BusinessMagazin

Tag: romani

  • Unde merg românii în minivacanţa de 1 mai şi Paşte?

    Pentru minivacanţa de 1 mai şi Paşte, Londra este destinaţia cea mai populară, iar Milano cea mai ieftină.

    Londra şi Milano sunt destinaţiile preferate pentru o excursie de Paşte anul acesta. Preţul mediu al unei călătorii ce include bilet de avion dus-întors şi cazare este de 235 de euro în Londra, respectiv 185 de euro în Milano, potrivit unei analize eSky.ro.

    20% dintre români aleg Londra pentru un scurt city break sau o vacanţă la final de aprilie – început de mai. În jurul Paştelui, românii plătesc aproximativ 235 de euro pentru un pachet ce include bilet de avion dus-întors şi cazare la un hotel de 3 stele.

    Milano este a doua destinaţie cea mai populară, pe care 18% dintre români o aleg. Costul unui pachet de vacanţă în Italia este aproximativ 185 de euro.

    Paris şi Roma ocupă, la egalitate, locul 3 în topul destinaţiilor preferate de români pentru această minivacanţă, fiind alese de către 14% dintre aceştia, fiecare. Românii cheltuiesc, în medie, 382 de euro pentru bilet de avion dus-întors şi cazare la hotel de 3 stele în zona centrală a Parisului, în timp ce pentru aceleaşi condiţii de călătorie în capitala Italiei, aceştia plătesc aproximativ 408 euro.

    Imediat după Roma şi Paris, oraşul favorit al românilor este Bruxelles, iar 10% dintre aceştia îl aleg pentru călătoriile lor de sărbători. Pentru o minivacanţă de Paşte în Bruxelles, românii plătesc, în medie, 290 de euro pentru un pachet cu zbor şi cazare incluse.

    La egalitate cu Bruxelles, Istanbul este, de asemenea ales de către 10% dintre turiştii români. Preţul mediu al unui pachet cu zbor şi cazare în centrul oraşului pentru această destinaţie este de 217 euro.

    Istanbul este urmată, în clasamentul destinaţiilor, de Amsterdam, aleasă de către 7% dintre români. Pentru această destinaţie, costul unui pachet este de 434 de euro. Tot 7% dintre români aleg şi Viena. Aceştia vizitează capitala Austriei pentru aproximativ 260 de euro – costul unui pachet cu zbor dus-întors şi cazare la hotel de 3 stele la 2 km de centrul oraşului.

    Planificarea timpurie a călătoriilor a revenit ca tendinţă după stabilizarea industriei turismului. Românii nu se mai bazează pe oferte last-minute şi îşi planifică vacanţele şi city break-urile mai devreme.

    Conform analizei, românii şi-au planificat minivacanţa de 1 Mai şi Paşte în străinătate cu aproximativ 2,5 luni în avans. Dintre destinaţiile analizate, cel mai târziu, cu aproximativ 1,5 luni în avans, românii şi-au planificat city break-ul în Viena.

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia: 527.764 de români născuti în 1967 se duc în pensie în 2032. Mediul de afaceri nu este îngrijorat şi continuă să creadă că PIB-ul României se poate dubla în următorii 10

    Antreprenorii, corporatistii, bancherii, finantistii, economistii, consultantii, avocatii, lobistii si expertii in afaceri nu par ingrijorati de declinul demografic si de presiunea de pe sistemul de pensii. Ei gandesc practic:

    1) multi dintre romanii nascuti in 1967 au murit deja si vor mai muri inainte sa ajunga la pensie – Romania este campioana la mortalitate, CIA Fact book 2022 ne da pe locul doi in lume la rata mortalitatii, cu circa 15,26 decese la mia de locuitori;

    2) multi dintre ei sunt plecati din tara – am cautat date statistice despre diaspora pe categorii de varsta insa nu am gasit nimic concludent, nu conteaza, stim cu totii ca vreo 7-8 milioane de romani nu sunt in tara;

    3) si, desigur, multi dintre romanii nascuti atunci au plecat deja in pensie, sistemul de pensii din Romania este o gluma proasta de la un cap la altul – pensii speciale, pensii de boala, pensii acordate pe scutiri, facilitati, exceptii, etc, – la fel cum incercarea de reformare a sistemului de pensii din acest an este o gluma abstracta de la un cap la altul.

    Sa punem in context. Natalitatea record din 1967 dar si din urmatorii 10 ani este atribuita Decretului 770 / 1966 care a interzis avorturile, de altfel membrii generatiei 1967-1980 sunt porecliti periorativ “Decretei”. Povestea este un pic mai complicata, similara perioadei interbelice – in 1930 s-au nascut 482.084 de romani – pentru ca baby-boom-ul din anii ’70 este rezultatul cresterii economice prin care trecea si Romania alaturi de restul Europei. Asadar copii doriti si iubiti de parinti. Lucrurile au degenerat insa la noi undeva dupa 1975, stim povestea – probabil mai putin stiuta este povestea Decretului-Lege 1 / 1989, care a (re) legalizat avorturile, o poveste la fel de incalcita.

