BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Ţara europeană unde cetăţenii disperaţi de taxele uriaşe care nu se mai opresc din crescut au descoperit o metoda inventivă cu ajutorul căreia obţin case pe bandă rulantă fără să mai plătească bani

    Un număr din ce în ce mai mare de locuinţe din Regatul Unit şi-au găsit noi proprietari după ce deţinătorii originali ai caselor şi apartamentelor au decis să le transfere pe numele membrilor familiei pentru a scăpa de impozitele tot mai mari, scrie Bloomberg.

    Peste 220 000 de locuinţe noi şi-au schimbat proprietarul în 2024, cifră aflată în creştere cu 45% faţă de 2023. Trendul îşi face simţită prezenţa şi pe piaţa imobiliară din Londra acolo unde 15% dintre locuinţe îşi vor schimba deţinătorul fără niciun ban pus pe masă.

    În Regatul Unit, donaţiile pot fi scutite de impozit atâta timp cât persoana care transmite bunurile mai trăieşte cel puţin încă şapte ani, ceea ce le face o protecţie populară împotriva impozitului pe moştenire.

    Cu toate acestea, dacă persoana decedează în această perioadă, beneficiarul va trebui să plătească un impozit de până la 40 %.

    Conform unui raport al Resolution Foundation de săptămâna trecută, aşa-numita „Bank of Mom and Dad” este o sursă de finanţare din ce în ce mai importantă pentru adulţii britanici care doresc să fie proprietari pe piaţa din ce în ce mai scumpă a Regatului Unit.

    Valoarea totală a donaţiilor a ajuns la 29 de miliarde de lire sterline în perioada 2018-2020, mai mult decât dublu faţă de nivelul din deceniul precedent, datorită unei creşteri atât a mărimii, cât şi a numărului de donaţii.

    Bugetul laburist din 30 octombrie a inclus o creştere surpriză de două puncte procentuale a taxei pentru proprietarii de locuinţe şi a doua casă. Măsura este cea mai recentă dintr-o serie de majorări menite să descurajeze investitorii şi să favorizeze cumpărătorii tineri care caută mai degrabă o casă decât o investiţie.

    Datele subliniază, de asemenea, amploarea crizei imobiliare cu care se confruntă noul guvern laburist, după ani de inflaţie galopantă a preţurilor locuinţelor şi o criză a costului vieţii care a dus la creşterea accesibilităţii. Este posibil ca această situaţie să se menţină, Banca Angliei semnalând că nu se grăbeşte să reducă costul împrumuturilor, iar o creştere a impozitelor pe salariile angajatorilor ameninţă să se traducă în creşteri salariale mai mici pentru angajaţi.

    Inflaţia galopantă a chiriilor face, de asemenea, mai dificil pentru tineri să adune suficienţi bani pentru un deposit financiar sufficient încât să nu depindă de ajutorul părinţilor. Un raport al Resolution Foundation a estimat că o familie tânără obişnuită ar avea nevoie de peste 14 ani pentru a economisi pentru un apartament, de aproape două ori mai mult decât la mijlocul anilor 90.

     

  • Ţara europeană unde cetăţenii disperaţi de taxele uriaşe care nu se mai opresc din crescut au descoperit o metoda inventivă cu ajutorul căreia obţin case pe bandă rulantă fără să mai plătească bani

    Un număr din ce în ce mai mare de locuinţe din Regatul Unit şi-au găsit noi proprietari după ce deţinătorii originali ai caselor şi apartamentelor au decis să le transfere pe numele membrilor familiei pentru a scăpa de impozitele tot mai mari, scrie Bloomberg.

    Peste 220 000 de locuinţe noi şi-au schimbat proprietarul în 2024, cifră aflată în creştere cu 45% faţă de 2023. Trendul îşi face simţită prezenţa şi pe piaţa imobiliară din Londra acolo unde 15% dintre locuinţe îşi vor schimba deţinătorul fără niciun ban pus pe masă.

    În Regatul Unit, donaţiile pot fi scutite de impozit atâta timp cât persoana care transmite bunurile mai trăieşte cel puţin încă şapte ani, ceea ce le face o protecţie populară împotriva impozitului pe moştenire.

    Cu toate acestea, dacă persoana decedează în această perioadă, beneficiarul va trebui să plătească un impozit de până la 40 %.

    Conform unui raport al Resolution Foundation de săptămâna trecută, aşa-numita „Bank of Mom and Dad” este o sursă de finanţare din ce în ce mai importantă pentru adulţii britanici care doresc să fie proprietari pe piaţa din ce în ce mai scumpă a Regatului Unit.

    Valoarea totală a donaţiilor a ajuns la 29 de miliarde de lire sterline în perioada 2018-2020, mai mult decât dublu faţă de nivelul din deceniul precedent, datorită unei creşteri atât a mărimii, cât şi a numărului de donaţii.

