.
Miza este refacerea Ucrainei, sunt peste 1.000 miliarde de Euro in joc. Nu va lăsaţi ameţiţi de pissing contest-ul pe teme militare al politicienilor. Este vorba, aşa cum a fost dintotdeauna, despre bani şi putere.
UE trebuie să participe la negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina pentru a contura viitoarea arhitectură de securitate a Europei, a declarat preşedintele blocului european, raportează Financial Times.
Acest apel vine în contextul în care António Costa şi alţi lideri europeni de rang înalt se pregătesc să se întâlnească la Paris pentru a discuta răspunsul lor la decizia preşedintelui american Donald Trump de a iniţia discuţiile privind încheierea războiului de aproape trei ani dintre Ucraina şi Rusia lui Vladimir Putin.
Întâlnirea de la Paris are loc în paralel cu pregătirile diplomaţilor de top ai SUA şi Rusiei pentru o întrevedere directă în Arabia Saudită. Discuţiile se vor concentra pe gestionarea negocierilor care avansează rapid şi pe solicitarea lui Trump ca Europa să îşi reducă dependenţa de sprijinul militar american.
Săptămâna trecută, Trump a anunţat că va purta negocieri bilaterale cu Putin pentru a pune capăt conflictului, ceea ce a alarmat capitalele europene, îngrijorate că un acord ar putea fi încheiat fără implicarea lor.
„Dacă Trump doreşte cu adevărat ca europenii să îşi asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate, atunci aceştia trebuie să joace un rol central în conturarea noii arhitecturi de securitate”, a declarat Costa pentru Financial Times.
„Nu este vorba doar despre Ucraina”, a subliniat Costa, care reprezintă cei 27 de lideri ai UE, într-un interviu acordat la Conferinţa de Securitate de la München. „Negocierile privind noua arhitectură de securitate trebuie să ţină cont de faptul că Rusia nu reprezintă doar o ameninţare pentru Ucraina, ci una globală.”
Declaraţiile lui Costa vin într-un context tensionat, după o săptămână de anunţuri surprinzătoare din partea administraţiei Trump. Printre acestea se numără negocierile din Arabia Saudită dintre senatorul Marco Rubio şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, precum şi un discurs tranşant al vicepreşedintelui JD Vance, care a acuzat guvernele europene de încălcarea statului de drept şi de o „ameninţare internă” mai periculoasă decât Rusia.
Sâmbătă, Keith Kellogg, trimisul lui Trump pentru Ucraina, a declarat că ţările europene nu vor avea un „loc la masă” în negocieri, deşi opiniile lor ar putea fi luate în considerare.
În urma acestei declaraţii, SUA a solicitat informaţii de la capitalele europene cu privire la resursele pe care le-ar putea furniza Ucrainei post-conflict, inclusiv arme, fonduri şi trupe de menţinere a păcii. Oficialii au descris această solicitare ca pe o oportunitate pentru Europa de a influenţa procesul de negociere.
„Negocierile trebuie să aibă loc între beligeranţi”, a spus Costa. „Desigur, Ucraina şi Rusia trebuie să discute direct. Dar acest război nu priveşte doar Ucraina, ci securitatea întregii Europe.”
Înainte de invazia Ucrainei, în februarie 2022, Putin a cerut NATO să-şi reducă prezenţa militară în Europa de Est, cerere respinsă de alianţă şi de statele sale membre.
Costa a subliniat că Bruxelles-ul trebuie să fie parte din negocieri, având în vedere poziţia agresivă a Rusiei faţă de statele baltice – Estonia, Letonia şi Lituania, membre UE şi NATO – precum şi ocuparea unor teritorii din flancul estic al Uniunii Europene.