    Asadar, 527.764 de romani nascuti in 1967 se vor duce in pensie in 2032, cand vor fi alegeri, la fel ca anul acesta – in 2024 pleaca la pensie, cel putin teoretic, 368.007 romani, nascuti in 1959. In 2032 se va inregistra cel mai mare numar de plecari in pensie din istoria Romaniei. Iar in intervalul 2032-2042 se vor duce in pensie, daca o vor apuca, in jur de 4 milioane de romani. Va fi un soc de proportii epice pentru bugetul de pensii, pentru ca desertul demografic din ultimii 34 ani nu va putea sustine un astfel de numar de pensionari.

    Dar hei, nu disperati! Chiar daca autoritatile romane nu au curajul sa prelungeasca varsta de pensionare – ar fi crima cu premeditare sa te duci cu varsta de pensionare la 70 de ani cand speranta de viata in 2022 a barbatului roman este de 72 de ani – vor gasi solutii creative pentru “sustenabilitatea” sistemului de pensii. Cresterea contributiei la CAS, nationalizarea pilonului II, interzicerea cumulului pensie – salar, democratizarea pensiilor si multe astfel de idei nastrusnice sunt pe masa (pentru dupa alegeri, stati linistiti deocamdata). Si, desigur, solutia suprema va veni in ultima instanta, Uniunea Europeana va gandi un sistem comunitar fabulous de pensii pe care autoritatile din tara il vor adopta imediat. 

    Uitati-va in tabelul INS de mai jos cum piere, incet-incet, in 50 de ani, o natie – in 2023 s-au nascut 155.390 de copii, cel mai mic numar din ultimii 90 de ani de cand se fac masuratori.

    Insa mediul de afaceri sta linistit, declinul demografic nu este subiect de ingrijorare, putem dubla PIB in urmatorii 10 ani cu asiatici, roboti si inteligenta aritificala. 

  • Sondaj: Şapte din 10 români spun că este mai puţin stresant să acceseze un credit 100% online decât unul tradiţional, iar 43% dintre români se simt anxioşi când îşi dau seama că au nevoie de un împrumut

    Şapte din 10 români consideră că este mai puţin stresant să acceseze un credit 100% online decât unul tradiţional, principalul motiv fiind transparenţa condiţiilor şi a costurilor asociate, dar şi faptul că procesul de aprobare şi acordare este rapid, arată un sondaj iVOX realizat pe un eşantion de 1.044 de respondenţi, la comanda Provident.

    Totodată, 43% dintre români se simt anxioşi şi stresaţi atunci când îşi dau seama că au nevoie de un împrumut.

    La polul opus, 37% dintre respondenţi susţin că se simt optimişti cu privire la faptul că  pot accesa o soluţie financiară pentru a-şi rezolva o problemă.  

    „Situaţiile neprevăzute pot reprezenta o sursă de stres, iar gestionarea eficientă a resurselor financiare este esenţială pentru a naviga printre provocările de zi de zi. În contextul în care multe dintre activităţile pe care le desfăşurăm s-au mutat în mediul online, oamenii simt că soluţiile digitale răspund mai bine nevoilor lor”, a declarat Florin Bâlcan, Director General Provident Financial România.

    Acelaşi sondaj arată şi că investiţiile în educaţie şi locuinţă sunt văzute ca principalele oportunităţi oferite de accesarea unui credit (30% dintre respondenţi), pe lângă evidentul avantaj al accesului la fonduri suplimentare, beneficiu indicat de 68% dintre români.

    Atunci când sunt în situaţia de a lua un credit, pentru români cea mai mare sursă de îngrijorare este reprezentată de rata dobânzii (59% dintre respondenţi). De asemenea, oamenii sunt stresaţi şi de faptul că trebuie să justifice veniturile pe care le au, iar cei care s-au retras din activitate simt că statutul de pensionar este o sursă de stres.

    O treime dintre respondenţi spun că cel mai mare efort pe care îl depun când iau un credit este să evalueze dacă îl pot rambursa fără să fie un efort ieşit din comun, iar un sfert dintre respondenţi sunt de părere că o altă sursă de presiune este reprezentată de timpul pe care trebuie să îl aloce pentru a se deplasa pentru semnarea documentelor.

    Dacă ar fi în situaţia de a alege între un credit acordat 100% online şi unul oferit după o discuţie cu un consultant, aproape jumătate (49,52%) ar prefera soluţia digitalizată.