    Bugetul laburist din 30 octombrie a inclus o creştere surpriză de două puncte procentuale a taxei pentru proprietarii de locuinţe şi a doua casă. Măsura este cea mai recentă dintr-o serie de majorări menite să descurajeze investitorii şi să favorizeze cumpărătorii tineri care caută mai degrabă o casă decât o investiţie.

    Datele subliniază, de asemenea, amploarea crizei imobiliare cu care se confruntă noul guvern laburist, după ani de inflaţie galopantă a preţurilor locuinţelor şi o criză a costului vieţii care a dus la creşterea accesibilităţii. Este posibil ca această situaţie să se menţină, Banca Angliei semnalând că nu se grăbeşte să reducă costul împrumuturilor, iar o creştere a impozitelor pe salariile angajatorilor ameninţă să se traducă în creşteri salariale mai mici pentru angajaţi.

    Inflaţia galopantă a chiriilor face, de asemenea, mai dificil pentru tineri să adune suficienţi bani pentru un deposit financiar sufficient încât să nu depindă de ajutorul părinţilor. Un raport al Resolution Foundation a estimat că o familie tânără obişnuită ar avea nevoie de peste 14 ani pentru a economisi pentru un apartament, de aproape două ori mai mult decât la mijlocul anilor 90.

     

  • Mai aveţi zile de concediu din 2025? Vedeţi aici când se poate recupera concediul de odihnă pe care nu l-aţi luat anul acesta

    Discuţiile legate de ceea ce se întâmplă cu concediile de odihnă apar întotdeauna în rândul angajaţilor mai ales la spre sfârşitul anului când aceştia constată că nu şi-au efectuat toate zilele de concediu disponibile pentru anul curent şi cel anterior.

    Angajaţii care nu şi-au luat cele 20 de zile legale minime de concediu de odihnă în 2025 pot solicita angajatorului să le acorde până la jumătatea anului 2027.

    Ce prevede Codul muncii pentru angajaţi, în ceea ce priveşte concediile de odihnă:

    Art. 144. Intangibilitatea dreptului la concediu de odihnă
    (1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.
    (2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

    Art. 146. Efectuarea si compensarea concediului de odihnă
    (1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
    (2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat într-o perioada de 18 luni începând cu anul următor celui in care s-a născut dreptul la concediul de odihna anual.
    (3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul încetării contractului individual de munca.

    Conform prevederilor Codului Muncii, zilele de concediu neefectuate în anul 2024 se pot lua până la data de 30 iunie 2027.

  • BREAKING. Tranzacţia prin care grupul ungar MVM preia E.ON a picat

    Grupul maghiar MVM a anunţat astăzi că tranzacţia cu E.ON nu va mai avea loc, deoarece guvernul român nu susţine preluarea.

    „MVM îşi exprimă regretul că guvernul României nu susţine tranzacţia, în pofida faptului că părţile contractante au cooperat în toate privinţele cu guvernul şi autorităţile române”, au arătat aceştia.

    Acordul dintre cele două părţi a fost semnat la finalul anului trecut, însă Ministerul Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) pentru evaluarea tranzacţiei, despre care ministerul susţinea că afectează securitatea naţională.

    Astfel, la începutul lunii ianuarie a acestui an, instituţia condusă de Sebastian Burduja a explicat că grupul MVM ar putea avea legături cu Federaţia Rusă.

    „MVM are relaţii comerciale extinse cu Gazprom şi Rosatom, companii ruseşti aflate sub sancţiuni internaţionale, prin care Ungaria îşi menţine o dependenţă ridicată de gazele naturale şi de tehnologia nucleară din Rusia. Au fost identificate elemente de decisive influence, shadow control, influence by economic dependence şi effective control, atât în cadrul Grupului MVM, cât şi al societăţii prin intermediul căreia se intenţionează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România”.

    Ulterior, în luna august, CEISD a emis un aviz negativ, menţionând însă că decizia finală aparţine Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condus de preşedintele Nicuşor Dan, proaspăt instalat în funcţie.

    La sfârşitul lunii noiembrie, Administraţia Prezidenţială a confirmat pentru Mediafax că avizul este negativ.

    Vedeţi mai jos comunicatul MVM:

    Acordul de achiziţie dintre Grupul MVM şi Grupul E.ON, semnat la 16 decembrie 2024, privind preluarea unei participaţii de 68% în E.ON Energie România şi a unei participaţii de 98% în E.ON Asist Complet, va înceta astăzi, prin acordul mutual al părţilor.

    MVM îşi exprimă regretul că guvernul României nu susţine tranzacţia, în pofida faptului că părţile contractante au cooperat în toate privinţele cu guvernul şi autorităţile române.

    MVM rămâne angajat faţă de diversificarea portofoliului şi extinderea internaţională prevăzute în strategia sa.