Nu am scris niciodata despre razboiul din Ucraina. In schimb, au scris si au vorbit ”experti” in razboaie – care nici macar nu au facut armata, ”jurnalisti independenti”- care pretindeau ca stiu cum gandeste Putin, ”specialisti” in geopolitica – care nu au calcat nici in Ucraina si nici in Rusia, ”politologi” de profesie – care au facut poteca la televiziuni si au devenit parerologi de serviciu alaturi de politicienii traditionali, care nu inteleg pe ce planeta traiesc, dar o comenteaza. Ca antreprenor, eu fac aici legatura razboiului cu afacerile.
Un razboi este initiat de un dictator sau un grup de interese. Scopul este castigarea de noi teritorii (resurse) si sfere de influenta, ca surse de bani mai multi. Odata atinse conduc la acumularea de putere sporita. Oare, intr-o afacere in care vrei sa devii lider sau un jucator de baza, nu folosesti aceleasi mijloace? Aratati-mi un singur mare antreprenor sau o multinationala care gandeste strategia altfel decat un razboi comercial. Oare, nu urmareste sa devina mai puternic(a), sa castige mai mult, sa elimine concurentii, daca nu pot sa-i cumpere, etc?
Razboiul din Ucraina ne-a demonstrat ca majoritatea jurnalistilor si politicienilor au avut ocazia sa-i analizeze pe Putin si acum pe Trump, precum barfesc oamenii care n-au nimic mai bun de facut, nevazand ceea ce era vizibil de pe Luna. Daca esti un om rational si te uiti pe o harta vezi ca Rusia are o suprafata mai mare de peste 28 ori decat Ucraina. Rusia produce in 3 luni armament mai mult decat produce toata Europa intr-un an. Toata industria producatorilor de armament din lume a devenit infloritoare. Orice comentariu in plus e de prisos.
Ca antreprenor care a fost de cateva ori in Rusia si o singura data in Ucraina, am putut sa fac diferenta dintre cele doua tari. Una este imperiu de cand lumea, celalalta a aparut pe parcursul istoriei, cu noroc, prin destramarea URSS. Celor care ma vad deja un posibil rusofil le transmit salutari. Sunt un simplu roman, dornic de a trai intr-o Romanie libera. Oare de ce SUA respecta Rusia si noi oscilam? Daca in timpul acestui razboi, cand cele mai puternice state europene fac afaceri grele cu Rusia, de ce Trump trebuie condamnat ca are un singur obiectiv: BANI pt SUA? Ucraina a devenit un cobai, un fel de „ciuca-batailor” intre marile puteri ale lumii.
Nu as fi scris acest articol daca nu as fi citit comentariile politice ale ”liderilor” Europei dupa declaratiile lui J.D. Vance. Valorile democratice comune, restrangerea libertatii de exprimare, indepartarea Europei de vointa propriului electorat, sunt lucruri care ne despart, spune clar vicepresedintele american. Personal m-am convins ca UE este condusa de niste prosti, ca sa ma exprim elegant. Nu au inteles ca nu poti fi cu America, daca nu ai aceleasi valori, daca nu respecti aceleasi reguli, daca nu esti ca America. Nu stiu daca SUA si-a dorit sa fie ”jandarmul” lumii, dar sigur si-a dorit sa fie/ ramana liderul economic al Planetei. Sa crezi ca un om de afaceri rapace, precum Trump, nu vrea sa faca business pe spatele oricarui continent sau regiuni e o naivitate. Daca se poate, toate statele vor sa profite de pe urma unui razboi.
Si ce tragedie, SUA negociaza direct cu Rusia, resursele din Ucraina, peste capul Europei!… ”Marii” sefi din statele UE s-au simtit lezati. Cand vand armament ucrainienilor sau chiar rusilor nu se simt cu musca pe caciula, cand importa masiv petrol, energie si materii prime din Federatia Rusa nu se rusineaza. Asa-zisii lideri europeni vor afla curand ca afacerile americanilor cu rusii primeaza in fata oricaror interese ale tarilor de pe batranul continent. Trist, dar adevarat. America a depasit in mai toate domeniile Europa datorita leadership-ului superior, politic si economic.