    Provident a anuntat că lansează primul credit 100% online, procesul fiind rapid, de circa 30 de minute. Primul pas este reprezentat de verificarea identităţii clientului pe baza documentelor furnizate şi cu ajutorul camerei video a smartphone-ului. Urmează etapa de verificare a veniturilor, prin interogarea bazei de date ANAF (proces 100% automatizat). Apoi, dacă în urma verificării rezultă faptul că aplicantul este eligibil, acesta primeşte contractul pentru a-l studia şi ulterior pentru a-l semna digital. Fondurile sunt transferate pe un card de debit, iar plata ratelor are loc tot online, prin virament bancar. 

     

  • Românii au câştigat, în medie, 10,4 euro brut pe oră în anul 2023, a doua cea mai mică valoare din Uniunea Europeană

    ♦ Raportat în moneda naţională, această valoare înseamnă puţin peste 50 de lei brut pe oră ♦ Cele mai mari salarii medii orare din UE au fost în Luxemburg, Danemarca şi Belgia, iar cele mai mici în Letonia, România şi Bulgaria ♦ Media Uniunii Europene a fost de 24 euro brut pe oră.

    Românii au câştigat, în medie, 10,4 euro brut pe oră în anul 2023, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Cu această valoare, România se poziţionează pe penultimul loc în UE, întrecând doar Bulgaria.

    Dacă înmulţim această valoare de 10,4 euro la un număr de 8 ore muncite timp de 21 de zile pe lună, rezultă un salariu mediu brut de circa 1.740 de euro, adică un salariu mediu net de puţin peste 1.000 de euro net pe lună.

    Cele mai mari salarii medii orare din UE au fost în Luxemburg, de 47,2 euro brut pe oră, Danemarca, 42 de euro brut pe oră, şi Belgia, cu 36,3 euro brut pe oră. Cele mai mici în Letonia, România şi Bulgaria. Media Uniunii Europene a fost de 24 euro brut pe oră în anul 2023.

    De altfel, România a avut şi printre cele mai mari creşteri ale costului salarial cu forţa de muncă în ultimul trimestru din anul trecut. Aşadar, în trimestrul IV din  2023 comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cele mai mari creşteri ale costurilor salariale orare pentru întreaga economie s-au înregistrat în România (plus 16,9%), Ungaria (plus 16,3%), Croaţia (plus 16,0%), Polonia (plus 13,1%) şi Slovenia (plus 12,5%).

    La nivelul Uniunii Europene, costul salarial orar al companiilor a crescut cu 3,8%. În spatele acestei creşteri a costului cu forţa de muncă stă decizia autorităţilor de a creşte salariul minim pe economie cu circa 10% în luna octombrie a anului trecut. Aşadar, guvernul a aprobat creşterea salariului minim pe economie la 3.300 lei (660 euro) brut lunar începând cu data de 1 octombrie 2023, faţă de 3.000 lei, cât era anterior. Datele transmise de Inspecţia Muncii la solicitarea Ziarului Financiar arată că numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim ajunsese la 1,89 milioane la data aplicării noii valori a salariului minim.

    Cele două componente principale ale costurilor cu forţa de muncă sunt cele salariile şi costurile nesalariale.

    La nivel general, România a rămas şi anul trecut una dintre ţările europene cu cel mai mic cost orar al forţei de muncă, estimat de Eurostat la 11 euro, un nivel mai mic fiind înregistrat doar de Bulgaria, de 9,3 euro, potrivit celor mai recente statistici publicate de biroul european.

     

     

     

  • Românii şi-au cumpărat vacanţele de Paşte încă din preajma sărbătorilor de iarnă. Ce buget au avut pentru concediul de primăvară şi unde vor călători

    După ce a lansat, în 2023, două platforme de rezervări online de vacanţe, una dedicată sejururilor exotice, iar cealaltă pentru destinaţii europene, agenţia de turism Eturia anunţă că pentru vacanţele de Paşte, turiştii români au ales să îşi rezerve vacanţa online, cheltuind un buget de circa 2.300 euro/persoană/pachet pentru destinaţiile exotice, şi o medie de aproximativ 1.000 euro/persoană/pachet în cazul destinaţiilor din Europa.