    Fiind al optulea cel mai mare grup din Europa Centrală şi de Est, compania continuă să acorde prioritate oportunităţilor de afaceri din regiune. MVM intenţionează să contribuie în continuare la consolidarea securităţii aprovizionării regionale prin extinderea sa regională.

    Grupul MVM îşi continuă eforturile de a deveni un „hub” regional în majoritatea segmentelor industriei energetice, pe lângă activitatea de tranzacţionare a gazelor naturale.

  • De la promisiune la coşmar: Cum a reuşit Bruxelles-ul să transforme relaxarea interdicţiei motoarelor termice într-o bombă cu ceas pentru industria auto şi buzunarele şoferilor europeni

    Industria auto europeană priveşte cu tot mai mult scepticism planul Uniunii Europene de a relaxa interdicţia privind motoarele cu combustie din 2035, pe măsură ce detaliile concrete ale noii legislaţii ies la iveală. Mai mulţi lideri din industrie avertizează că modificările propuse sunt „dezastruoase” şi vor duce, inevitabil, la creşterea preţurilor automobilelor.

    Marţi, Bruxelles-ul a anunţat că va renunţa la legea care obliga producătorii auto să reducă emisiile la zero până în 2035. În schimb, constructorii vor putea menţine aproximativ 10% din nivelul emisiilor din 2021 şi vor continua să vândă anumite modele cu motoare pe benzină şi hibride. Totuşi, Comisia Europeană impune ca aceste emisii să fie compensate prin utilizarea de oţel cu amprentă redusă de carbon şi combustibili sustenabili.

    Această aparentă relaxare a interdicţiei fusese prezentată drept o victorie obţinută cu greu de industria auto, după luni de lobby intens la Bruxelles. Deşi iniţial a fost salutată de unii producători, tot mai multe companii avertizează acum că sistemul de compensare este extrem de dificil de aplicat, din cauza cerinţelor privind folosirea oţelului verde şi a conţinutului „fabricat în Europa”, care ar face producţia mai complexă şi mult mai scumpă.

    „Într-un moment în care forţa economică a Europei este esenţială, întregul acest pachet venit de la Bruxelles este dezastruos”, a declarat Hildegard Müller, preşedinta influentului lobby auto german VDA. „Ceea ce pare a fi o deschidere mai mare este, de fapt, împovărat de atât de multe obstacole încât riscă să rămână inaplicabil în practică.”

    Grupul Stellantis, care deţine mărci precum Jeep, Fiat şi Peugeot, a criticat la rândul său propunerile, afirmând că acestea nu rezolvă dificultăţile tranziţiei electrice pentru vehiculele comerciale uşoare şi nu oferă suficientă flexibilitate pentru atingerea ţintelor de emisii stabilite pentru 2030.

    „Introducerea neutralităţii tehnologice prin revizuirea obiectivului de reducere a emisiilor de CO₂ pentru 2035 este un pas important, dar, în forma actuală, nu va sprijini producţia de vehicule accesibile pentru marea majoritate a clienţilor”, a transmis compania.

    Analistul din industria auto Matthias Schmidt avertizează că, odată cu includerea costurilor suplimentare pentru oţelul verde şi combustibilii regenerabili, maşinile pe benzină riscă să devină produse de lux, comparabile cu „ceasurile elveţiene haute couture ale industriei auto”.

    În contrast, organizaţia franceză a industriei auto, Plateforme automobile (PFA), a adoptat un ton mai echilibrat, apreciind că noile politici „reprezintă un răspuns iniţial la provocările urgente cu care se confruntă în prezent industria auto europeană”.

  • Predicţii sumbre despre viitorul umanităţii în relaţia cu inteligenţa artificială, făcute chiar de unul dintre cei mai importanţi cercetători în domeniu

    Cercetătorul-şef al companiei Anthropic, care a creat Claude, Jared Kaplan, face unele predicţii sumbre despre viitorul umanităţii în relaţia cu inteligenţa artificială, scrie un articol publicat pe platforma futurism.com. 

    În viziunea sa, alegerea ne aparţine. Deocamdată, soarta noastră este încă, în mare măsură, în mâinile noastre, spune Kaplan — cu excepţia cazului în care decidem să predăm, metaforic vorbind, ştafeta maşinilor.

    Un astfel de moment se apropie rapid, afirmă el într-un interviu recent acordat publicaţiei The Guardian. Până în 2030 — sau chiar mai devreme, începând cu 2027 — omenirea va trebui să decidă dacă îşi asumă „riscul suprem” de a permite modelelor de inteligenţă artificială să se antreneze singure. Explozia de inteligenţă care ar urma ar putea ridica tehnologia la un nou nivel, dând naştere unei aşa-numite inteligenţe artificiale generale (AGI), capabilă să egaleze sau chiar să depăşească inteligenţa umană şi să aducă beneficii majore umanităţii, de la descoperiri ştiinţifice până la progrese medicale. Sau, dimpotrivă, ar putea permite ca puterea AI să scape de sub control, lăsând omenirea la discreţia propriilor sale decizii autonome.

