BusinessMagazin

Tag: refugiati

  • Caricaturiştii să-şi pregătească creioanele

    Ce au în comun Marc Chagall, Camille Pissarro, Aristotel Onassis, Ismail Kadare, Bob Marley, Freddie Mercury, Friedrich Nietzsche, Karl Popper, Albert Einstein, Marlene Dietrich, Rachel Weisz, Isabel Allende, Thomas Mann şi fraţii Saatchi, fondatorii agenţiei cu acelaşi nume? Toţi au fost refugiaţi sau copii de refugiaţi.

    Şi, pe lângă cei pomeniţi mai sus, multe alte nume din cultură, artă sau afaceri şi-au părăsit locurile de baştină, plecând din faţa prigoanei sau a războiului. Cum ar fi arătat omenirea în cazul în care ei sau părinţii lor ar fi rămas acasă? Poate că în miile de refugiaţi care vin în aceste zile în Europa se ascund mari scriitori, muzicieni, artişti sau cântăreţi, sau poate copiii lor vor schimba lumea ca oameni de afaceri sau politicieni. Iată o perspectivă pe care nu am întâlnit-o până acum şi la care vă propun să vă gândiţi. Ştiu că în aceleaşi mii de refugiaţi se pot ascunde terorişti sau răufăcători, dar unde nu pot ajunge, în ziua de astăzi, teroriştii şi răufăcătorii, dacă ţin musai? Şi ceva mă face să cred că teroriştii vin mai degrabă cu avionul, la business class, şi nu îşi rup oasele pe ţarinile din Balcani.

    Criza refugiaţilor a divizat profund societatea, la noi şi aiurea, şi văd, cel puţin în spaţiul media în care mă învârt, doar poziţii extreme: de la simplele dispute legate de termenii folosiţi – să le spunem „emigranţi“?, să le spunem „refugiaţi“?, cum îi deosebim pe unii de ceilalţi? – la certurile legate de cotele pe care statele europene ar trebui, sau nu, să le accepte, totul este doar un discurs răstit şi în contradictoriu.
    Cred că adevărata problemă nu sunt aceşti oameni, ci noi, europenii. Felul în care criza şi austeritatea ne-au modificat respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi locuitori ai continentului. Modul în care înţelegem ajutorul acordat cuiva – un „like“ e la îndemână, dar confortul personal sau banii sau slujba sau curtea casei sau marginea oraşului în care locuim sunt cu totul altceva. Imbecilitatea celor care nu găsesc nimic. Râvna cu care unii construiesc garduri derivă direct din această stare, din împărţirea celorlalţi în oameni de primă clasă şi indivizi de categoria a doua.

    În urmă cu 76 de ani, în aceeaşi lună septembrie, începea al doilea război mondial. Lumea traversase, la fel ca acum, o perioadă de criză economică majoră, totul pe un fond de exacerbări naţionaliste. La fel ca în Europa de acum. Şi atunci, pentru situaţia de acasă, oriunde va fi fost acasă, erau vinovaţi ceilalţi, oricine ar fi fost ceilalţi. Cumva firesc, crizele economice antrenează mişcări politice majore, iar principalul reper al actualei crize, adică Marea Depresie din anii ‘30, s-a sfârşit în baia de sânge a celui de-al doilea război mondial şi în ansamblul de schimbări politice şi sociale induse de acesta.

    Am văzut opinii care fac apropieri suplimentare între situaţia politică de acum şi cea din prima jumătate a secolului trecut: Orientul Mijlociu poate reprezenta Balcanii lumii moderne, ascensiunea de atunci a Germaniei poate fi asemănată cu actuala creştere a Chinei, economică şi politică, iar teroriştii de acum nu sunt decât imaginea anarhiştilor şi revoluţionarilor comunişti care asasinau în urmă cu 100 de ani. Avem inflamări între China şi Japonia, iar Pentagonul a pregătit, pentru orice eventualitate, planurile unui război tot cu China. Iar chinezii şi-au sporit prezenţa navală, în ultimii ani, în mai mult de zece puncte fierbinţi ale globului, de la Golful Aden la strâmtoarea Malacca, Libia sau Marea Bering.

    Mulţi încearcă să găsească motivele pentru care omenirea, astăzi, nu ar repeta greşelile din perioada premergătoare războaielor de acum 70 – 100 de ani, argumente logice care invocă globalizarea, interesele economice convergente sau teama de armele nucleare. Nici eu nu cred că vom repeta greşelile din secolul trecut, pentru că deja lumea este ocupată până peste cap cu greşelile momentului, Europa se autodistruge acum nu cu gaze sau cu mitraliera, ci cu bani, nepăsare şi inconştienţă, imbecilizată de cultura social media şi de lideri de opinie nechemaţi. Strict în cazul refugiaţilor, cine îşi va asuma ce se va întâmpla peste numai două luni de zile, când vor începe iarna şi frigul? Caricaturiştii să-şi pregătească creioanele, copiii care vor pieri de frig sau prinşi în sârmă ghimbată vor fi destui.

    Un tablou prea frumos în comparaţie cu imaginea sumbră de mai sus: Marianne Stokes, pictoriţă austriacă, „Regina şi pajul“.