    „Observam că tot mai mulţi turişti aleg rezervările online, iar vacanţa de Paste, este vârful de până acum. Dacă ne uităm la date, comparativ cu anul trecut, în acest moment ne apropiem de o creştere de 50%, care vine pe fondul unei oferte care cuprinde mai multe destinaţii disponibile în cele doua platforme, a preţurilor mai mici faţă de o rezervare realizată în mod clasic, dar şi datorită multiplelor variante dinamice de călatorie. Interesant este faptul că solicitările de Paşte au început să apară încă din perioada vacanţei de Crăciun şi Revelion, ceea ce ne confirmă faptul că românii revin la un comportament de achiziţie mult mai bine planificat”, declară Ana Maria Gherasim, director de vânzări agenţia de turism Eturia

    Pentru perioadă Sărbătorilor Pascale, oferta Eturia include peste 50 de pachete de vacanţă cu plecări pe şase continente, de la sejururi cu zboruri scurte în Europa, cum ar fi Paris, Nisa, Sevilla, Palma de Mallorca sau Madeira, până la Emirate ca Dubai şi Ras la Khaimah sau Thailanda, Mexic, Cuba, Seychelles, Mauritius, Peru, Costa Rica, Australia, Jamaica sau Indonezia. Pachetele pentru Europa pornesc de la 890 euro/persoană, şi pot ajunge până la aproape 5.000 euro/persoană pentru circuitele de grup cu însoţitor, într-un sejur exotic.

    „Ne asteptăm la cifre tot mai bune pe zona de rezervări online, susţinute de creşterea calităţii experienţei clientului în cele două platforme, de oferta mult mai accesibilă şi de miile de pachete dinamice din care clientul poate alege. Acest mix, prin care au acces la pachete complete de călătorie reprezintă varianta perfectă de rezervare pentru turiştii online adopters sau de tip-ul do it yourself, dar care au standarde ridicate de calitate şi îşi doresc să aibă parte de siguranţă oferită de o agenţie de turism, cum este Eturia”, adaugă Ana Maria Gherasim.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, dacă s-ar face un top al preferinţelor românilor în materie de destinaţii de vacanţă în perioada Paştelui, Madeira este în topul destinaţiilor europene, urmată de Franţa, Spania şi Islanda. De asemenea, se observă un interes crescut pentru Mexic, Republica Dominicană, Cuba, Jamaica, dar şi a insulelor mai mici din această zonă cum ar fi: Aruba, Curacao, Bahamas. Pentru Oceanul Indian cererea este polarizată pe destinaţii ca Maldive, Seychelles, Mauritius, Indonezia. Românii ales cu drag Thailanda şi Malaezia, cu oprire în Singapore, dar îşi îndreaptă atenţia şi către Statele Unite ale Americii.

    Agenţia de turism Eturia are 68 de angajaţi şi a încheiat anul 2023 cu un rulaj de peste 28 milioane de euro.

  • Studiu IRES: Câţi români ar fugi din ţară şi câţi ar rămâne să lupte dacă România ar intra în război

    Un sondaj realizat de IRES în luna martie arată că 1 din 3 români chestionaţi este îngrijorat că ţara noastră ar putea fi implicată într-un conflict militar pe viitor, în timp ce 44% dintre bărbaţii intervievaţi au afirmat că nu se vor înrola în armată în cazul unui conflict NATO-Rusia, dar că vor rămâne în ţară. Pe de altă parte, 38% dintre ei s-ar înrola în armată pentru a apăra România.

    Persoanele participante la studiu consideră că dotarea tehnică a armatei şi cadrele militare se află la un nivel mediu, cu un scor de 5,2, respective 5,9, pe o scară de la 1 la 10.

    Îngrijorările românilor sporesc ideea de dotare a armatei pentru apărare

    În contextul în care la graniţa României se află în desfăşurare un război între Ucraina şi Rusia, 72% dintre românii care au luat parte la sondaj sunt de acord ca statul să aloce mai mulţi bani pentru industria apărării. Pe de altă parte, 68% dintre ei consideră că bugetul ar trebui alocat mai ales pentru dotarea tehnică a armatei.

    Armata – obligatorie sau nu?

    IRES arată că 44% dintre românii care au participat la studiu consideră că este mai bine ca armata să fie obligatorie. Totuşi, peste jumătate din respondenţi (54%) sunt de părere că armata ar trebui să fie bazată pe voluntariat, pentru ca aceasta să fie profesionistă.

    Apartenenţa României la NATO, un lucru bun

    Studiul a fost realizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de când România a devenit membră a Alianţei Nord-Atlantice, iar peste 80% dintre respondenţi consideră că intrarea ţării noastre la NATO constituie un lucru bun şi că România beneficiază de o apărare mai mare prin apartenenţa la Alianţă.

    Cu toate acestea, 59% dintre românii respondenţi sunt de părere că relaţia ţării noastre cu Rusia a început să se deterioreze gradual de la momentul aderării la NATO, iar pentru 51% dintre ei, statutul României de membru al Alianţei vine la pachet cu necesitatea de a cheltui mai mulţi bani pentru apărare.

    Totodată, 82% dintre persoanele intervievate sunt convinse că România va fi apărată de NATO în cazul în care va fi atacată, iar 62% dintre ei consideră că prezenţa militarilor NATO pe teritoriul României face ca ţara să fie mai sigură.