    „Sună ca un proces destul de înfricoşător”, a declarat Kaplan pentru ziar. „Nu ştii unde ajungi.”

    Kaplan se numără printre numeroasele voci influente din domeniul AI care avertizează asupra consecinţelor potenţial dezastruoase ale acestei tehnologii. Geoffrey Hinton, unul dintre cei trei aşa-numiţi „naşi” ai inteligenţei artificiale, a declarat public că regretă munca de o viaţă şi a avertizat în repetate rânduri că AI ar putea destabiliza sau chiar distruge societatea. Sam Altman, CEO OpenAI, a prezis că inteligenţa artificială va elimina categorii întregi de locuri de muncă. Iar superiorul lui Kaplan, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a avertizat recent că AI ar putea prelua peste jumătate dintre joburile de birou entry-level şi i-a acuzat pe competitori că „îndulcesc” amploarea reală a impactului social.

    Kaplan pare să fie de acord cu evaluarea şefului său privind piaţa muncii. Inteligenţa artificială va putea realiza „cea mai mare parte a muncii de birou” în următorii doi-trei ani, a spus el în interviu. Deşi este optimist că AI poate fi menţinută aliniată intereselor umane, Kaplan se declară profund îngrijorat de perspectiva în care sisteme AI puternice ar ajunge să antreneze alte sisteme AI — o decizie cu „mize extrem de mari” pe care omenirea va trebui să o ia în viitorul apropiat.

    „Aceasta este, probabil, cea mai mare decizie sau cel mai înfricoşător lucru pe care îl putem face… din momentul în care nimeni nu mai este implicat în proces, nu mai ştii ce se întâmplă”, a spus Kaplan pentru The Guardian. „Se pierde controlul? Mai ştim măcar ce fac aceste AI-uri?”

    Într-o anumită măsură, modele AI mai mari sunt deja folosite pentru a antrena modele mai mici, într-un proces numit distilare, care le permite acestora din urmă să ajungă din urmă „profesorul” lor. Îngrijorarea lui Kaplan vizează însă ceea ce este cunoscut drept auto-îmbunătăţire recursivă, un scenariu în care AI-urile învaţă fără intervenţie umană şi fac salturi semnificative în capacităţile lor.

    Decizia de a permite sau nu acest lucru ridică unele dintre cele mai grele întrebări filozofice legate de tehnologie.

    „Întrebarea principală este: sunt AI-urile bune pentru umanitate?”, spune Kaplan. „Sunt ele utile? Sunt inofensive? Înţeleg oamenii? Le vor permite oamenilor să îşi păstreze controlul asupra propriilor vieţi şi asupra lumii?”

    Deşi pericolele AI sunt reale, avertismentele lui Kaplan necesită o analiză atentă. Ele pornesc de la premisa că inteligenţa artificială este deja una dintre cele mai importante şi influente tehnologii create vreodată, indiferent dacă sistemele actuale de AI reprezintă cu adevărat maşinile autonome extrem de puternice descrise în numeroasele scenarii science-fiction sau doar un pas intermediar către acestea. Se spune adesea că nu există publicitate negativă, iar în cazul industriei AI, discursurile apocaliptice pot deveni ele însele o formă de promovare. Viziunile despre sfârşitul lumii pot distrage atenţia de la efectele mult mai concrete ale AI: impactul său major asupra mediului, încălcarea drepturilor de autor sau efectele cognitive adictive şi generatoare de iluzii.

    În plus, mulţi experţi în inteligenţă artificială, inclusiv figuri fondatoare ale domeniului precum Yann LeCun, nu cred că arhitectura modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM), care stă la baza chatboturilor AI, este capabilă să evolueze în sisteme omnipotente şi autonome, aşa cum se tem Kaplan şi alţii. Nici măcar nu este clar dacă AI creşte, în mod real, productivitatea la locul de muncă, unele studii sugerând chiar contrariul — în linie cu mai multe cazuri notabile în care managerii au înlocuit angajaţi cu agenţi AI, pentru ca apoi să îi reangajeze după ce aceste instrumente s-au dovedit ineficiente.

    Kaplan admite că este posibil ca evoluţia capacităţilor AI să stagneze. „Poate că cea mai bună inteligenţă artificială care va exista vreodată este cea pe care o avem chiar acum”, a spus el. „Dar nu credem că acesta este scenariul. Credem că va continua să devină din ce în ce mai bună.”