Unde este Romania? Ca toata Europa, exact intre SUA si Rusia, mai aproape geografic de ultima. Putem sa facem ceva in plus? In opinia mea, da. Putem sa respectam Rusia la fel de mult cum respectam SUA. Putem sa ne reimprietenim cu China, asa cum eram pe vremuri. Banii nu au culoare politica si razboiul actual ne-a demonstrat inca o data ca ”interesul poarta fesul”. Sa ne punem ”fesul” potrivit, ca sa nu ne traga curentul schimbarii care traverseaza Europa, intre SUA si Federatia Rusa. Afacerea zilei este sa fii pregatit sa faci business cu oricine te lasa sa traiesti in pace si te lasa sa faci afaceri, cat sa ai o viata decenta si o tara independenta.
Daca am fi avut lideri politici in tara in ultimii 35 de ani, SUA, China sau o tara importanta din Golful Persic ar fi putut avea aici cateva investitii strategice de zeci de miliarde de dolari si, in cazul unui conflict extins cu Rusia, oricare si-ar fi aparat banii investiti. Au facut cu succes asta tarile vecine, precum Ungaria si Serbia. Acum e prea tarziu tarziu. Ne bazam pe americani, dar ei apara in primul rand investitiile companiilor americane in pamanturile Ucrainei, cele mai bune calitativ din lume. Intre timp si-au dat seamna ca solul ucrainian are uriase zacaminte rare si pluseaza in negocieri pe baza interesului direct.
Cand razboiul incepe banii vorbesc. Puterea lor face diferenta. Razboiul se va termina cand banii (teritoriile si resursele) ajung la cine trebuie.
Dragos Dragoteanu este Certified International Property Specialist şi Manager Euroest Invest / Fast Parking.
Autorităţile ruse au făcut publice imagini cu un cetăţean american arestat vineri pe aeroportul Vnukovo din Moscova.
Calob Wayne Bayers, în vârstă de 28 de ani, a fost reţinut după ce vameşii au descoperit în bagajul său bomboane care conţineau substanţe derivate din canabis.
Serviciul de presă al sistemului judiciar rus a distribuit pe Telegram un videoclip în care tânărul, îmbrăcat într-o cămaşă albă şi având barbă, apare în spatele gratiilor. Potrivit agenţiei de stat TASS, un câine de serviciu a identificat bagajul suspect în timpul controlului vamal. La verificare, inspectorii au găsit două borcane de plastic şi o pungă cu fermoar care conţineau bomboane cu substanţe din grupa canabinoidelor.
Americanul a declarat că dulciurile i-au fost prescrise de un medic din ţara sa şi că avea nevoie de ele pentru călătorie.
Cazul său aminteşte de cel al baschetbalistei Brittney Griner, arestată în 2022 pe un aeroport din Moscova pentru canabis medicinal şi eliberată ulterior în schimbul traficantului de arme Viktor Bout.
Arestarea are loc într-un context sensibil, după un recent schimb de prizonieri între SUA şi Rusia şi după convorbirea telefonică dintre Donald Trump şi Vladimir Putin despre conflictul din Ucraina. În prezent, Rusia mai are în custodie şi alţi cetăţeni americani, printre care balerina Ksenia Karelina, profesorul pensionar Stephen Hubbard şi fostul puşcaş marin Robert Gilman.
Ministrul chinez de externe a salutat discuţiile dintre SUA şi Rusia pentru rezolvarea războiului din Ucraina, dar a spus că europenii trebuie să fie incluşi, scrie FT.
„China şi-ar dori să vadă că eforturile diplomatice vor aducea pacea, mai ales dacă SUA ajung la o înţelegere cu Rusia”, a spus Wang Yi. „Acest război este pe teritoriul european. Europa ar trebui să joace un rol important în procesul de pace”.
Întrebat dacă China ar putea exercita mai multă presiune asupra Rusiei prin reducerea importurilor de gaz, Wang a spus că Beijingul trebuie să pună mai întâi interesele propriului popor.