     

    Studiul a fost realizat în perioada 24-27 martie 2024, pe un eşantion de 1058 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, cu un nivel de studiu diferit şi din mai multe regiuni ale ţării.

    Studiul integral poate fi consultat AICI.

     

  • Românii nu mai cumpără online doar haine, electrocasnice sau mobilă, ci şi produse proaspete precum fructe, legume, carne, peşte, lactate şi mezeluri

    ♦ Segmentul de online în Bucureşti, în ceea ce priveşte produsele proaspete, reprezintă maxim 5% din total volum FMCG, iar la nivel de ţară este sub 2%, însă este în creştere, întrucât românii se îndreaptă tot mai mult către cumpărăturile online de produse proaspete. ♦ Freshful, hipermarketul online al eMAG, are peste 120 de producători români de fructe, legume, peşte, carne sau lactate, produse care ajung în farfuria clientului.

     

    Cumpărăturile online pe care le fac românii nu se mai rezumă doar la articole de îmbrăcăminte, produse pentru casă sau electronice şi electrocasnice. Mulţi dintre ei cumpără astăzi din online şi produse proaspete, cum ar fi fructe, legume, carne, peşte, lactate şi mezeluri.

    Andrei Popescu, general manager al Freshful, hipermarketul online dezvoltat de eMAG, spune că românii conştientizează tot mai mult timpul salvat prin cumpărăturile online şi se îndreaptă către online inclusiv atunci când vine vorba despre aprovizionarea cu produse proaspete, categorie care a avut o creştere importantă în primele luni din acest an.

    „Vedem că există o încredere din ce în ce mai mare în a comanda produse proaspete online. Este categoria care are cea mai mică adopţie între pieţele mari – cum ar fi piaţa electro, fashion sau home -, dar este şi cea mai mare categorie pentru că toţi gătim acasă, consumăm şi avem nevoie de produse proaspete. (…) Anul acesta a început în forţă, cu o creştere de 60% în primele trei luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Categoriile cu cea mai mare creştere au fost produsele proaspete – fructe, legume, carne, peşte, lactate şi mezeluri -, produsele eco şi bio şi produsele de la producătorii locali”, a spus el în timpul emisiunii online de business ZF Live.

    În prezent, hipermarketul online al eMAG are peste 120 de producători locali, dintr-un total de 550 de furnizori. În stoc sunt în permanenţă 18.000 de produse, iar zi de zi sunt înregistrate peste 3.000 de comenzi.

    „Ne-am propus să legăm fermierul de consumator. Este cel mai simplu model, pentru că suntem doar noi între cei doi, iar asta aduce prospeţime. Roşia care este dimineaţa în grădină poate ajunge seara la clienţi în farfurie”,  a mai adăugat el.

    Freshful se apropie de 1.000 de angajaţi anul acesta, dintre care cei mai mulţi sunt în depozit şi pe partea de livrare, unde lucrează în total 700 de oameni. Flota de maşini are în prezent 160 de automobil.

    Anul trecut, după cum spune Andrei Popescu, Freshful by eMAG s-a apropiat de afaceri de 100 mil. euro, iar pentru anul acesta îşi propune o creştere a cifrei de afaceri cu cel puţin 50%.

  • Adrian Sârbu: Cine împarte, parte-şi face. Partidele, democrativa- monopol la putere accesează discreţionar resursele publice. Frustrarea românilor este că plătesc taxe la buget şi nu primesc nimic înapoi

    Adrian Sârbu: Ştiu, zici că ştii pe ce lume trăieşti. Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    Azi te-ai trezit cu încă 40 de noi prieteni. Bugetari. Pe lângă cei 1.300.000 pe care deja i-ai adoptat fără să ştii sau să vrei. Poporul român bugetar, în frunte cu Klaus, Nicu şi Marcel, tripleta de vis a democrativei.

    Ei au grijă de tine. Când îţi trimiţi copilul la şcoală să nu înveţe nimic şi să se întoarcă plângând, bătut, că vrea în Spania, Italia sau pe Marte cu Elon Musk. Numai în România, nu. Când te duci la spital sănătos şi pleci bolnav de nervi. Când te duci la prefectură şi primărie şi n-au. Dacă nu e închis, că anul ăsta sunt ocupaţi cu alegerile. Tot din grijă pentru tine.

    Dacă nu ţi-am spus-o, o repet. Crezi că ştii pe ce lume trăieşti?

    Îi finanţezi în fiecare zi cu 100 lei din banii tăi. Numai 20 euro. În total, tu, popor ne-bugetar, le bagi în buzunar poporului ales, bugetar, 200 de miliarde de lei pe an. 40 de miliarde de euro. Plus restul din buget, până la 130 de miliarde de euro, de care ei dispun cum vor. Plus deficitul care anul acesta va fi de 15-20 de miliarde. De euro, că tot gândeşti în euro şi te simţi în Schengen, deşi nu eşti.