     

  • Piaţa crypto în săptămâna aceasta: Bitcoin coboară spre high-80k, iar stablecoin-urile sunt baza de lichiditate a pieţei

    • BingX: Indicatorii de reţea rămân stabili, tranzacţiile zilnice se menţin solide, iar taxele de gas rămân scăzute, chiar dacă preţul se mişcă în tandem cu BTC.
    • BingX: Stablecoin-urile susţin lichiditatea pieţei, iar capitalizarea agregată se află aproape de maxime istorice, peste 290 mld. USD.
    • BingX: Volatilitatea nu produce depeg-uri relevante în această săptămână, iar piaţa preferă stablecoin-uri complet garantate, susţinute de rezerve fiat.
    • BingX: Claritatea de reglementare în SUA şi Europa susţine cererea, iar stablecoin-urile în dolari rămân stratul principal de decontare pe CEX şi în DeFi.
    • BingX: Altcoin-urile şi tokenurile DeFi rămân slabe şi volatile, iar capitalul se mută în defensivă spre BTC, ETH şi strategii de randament pe stablecoin-uri.

    Bitcoin intră într-o nouă săptămână sub presiune constantă şi revine spre zona high-80.000 USD, după ce tentativa de a se menţine peste pragul de 93.000 USD a eşuat. Slăbiciunea reînnoită din acţiunile globale de tech şi din segmentul AI se transmite rapid către activele digitale, împingând BTC sub suporturile de scurt termen şi menţinând un sentiment prudent în piaţă.

    Din punct de vedere tehnic, structura rămâne una de consolidare largă între mid-80.000 şi mid-90.000 USD, interval care defineşte evoluţia preţului din finalul lunii noiembrie. Mişcarea recentă poziţionează însă Bitcoin mai aproape de limita inferioară a acestui canal şi întăreşte abordarea de tip „wait-and-see” în rândul traderilor, într-un context în care corelaţia cu pieţele de acţiuni rămâne ridicată.

    Ethereum rezistă relativ mai bine decât Bitcoin, dar nu scapă de presiunea generală. După ce a coborât din zona 3.300 USD, ETH testează nivelurile low-3.000 USD, iar încercările recente de a recupera rezistenţa 3.300–3.400 USD se sting rapid. Pe ansamblul săptămânii, evoluţia este aproximativ plată spre uşor negativă.

    În contrast cu volatilitatea preţului, indicatorii on-chain pentru Ethereum rămân stabili: volumele zilnice de tranzacţii sunt sănătoase, iar comisioanele (gas) persistă la niveluri scăzute. Aceste date sugerează o activitate de bază solidă, chiar dacă ETH continuă să se mişte într-un tipar de „beta” faţă de Bitcoin, mai degrabă decât să îşi contureze un trend independent.

    Stablecoin-urile, principalul refugiu de lichiditate
    În acest context, stablecoin-urile îşi consolidează rolul de ancoră a pieţei. Analizele de final de an indică o capitalizare agregată apropiată de maxime istorice, de peste 290 miliarde USD, susţinută de o claritate de reglementare tot mai bună atât în SUA, cât şi în Europa. Spre deosebire de episoadele de stres din noiembrie, volatilitatea din această săptămână nu a generat depeg-uri relevante, ceea ce întăreşte preferinţa investitorilor pentru stablecoin-uri complet garantate, fiat-backed.

    Oferta în creştere şi certitudinea juridică sporesc atractivitatea stablecoin-urilor denominate în dolari ca principal strat de decontare pe bursele centralizate şi în pieţele monetare DeFi, dar şi ca instrument defensiv într-o fază de incertitudine macro.

    În paralel, tokenurile DeFi şi altcoin-urile rămân, în ansamblu, sub presiune. Capitalul se roteşte defensiv către BTC, ETH şi strategii pe stablecoin-uri orientate spre randament, în timp ce multe L1-uri, L2-uri şi sectoare tematice — de la gaming şi meme până la tokenuri de guvernanţă DeFi — se confruntă cu volatilitate ridicată şi dificultăţi în a susţine reveniri durabile.

    Traderii descriu această etapă drept una tactică, nu structurală, pentru expunerea pe altcoin-uri. Oportunităţile sunt legate mai degrabă de lichiditate, catalizatori punctuali şi alinierea la narative specifice — precum RWA sau lanţuri high-throughput — decât de un momentum general care să indice debutul unui nou „alt season”.

    Sursa: BingX

  • Avertisment fără precedent de la Londra: Noua conducere a MI6 descrie Rusia drept o ameninţare expansionistă, acuză „exportul de Haos” al Moscovei şi cere pregătirea Europei pentru un conflict de lungă durată

    Noua directoare a serviciului britanic de informaţii externe MI6 va acuza public Rusia că răspândeşte deliberat „haos” pe continentul european şi va avertiza că ameninţarea reprezentată de Moscova nu va dispărea decât atunci când Vladimir Putin va fi „forţat să-şi schimbe calculele strategice”. Declaraţiile marchează prima sa intervenţie publică de la preluarea funcţiei, potrivit Financial Times.