„Dacă China nu cumpără gaz din Rusia, din care altă ţară ar putea să cumpere atât de mult gaz? Trebuie să fim responsabili faţă de oamenii noştri”.
Un studiu recent arată că Rusia, a cărei economie a fost reconfigurată pentru război de către preşedintele Vladimir Putin, cheltuieşte în prezent mai mult pentru apărare decât toate ţările Europei la un loc, conform unei prezentări oferite de Financial Times.
Anul trecut, cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 42% în termeni reali, ajungând la 13,1 miliarde de ruble. Aceasta echivalează cu 462 de miliarde de dolari, dacă se ia în considerare paritatea puterii de cumpărare, un indicator care ajustează valoarea monedelor în funcţie de ceea ce pot achiziţiona în ţările lor de origine.
În comparaţie, bugetele de apărare ale statelor europene, inclusiv ale Regatului Unit şi ale membrilor Uniunii Europene, au crescut anul trecut cu aproape 12%, ajungând la 457 de miliarde de dolari – o sumă uşor inferioară cheltuielilor militare ale Moscovei, potrivit unui raport publicat miercuri de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS).
Raportul anual al IISS, intitulat „Bilanţul Militar”, analizează capacităţile militare globale şi cheltuielile pentru apărare, evidenţiind provocările de securitate cu care s-ar putea confrunta Europa dacă Statele Unite îşi vor reduce sprijinul pentru Ucraina şi apărarea europeană.
Fostul preşedinte american Donald Trump, care a promis că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, a declarat că administraţia sa a purtat discuţii „foarte serioase” cu Moscova. De asemenea, el s-a plâns că Statele Unite suportă un cost prea mare atât pentru conflictul din Ucraina, cât şi pentru securitatea europeană în general.
Consilieri de rang înalt ai lui Trump, inclusiv vicepreşedintele JD Vance şi trimisul special Keith Kellogg, urmează să se întâlnească în această săptămână cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu liderii europeni în cadrul Conferinţei de Securitate de la München.
Trump a subliniat în repetate rânduri că Europa trebuie să contribuie mai mult la propria apărare, inclusiv la sprijinul acordat Ucrainei. Potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, ajutorul oferit de SUA Ucrainei a ajuns până acum la aproximativ 88 de miliarde de euro, în timp ce sprijinul financiar total al Europei s-a ridicat la 125 de miliarde de euro.
Fostul preşedinte american a propus ca statele europene să aloce 5% din PIB pentru apărare, mult peste media actuală de aproximativ 1,7%. În schimb, secretarul general al NATO, Mark Rutte, susţine o creştere a cheltuielilor militare europene până la 3% din PIB.
Dacă acest obiectiv ar fi atins, Europa ar depăşi cu mult nivelul actual al cheltuielilor de apărare ale Rusiei.
IISS estimează că, în 2024, bugetul militar al Rusiei – inclusiv contribuţiile voluntare ale autorităţilor regionale şi ale companiilor – va creşte cu 13,7%, ajungând la 15,6 miliarde de ruble. Aceasta reprezintă echivalentul a 7,5% din PIB-ul Rusiei sau aproape 40% din bugetul federal.
Deşi această situaţie afectează economia rusă, raportul IISS subliniază că „Rusia încă poate suporta costurile războiului”.
Dacă Europa şi-ar majora cheltuielile de apărare la 3% din PIB, aceasta ar însemna un plus de 250 de miliarde de dolari, conform estimărilor IISS. În cazul unei creşteri la 5% din PIB, cheltuielile pentru apărare ar ajunge la aproximativ 800 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mult decât bugetul militar actual al Rusiei.
Totuşi, cheltuielile europene pentru apărare au crescut deja semnificativ din 2014. Potrivit IISS, „constrângerile fiscale ar putea încetini ritmul acestei creşteri”.
În 2023, bugetul militar al Germaniei a crescut cu 23%, ajungând la 86 de miliarde de dolari, depăşind pentru prima dată în ultimii cinci ani cheltuielile pentru apărare ale Regatului Unit, care s-au ridicat la 81 de miliarde de dolari.