    Au avut ei grijă. Klaus, Nicu şi Marcel, trei magi din Cotrocel. Fără să te întrebe, numai în ultimii 3 ani te-au mai îndatorat pe tine, pe noi, popor ne-bugetar, cu 80 de miliarde de euro. Azi datorăm 160 de miliarde de euro. Adică 27.000 euro de român plătitor. Pe care o să-i plătim din taxe şi impozite noi. Tot noi.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet. Nu fi stresat, pentru că ei nu sunt. Ei sunt românii fericiţi. În ţara lor şi cu democrativa la putere fac ce vor. Sunt mai egali decât tine pentru că s-au născut şi trăiesc din buget.

    Tu te-ai născut poet, ca tot românul, cu griji, rate la bancă şi datorii de plătit la leafă.

    Şi zici, totuşi, că ştii pe ce lume trăieşti.

    Nemo: De aia i-am întrebat pe cititorii noştri dacă sunt de acord ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 de oameni din cei 1.300.000 câţi sunt în prezent.

    Hofi: Ce e ăla buget?

    Adrian Sârbu: Este o puşculiţă. Cum se spune în ţări de limbă engleză,”a piggy bank”. Un porcuşor mai mare sau mai mai mic, în care pui bani în fiecare zi pentru zile negre, pentru a-ţi asigura acele cheltuieli pe care nu ţi le poţi plăti tu. Bugetul.

    Din moment ce tu pui banii la buget, Hofi, tu trebuie să fii beneficiarul cheltuirii acestor bani. Am auzit de educaţie, de sănătate, de infrastructură, de cheltuire a unor fonduri europene, de dezvoltare tehnologică. Sunt, într-adevăr, cheltuieli mari pe care un individ, o familie, un business, iar o corporaţie nu le pot face. Şi de aceea, în logica democraţiei, în logica comunităţii numită statul, fiecare cetăţean, evident, care are venituri, plăteşte la buget pentru a primi ceva înapoi. Noi despre asta vorbim, şi despre situaţia în ziua de azi, în care sentimentul românilor este că nu prea primesc înapoi. Sentimentul tău este că dai bani, suta aia şi nu că nu primeşti rest, dar mai dai şi în plus şi tot nu primeşti nimic din ceea ce aştepţi.

    Avem un buget în care avem o permanenţă şi anume respectarea principiului Tokyo. Ai auzit de principiu?

    Hofi: Un principiu japonez.

    Adrian Sârbu: Dă-mi banii că ţi-i toc-io. Ăsta e principiul Tokyo.

    Hofi: Cel mai bun.

    Adrian Sârbu: Vedem că bugetul creşte, PIB-ul creşte şi deficitul creşte şi el. Deci, în ultimii 20 de ani, dacă nu ştiai, ei n-au operat, nu au administrat niciun an fără deficit. Rezultatul e că, aşa cum atunci când rămâi cu datorii, trebuie să ţi le finanţezi, să ţi le plăteşti. Şi atunci ce faci? Deficitul generează datorii curente. Te împrumuţi. Te împrumuţi azi, te împrumuţi mâine, te împrumuţi poimâine, te împrumuţi. Şi uite că ne-am tot împrumutat. Nu noi, dar ei în numele nostru şi am făcut rost de o datorie publică de 160 de miliarde de euro.

    Poate n-ai avut reprezentare. Ia uite-te puţin la recordul de deficit pe care îl bate democrativa, că democrativă e, după 2020. 17,4 planificat anul ăsta. Miliarde de euro vorbim. 18 anul trecut, realizate cu succes, din plin.16 în 2022, un an extraordinar pentru economia mondială. Uriaş. Au crescut bursele şi nouă ne-a crescut deficitul. 16,3 în 2021.

    Pe ăsta din pandemie nu mai punem la socoteală că nimeni nu-i mai trage la răspundere. Că mai sunt şi alte principii ale bugetului, le discutăm. Nimeni nu-i mai trage la răspundere de ce au închis ţara degeaba şi de ce au îngropat business-urile mici cu care acuma se laudă că vor câştiga alegerile. Să vedem.

    Iar noi stăteam cu botniţele în aşteptarea vaccinului pe care l-a produs cineva din România? Nu. Doar l-a plătit de trei ori, că de aceea avem datorii mai mari de plătit.

    Mai avem şi alte principii faine pe care le-am învăţat din derularea acestui buget. Unul dintre ele ţine de legea relativităţii bugetului.

    Şi spune aşa: veniturile nu vor fi atinse, iar costurile vor fi cu siguranţă depăşite, inclusiv deficitul.