    Blaise Metreweli, numită în fruntea MI6 în luna iunie, va susţine luni un discurs la sediul agenţiei de spionaj, în care va descrie Rusia drept un adversar „agresiv, expansionist şi revizionist”. Mesajul său vine într-un moment extrem de tensionat, în care Statele Unite exercită presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace considerat favorabil Kremlinului.

    „Exportul de haos nu este un accident, ci o trăsătură definitorie a modului în care Rusia se raportează la lumea internaţională”, va afirma Metreweli. „Trebuie să fim pregătiţi ca acest comportament să continue până când Putin va fi constrâns să-şi revizuiască strategia.”

    Şefa MI6 va sublinia, totodată, că sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina rămâne neclintit. „Putin nu ar trebui să aibă niciun dubiu: susţinerea noastră este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va continua”, va declara ea.

    Discursul are loc pe fondul unei serii de incidente de sabotaj în Marea Britanie şi în alte state europene, atribuite Rusiei sau unor actori afiliaţi Moscovei. Printre acestea se numără incendiul izbucnit anul trecut într-un depozit din Londra, explozia unei linii feroviare luna trecută în Polonia, precum şi perturbări ale traficului aerian cauzate de drone în apropierea mai multor aeroporturi europene.

    Într-o intervenţie separată, tot luni, noul şef al Statului Major al Apărării britanice, Sir Richard Knighton, va lansa la rândul său un avertisment sever, cerând o mobilizare generală a societăţii în faţa riscului tot mai mare al unui conflict major.

    „Situaţia este mai periculoasă decât orice am cunoscut de-a lungul carierei mele, iar răspunsul necesar depăşeşte cu mult simpla întărire a forţelor armate”, va spune Knighton. El va adăuga că „liderii Rusiei au arătat clar că doresc să provoace, să limiteze, să dezbine şi, în cele din urmă, să distrugă NATO”.

    Declaraţiile reflectă neliniştea crescândă din rândul oficialilor europeni din domeniul informaţiilor şi apărării, care privesc cu îngrijorare viitorul securităţii continentului. Această anxietate este amplificată de schimbarea de poziţie a Statelor Unite sub preşedinţia lui Donald Trump, care a redus sprijinul pentru Ucraina şi a încercat să-l preseze pe preşedintele Volodîmîr Zelenski să accepte cereri-cheie ale Rusiei pentru a obţine pacea.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Hopa! Jensen Huang, şeful Nvidia, companie cu o valoare de piaţă cât 10 PIB-uri ale României: Trebuie să revenim la producţie. Nu fiecare persoană de succes trebuie sa aibă un doctorat. Nu fiecare persoană de succes trebuie să fi ajuns la Stanford sau MIT

    Când şeful celei mai valoroase companii din lume spune ceva, te opreşti un pic, stai jos şi asculţi.

    Când şeful celei mai valoroase companii din lume spune că nu toată lumea trebuie să aibă licenţe, masterate şi doctorate, sistemul de educaţie trebuie să îşi reconsidere priorităţile.

    Când şeful celei mai valoroase companii din lume spune că tinerii ar trebui să se îndrepte către munca în fabrici (adaug eu, uzine si combinate), probabil că tinerii ar trebui să se îndrepte către meseriile din fabrici, uzine şi combinate sau către profesiile care nu vor putea fi înlocuite de digitalizare, robotizare şi inteligenţă artificială.

    În sediile universităţilor din România, în birourile din clădirile de clasa A şi în sălile de conferinţă din hotelurile de cinci stele – unde specialiştii vorbesc fandosit şi ceremonios despre digitalizare, robotizare si inteligenţă artificială –  există o lipsă enormă de personal pentru curăţenie, de personal pentru servicii, mentenanţă si reparaţii, de pompieri, de personal de pază.

    Lipsesc de peste tot electricieni, instalatori, excavatorişti, faianţari, tractorişti, operatori industriali, lucrători în agricultură, culegători, şoferi, menajere, bone, persoane îngrijire vârstnici, lipsesc specialişti pentru multe, multe alte profesii din fabrici, uzine şi combinate.

    Nu mai este nimeni în România pregătit sau doritor de muncă fizică, rezultatul a 35 de ani de dezindustrializare, de migrare către vest a majorităţii românilor foarte buni meseriaşi, de batjocorirea  ”Dorel” a muncitorilor, de nimicire a învăţământului profesional, de vise care le umbla în cap conducătorilor noştri despre digitalizare, robotizare şi inteligentă artificiala.