Un studiu recent arată că Rusia, a cărei economie a fost reconfigurată pentru război de către preşedintele Vladimir Putin, cheltuieşte în prezent mai mult pentru apărare decât toate ţările Europei la un loc, conform unei prezentări oferite de Financial Times.
Anul trecut, cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 42% în termeni reali, ajungând la 13,1 miliarde de ruble. Aceasta echivalează cu 462 de miliarde de dolari, dacă se ia în considerare paritatea puterii de cumpărare, un indicator care ajustează valoarea monedelor în funcţie de ceea ce pot achiziţiona în ţările lor de origine.
În comparaţie, bugetele de apărare ale statelor europene, inclusiv ale Regatului Unit şi ale membrilor Uniunii Europene, au crescut anul trecut cu aproape 12%, ajungând la 457 de miliarde de dolari – o sumă uşor inferioară cheltuielilor militare ale Moscovei, potrivit unui raport publicat miercuri de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS).
Raportul anual al IISS, intitulat „Bilanţul Militar”, analizează capacităţile militare globale şi cheltuielile pentru apărare, evidenţiind provocările de securitate cu care s-ar putea confrunta Europa dacă Statele Unite îşi vor reduce sprijinul pentru Ucraina şi apărarea europeană.
Fostul preşedinte american Donald Trump, care a promis că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, a declarat că administraţia sa a purtat discuţii „foarte serioase” cu Moscova. De asemenea, el s-a plâns că Statele Unite suportă un cost prea mare atât pentru conflictul din Ucraina, cât şi pentru securitatea europeană în general.
Consilieri de rang înalt ai lui Trump, inclusiv vicepreşedintele JD Vance şi trimisul special Keith Kellogg, urmează să se întâlnească în această săptămână cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu liderii europeni în cadrul Conferinţei de Securitate de la München.
Trump a subliniat în repetate rânduri că Europa trebuie să contribuie mai mult la propria apărare, inclusiv la sprijinul acordat Ucrainei. Potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, ajutorul oferit de SUA Ucrainei a ajuns până acum la aproximativ 88 de miliarde de euro, în timp ce sprijinul financiar total al Europei s-a ridicat la 125 de miliarde de euro.
Fostul preşedinte american a propus ca statele europene să aloce 5% din PIB pentru apărare, mult peste media actuală de aproximativ 1,7%. În schimb, secretarul general al NATO, Mark Rutte, susţine o creştere a cheltuielilor militare europene până la 3% din PIB.
Dacă acest obiectiv ar fi atins, Europa ar depăşi cu mult nivelul actual al cheltuielilor de apărare ale Rusiei.
IISS estimează că, în 2024, bugetul militar al Rusiei – inclusiv contribuţiile voluntare ale autorităţilor regionale şi ale companiilor – va creşte cu 13,7%, ajungând la 15,6 miliarde de ruble. Aceasta reprezintă echivalentul a 7,5% din PIB-ul Rusiei sau aproape 40% din bugetul federal.
Deşi această situaţie afectează economia rusă, raportul IISS subliniază că „Rusia încă poate suporta costurile războiului”.
Dacă Europa şi-ar majora cheltuielile de apărare la 3% din PIB, aceasta ar însemna un plus de 250 de miliarde de dolari, conform estimărilor IISS. În cazul unei creşteri la 5% din PIB, cheltuielile pentru apărare ar ajunge la aproximativ 800 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mult decât bugetul militar actual al Rusiei.
Totuşi, cheltuielile europene pentru apărare au crescut deja semnificativ din 2014. Potrivit IISS, „constrângerile fiscale ar putea încetini ritmul acestei creşteri”.
În 2023, bugetul militar al Germaniei a crescut cu 23%, ajungând la 86 de miliarde de dolari, depăşind pentru prima dată în ultimii cinci ani cheltuielile pentru apărare ale Regatului Unit, care s-au ridicat la 81 de miliarde de dolari.