    Nemo: Am început bine, nu?

    Adrian Sârbu: Hai să vedem cum arată bugetul de anul trecut. Aproape toate liniile de venit şi costuri sunt neatinse. Venitul nerealizat, iar costul depăşit.

    În România, Hofi, după 89, bugetul îl scriu doi oameni. Încep cu un bărbat. E un cetăţean numit Gherghina. Acest om era singurul care ştia să scrie un buget cap-coadă, să-l agregheze. Şi a apărut o doamnă care se numeşte Pescaru. Şi cu ocazia asta, domniile lor au consacrat singularitatea Gherghina-Pescaru, în care bugetul se scrie, nu se citeşte, pentru că nimeni nu-l înţelege.

    Mai e un principiu care funcţionează în construcţia bugetelor şi în derulare. Se numeşte principiul „ghinionul vostru, norocul nostru”. Adică, dacă avem noroc de un război în Ucraina, putem să justificăm de ce am spart bugetul, de ce am crescut costurile. Putem să justificăm de ce n-avem venituri. Şi dacă paguba e de un leu, ştim noi s-o facem de 10 lei. Că de-aia e ghinionul vostru şi norocul nostru.  Pentru că, pentru noi, orice nenorocire e o oportunitate de a creşte costurile.

    Şi pentru că dl. Ciolacu ne-a promis că a terminat cu şmecheria, fii atent că tocmai a anunţat execuţia bugetară de excepţie a lunii februarie. Domnule, cheltuielile planificate să crească au fost 10% până în februarie, adică ianuarie şi februarie. Nu ştim cum au crescut 27%, iar reducerea deficitului bugetat a fost să reducem cu 3% şi a crescut cu 70%. Sunt cifre foarte apropiate. 73 diferenţa între 3 şi 73.

    Aici se aplică un principiu a dl. Ciolacu. O să fie bine. E paradoxul lui Ciolacu că, dacă n-o să fie bine, n-o să fie nici rău. Adică Gică Hagi, mic copil.

    Că tot mă întrebai, “domnule, pentru ce-i bugetul ăsta”? La bugete noi, tot noi. 21% din costurile bugetare în România sunt cu salariaţii. În 2023, să zicem, au fost 26,7 costurile cu salarii. Miliarde euro, Hofi, care reprezintă 21,7% din buget. Dar au mai fost şi 15,5 cu bunuri şi servicii. Că un bugetar nu vine cu laptopul de acasă, cu mobila de acasă, cu spaţiu.

    Hofi: Un bugetar nu vine niciodată singur.

    Adrian Sârbu: Şi una peste alta, noi, aşa cu cât ne pricepem, am ajuns la concluzia că, în România, costurile bugetarilor sunt vreo 200 de miliarde de lei.

    Evident, cine împarte, parte-şi face. Prin urmare, salariu mediu al bugetarului a crescut mai repede decât salariul mediu net din România. Numai că e o diferenţă majoră. Salariul mediu net din România a crescut în economia reală, Hofi, nu i l-a dat nimeni.

    Şi poate el s-ar fi simţit îndreptăţit să aibă măcar aceeaşi dinamică a creşterii, pe salariu mediu, pe care o au bugetarii.

    Nemo: Haideţi să facem o campanie, “Adoptă un bugetar”. Acolo e o fericire.

    Adrian Sârbu: Nu trebuie să-i adoptăm, Nemo, că ei sunt deja adoptaţi.

  • VIDEO. Alexandra Olaru, Vodafone: În 27 de ani românii au vorbit prin reţeaua noastră 661 de trilioane de minute sau peste un milion de ani. Traficul de date a crescut de 94 de ori de la lansarea 4G, în 2012

    În 27 de ani clienţii Vodafone România, parte a grupului britanic cu acelaşi nume, au vorbit la telefon prin reţeaua operatorului 661 de trilioane de minute sau peste un milion de ani.

    „Vodafone e aici de 27 de ani. Şi în aceşti 27 de ani românii au vorbit, prin reţeaua noastră, 661 de trilioane de minute. (…) Românii au vorbit un milion două sute de mii de ani numai prin reţeaua Vodafone”, a declarat Alexandra Olaru, Director Legal & External Affairs, Vodafone Romania. Traficul de date a crescut din 2012, momwenrul lansării 4G, de aproape 100 de ori, a mai spus reprezentantul Vodafone. Declaraţiile au fost făcute în cadrul evenimentului IQ Digital, care a avut loc la Craiova.
     

  • Adrian Sârbu: Spectatorii noştri, românii, nu mai vor ca partidele să primească zeci de milioane de euro din buget. “Gata! Finanţaţi-vă singuri că aveţi destui bani şi membri!”