    Peste câţiva ani, începând din 2032, pleacă în pensie Decreţeii, vreo 3-4 milioane de oameni, ultima generaţie învăţată cu meserii din fabrici, uzine şi combinate.

    Urmează două generaţii una după alta, Milenialii şi GenZee, care urăsc din toate puterile tot ce înseamnă fabrici, uzine şi combinate. Ambele generaţii, dar mai ales GenZee, ar trebui să se gândească serios dacă peste câţiva ani vor mai exista profesiile intelectuale pentru care s-au pregătit, daca vor mai avea nevoie de licenţe, masterate şi doctorate.

    Şi ce facem cu generaţia digitală, cu Alpherii, copiii născuţi după 2010?

    Îi ţinem 16-18 ani într-o formă de învăţământ pentru ca la 22-24 de ani să aibă licenţă, masterat sau doctorat în domenii pentru care nu mai exista cerere sau îi lăsăm cu 10-12 clase pentru ca la 16-18 ani să câştige mii de Euro pe luna lucrând ca electricieni, instalatori, excavatorişti, faianţari, tractorişti, operatori industriali, lucrători în agricultură, şoferi, menajere, bone, persoane pentru îngrijire vârstnici şi în multe, multe alte meserii din fabrici, uzine si combinate.

    Trebuie sa devenim conştienţi, în frunte cu cei care ne conduc, că s-a terminat cu lozincile despre digitalizare, robotizare şi inteligentă artificiala.  Problemele României sunt cele legate de deficitul de electricieni, instalatori, excavatorişti, faianţări, tractorişti, operatori industriali, lucrători în agricultură, şoferi, menajere, bone, persoane pentru îngrijire vârstnici şi mulţi, mulţi alţii. De persoane care stăpânesc foarte bine o meserie fie în fabrici, uzine şi combinate, fie în afara lor.

    Daniel David, şeful de la MEC, căruia îi place expresia ”schimbarea de paradigmă”, ar trebui să schimbe paradigma şi să-i trimită pe copii şi tineri către profesii în fabrici, uzine şi combinate.

    Gata cu licenţele, masteratele şi doctoratele. Gata cu sistemul de învăţământ care produce analfabeţi funcţional cu licenţe, masterate şi doctorate.

    Daniel David, spune-le copiilor şi tinerilor să înveţe o meserie.

  • A apărut una dintre cele mai controversate coperte Time, cu o Personalitate a Anului care reaprinde dezbaterea despre viitor pe final de an

    Revista Time şi-a desemnat Persoana Anului, alegând să îi onoreze pe „Arhitecţii AI” printr-un design de copertă care recreează celebra fotografie Lunch atop a Skyscraper, potrivit unui articol creativebloq.com. Deşi anunţul anual este întotdeauna unul controversat, alegerea din acest an este, poate, cea mai disputată decizie luată vreodată de Time, stârnind indignare în rândul criticilor inteligenţei artificiale.

    Deşi unele dintre cele mai bune coperte de revistă nu se feresc să fie provocatoare, este clar că noua copertă Time este gândită să provoace reacţii puternice din ambele tabere ale dezbaterii despre AI. Fie că este percepută ca o viziune asupra viitorului, fie ca o profanare a trecutului, noua copertă Time întruchipează tot ceea ce reprezintă inteligenţa artificială — îndrăzneaţă, necruţătoare, dar şi derivativă.

    Coperta „Persoana Anului 2025” – Time Magazine

    „Aceasta este povestea modului în care AI ne-a schimbat lumea în 2025, în moduri noi, captivante şi uneori înfricoşătoare”, afirmă Time în anunţul său, evidenţiind „Arhitecţii AI” aflaţi pe copertă. Printre aceştia se numără CEO-ul NVIDIA, Huang Renxun, Mark Zuckerberg, Elon Musk şi Sam Altman de la OpenAI, fiecare reprezentând felul în care tehnologia AI a „emergens ca, probabil, cel mai important instrument în competiţia dintre marile puteri de la apariţia armelor nucleare încoace”.

    În centrul controversatei alegeri „Persoana Anului 2025” se află o copertă care provoacă, creată de pictorul digital Jason Seiler. Un „omagiu” adus fotografiei Lunch atop a Skyscraper, lucrarea îi înlocuieşte pe muncitorii metalurgişti cu moguli ai inteligenţei artificiale.

    Time Magazine – Persoana Anului 2025

    Deşi fotografia originală — inclusă în topul celor mai influente 100 de fotografii din toate timpurile realizat de Time — a fost reinterpretată în nenumărate rânduri, există ceva profund inconfortabil în această nouă versiune. Compararea unor multimilionari cu muncitorii care au contribuit la construirea oraşului New York pare, în cel mai bun caz, grosolană şi, în cel mai rău, lipsită de respect. Totuşi, într-un fel, tocmai această provocare a alimentat mişcarea AI şi evoluţia sa. Adevărul este că inteligenţa artificială nu ţine cont de nuanţele unei imagini atunci când o foloseşte pentru a genera conţinut nou — contează viteza şi progresul instantaneu.