    Nemo: Eşti de acord ca partidele să nu mai fie finanţate din bugetul public? Uite ce au răspuns 93% Da, 7% Nu.

    Adrian Sârbu: Nu e un fapt îmbucurător. Nu e un rezultat care să mă bucure, nici pe tine, nici pe mine. Reprezintă, de fapt, realitatea zilei de azi şi noi discutăm asta pentru că avem sentimentul că ştim pe ce lume trăim şi vedem lucruri pe care unii încearcă să le ascundă sau unii pur şi simplu încearcă să nu le vadă. 7% sunt de acord să primească bani de la buget. Cine sunt ăştia? Sunt bugetarii. Cum să nu  vrea ei să-şi ia bani de unde şi-i iau, nu?

    Hofi: Tot aia e, dar…

    Adrian Sârbu: Şi în Legea finanţării partidelor este o subvenţie de stat, cea mai semnificativă. În Elveţia nu primesc niciun fel de bani partidele, dar şi toată lumea e mulţumită. Şi în Elveţia orice decizie este pe referendum. Simplu. Şi în America nu primesc niciun ban de la guvernul american.

    Cea mai mare parte a banilor primiţi ca subvenţii s-a dus ca să dea şpagă presei. Dacă aş fi partid, jumătate din bani i-aş dedica formării membrilor de partid întru ideologia pe care o reprezintă, întru valori care să mă facă atractiv, remarcat de către alegători. În primul rând alegătorii mei.

    7% mai vor finanţare de publică şi 11% e încredere a partidelor? Înseamnă că eu că sunt PSD, că sunt PNL, că oricare sunt, alegătorii nu mai au încredere în mine.

    55% s-au dus din bani la presă. Taxă de protecţie. Cum să nu spună spectatorul meu, al tău “domnule, păi de ce să vă mai dau eu bani? De ce să vă mai dau eu bani?”. Spectatorul nostru ştie, mai mult decât se vede aici, că partidele se finanţează şi indirect de la buget. Ia uite ce frumos scrie acolo. Ei se finanţează direct, cea mai mare parte sunt subvenţiile de la bugetul de stat pe care le-au stabilit ei cât vor să fie şi şi peste ălea. Sunt nişte sute de milioane de euro în ultimii 3 ani.

    Dacă ne uităm puţin cât de multe fonduri bugetare, normal că sunt subcontractate la diverşi contractori şi noi ştim foarte bine. E binecunoscut procentul de parandărât care se dă la o lucrare publică. Că-i la comună, că-i la oraş, că-i la nivel national, ne facem că nu le vedem.

    Ăştia sunt bani care se întorc la partide şi din care partidele ce-şi fac? Bogăţia membrilor. Nu avem încă nicio analiză asupra nivelului de capitalizare al fiecărui om politic.

    Ei sunt baronii, ei sunt guşaţii, ei sunt stăpânii judeţului, oraşului şi ai României. Ei sunt oligarhii României şi oamenii ăştia au putere economică şi, foarte grav, ce spuneam şi data trecută, au decizii economice. Au avut decizia politică “statul, bugetul ne dă bani”. Nu spun că AP-ul ăsta e o măscăreală. AP-ul ăsta trebuia să fie o instituţie foarte, foarte puternică de control al cheltuirii banului. Păi nu este.

    Până una, alta, spectatorii noştri care reprezintă poporul român, Hofi, spun aşa: “băi, nu vrem să vă mai dăm bani! Luaţi-vă bani la partide, că aveţi destui bani. Să vă dea ăştia din cotizaţii, că şi aşa luaţi salarii cele două mari partide, luaţi salarii din buget. 130 de miliarde de euro sunt la voi.

    Şi doi. Când eşti prim-ministru. dl. Ciolacu nu consuma secunda de prim-ministru să-mi spui mie despre cum ai făcut comasare, că nu este job de prim-ministru, dl. Ciolacu. Dl. Ciucă, eşti preşedintele Senatului? Nu-mi explica mie că îi faci campanie electorală domnului Cârstoiu. Fă-o, domnia ta, după orele de serviciu de la Senat”, asta spune spectatorul nostru. Asta spune orice om de bună credinţă. Alo, luaţi mâna de pe buget. Gata! Finanţaţi-vă de la voi că aveţi destui bani.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Ai fost de acord că:

    • cei pe care i-ai mandatat să reprezinte puterea în localitatea şi judeţul tău o exercită în beneficiul cercului lor de interese
    • listele de susţinători pentru alegerile locale şi judeţene trebuie desfiinţate
    • listele de candidaţi să fie propuse de: cetăţeni, partide politice şi orice organizaţie non-profit

    Eşti de acord ca partidele să nu mai fie finanţate din bugetul public?

    DA – 93%

    NU- 7%