    Mă aflu într-un punct de răscruce în încercarea de a-mi defini sentimentele faţă de coperta „Persoana Anului 2025”. Pe de o parte, sunt revoltat că o bucată de istorie a fost deturnată de „maeştrii de ceremonii” ai AI; pe de altă parte, recunosc că această indignare este inutilă. AI va continua să canibalizeze toate formele de media existente şi, implicit, va continua să provoace. Aceasta este tensiunea pe care suntem obligaţi să o acceptăm. Chiar dacă nu îmi place faptul că „Arhitecţii AI” au fost desemnaţi Persoana Anului de Time, nu pot nega că este o decizie potrivită, chiar dacă profund neliniştitoare.

    Creative directorul Time a vorbit şi despre procesul de creare a copertei în sine, în care a fost implicată deopotrivă inteligenţa umana şi inteligenţa artificială şi este relevant pentru modul în care poate fi creată o revistă în prezent.  

    Pentru a ilustra alegerea „Arhitecţilor AI” drept Persoana Anului 2025 a revistei TIME, publicaţia a apelat la doi artişti diferiţi, invitaţi să vizualizeze una dintre cele mai complexe revoluţii tehnologice aflate în desfăşurare. Illustratorul şi animatorul grafic Peter Crowther, stabilit la Londra, şi pictorul digital Jason Seiler au creat fiecare câte o imagine care surprinde dualitatea produsă de inteligenţa artificială — omul versus maşina.

    Inspirată de mecanismele interne ale cipurilor de calculator, structura AI elaborată a lui Crowther domină un şantier aglomerat. (Privitorii sunt provocaţi să identifice opt actori-cheie ai revoluţiei AI, ascunşi printre muncitori.) La fel ca industria inteligenţei artificiale însăşi, construcţia pare aflată într-o mişcare continuă, cu schele care par aproape permanente, sugerând un proces aflat într-o transformare fără sfârşit.

    „Îmi place să petrec timp gândindu-mă la brief şi să încep abia după ce îmi clarific abordarea de design şi cea tehnică”, spune Crowther, absolvent al Royal College of Art, cu un master în design grafic. „De obicei, îmi apare o imagine mentală şi văd întregul proces dintr-odată, adesea ca un fulger, într-un moment neaşteptat.”

    În lucrarea lui Jason Seiler, unii dintre arhitecţii acestei revoluţii tehnologice sunt aduşi în prim-plan printr-un omagiu adus celebrei fotografii din 1932 Lunch atop a Skyscraper, care surprinde muncitori în construcţii aşezaţi pe o grindă de oţel, la 800 de picioare deasupra clădirii RCA din New York. Fotografia originală a fost inclusă de TIME în topul celor mai influente 100 de imagini din toate timpurile.

    Pictor în ulei cu formare clasică, care a studiat ilustraţia de artă la American Academy of Art din Chicago, Seiler a petrecut mai bine de o săptămână realizând scena pe un ecran LCD de 21 de inci. Nu este prima colaborare cu TIME: el a semnat anterior două coperte „Persoana Anului” — Papa Francisc (2013) şi Joe Biden alături de Kamala Harris (2020).

    Directorul de creaţie al revistei TIME subliniază că, de-a lungul a peste 100 de ani, publicaţia a lucrat cu unii dintre cei mai buni artişti şi fotografi din lume, iar creativitatea lor a dat viaţă celebrului cadru cu chenar roşu şi a definit storytellingul vizual al revistei. Acest lucru nu se va schimba. Totuşi, în procesul de reflecţie asupra copertei din acest an, a apărut o întrebare inevitabilă: cum ar arăta o imagine creată de inteligenţa artificială despre ea însăşi?

    La fel ca milioane de oameni în ultimul an, echipa TIME a apelat la două instrumente puternice — GPT-5 de la OpenAI şi Gemini 3 de la Google — folosind prompturi precum „Cum arăţi ca persoană?” sau „Creează o ilustraţie folosind literele AI”. Rezultatele, prezentate în paginile revistei, oferă o perspectivă suplimentară asupra modului în care AI se auto-reprezintă vizual.

    Experienţa a arătat însă că inteligenţa artificială poate fi un instrument valoros de creare a imaginilor, dar nu un înlocuitor al viziunii umane. AI poate fi privită ca un echivalent al pensulei unui pictor sau al obiectivului unui fotograf, iar acest experiment a consolidat importanţa deciziei umane în orice „colaborare” cu tehnologia. Viziunea personală rămâne esenţială — lucru evident în lucrările lui Crowther şi Seiler, unde intenţia artistică şi controlul creativ aparţin, în continuare, omului.