     

  • O tabără temporară pentru refugiaţi a fost amplasată la Lunga, în Timiş – FOTO

    Sub coordonarea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc o şedinţă de evaluare a exerciţiului care a început sâmbătă, la frontiera cu Serbia, şi a situaţiei din zonă raportat la fluxul de refugiaţi, informează un comunicat al MAI.

    „Chiar dacă România nu se confruntă cu o presiune migraţionistă, aceste acţiuni sunt necesare pentru testarea capacităţilor noastre de reacţie la dinamica din regiune” a declarat Oprea.

    Printre activităţile desfăşurate în cadrul acestui exerciţiu de testare a capacităţilor operaţionale este inclusă şi organizarea de tabere temporare pentru preluarea persoanelor care ar solicita o formă de protecţie în România.

    O astfel de tabără este amplasată în apropierea localităţii Lunga, iar o alta urmează să fie amplasată în zona Stamora Moraviţa. În aceste tabere sunt verificate resursele şi capabilităţile necesare desfăşurării activităţilor specifice la frontieră, respectiv trierea, înregistrarea, amprentarea şi identificarea cetăţenilor străini, precum şi a procedurilor care se aplică în astfel de situaţii.

    Totodată, forţele Ministerului Afacerilor Interne – poliţişti de frontieră, reprezentanţi ai structurilor de imigrări, jandarmi, poliţişti şi pompieri desfăşoară şi alte misiuni specifice, în scopul dezvoltării unui răspuns integrat la provocările actualului mediu de securitate.

    Activităţile care se derulează la frontiera cu Serbia sunt măsuri cu caracter preventiv, mai precizează MAI.

  • Aurescu: Primirea a 1785 refugiaţi – limita fizică pe care o avem la nivel naţional acum

    “Preşedintele a vorbit despre asta (cotele de refugiaţi – n.r) după reuniunea CSAT de săptămâna trecută, unde au fost prezenţi primul-ministru, miniştrii şi preşedintele. Am vorbit despre această situaţie şi poziţia expimată de preşedinte este bineînţeles valabilă. Noi nu credem că, dacă se impune un număr anume de refugiaţi, este un lucru bun. Nu credem că acesta reprezintă spiritul european, solidaritatea, un fel de solidaritate pe care o sprijinim foarte mult”, a spus Aurescu, întrebat dacă România îşi menţine poziţia că poate primi doar aproximativ 1700 de refugiaţi şi în legătură cu faptul că preşedintele României a spus este nevoie de mai multe fonduri europene.

    Bogdan Aurescu a făcut aceste declaraţii după întrevederea cu omologul său olandez, Bert Koenders.

    Şeful diplomaţiei române a adăugat că 1785 refugiaţi este numărul maxim pe care îl poate primi România, este “limita fizică”, dar acest lucru nu înseamnă că nu îşi poate îmbunătăţi capacităţile în viitor, pentru care este nevoie de fonduri europene.

    “Reamintesc că în iulie deja avem 1785 de refugiaţi pe care îi vom primi în România, acesta reprezintă numărul maxim pe care îl putem primi acum, în funcţie de capacitatea la nivel naţional. E vorba despre limita fizică pe care o avem la nivel naţional acum. De aceea, menţinem această poziţie. Nu înseamnă că în viitor nu vom putea să ne îmbunătăţim capacitatea naţională de a primi mai mulţi refugiaţi. Desigur, în acest proces, de îmbunătăţire a capacităţii noastre, avem nevoie de sprijin, cu ajutorul fondurilor europene şi sprijinul Comisiei şi vedem împreună după reuniunea miniştrilor de justiţie şi de afaceri interne care sunt fondurile disponibile pentru sprijinul la nivel naţional şi pentru a vedea care este capacitatea statelor membre de a se ocupa de această criză a refugiaţilor”, a menţionat Aurescu.

    Ministrul de Externe olandez a precizat, la rândul său, că este încrezător că în această săptămână se va găsi o soluţie privind refugiaţii, adăugând că este importantă solidaritatea în UE şi sprijinul financiar pentru cei trimişi în alte ţări din Europa.

    “Sunt încrezător că vom găsi o soluţie în această săpămână şi este important să avem solidaritate în UE, trebuie, de asemenea, să-i putem ajuta şi financiar pe cei care vor fi trimişi în alte ţări în Europa”, a afirmat Bert Koenders.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, după şedinţa CSAT, că, Consiliul JAI extraordinar de săptămâna viitoare, ministrul de Interne va avea un mandat “foarte asemănător” cu cel de la ultima reuniune, şi anume că “România este solidară cu celelalte state membre din Uniunea Europeană, dar nu putem să considerăm cotele obligatorii o soluţie la problema migraţiei”.

    “Cu acest mandat se va merge la Consiliul JAI. Însă, noi am vrut să discutăm ce se întâmplă şi după acest consiliu, fiindcă (…) Parlamentul European a votat o recomandare în acest sens, care, din păcate, conţine cote obligatorii. Este posibil ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, este un scenariu care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu care, cel puţin teoretic, este posibil şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context. Dacă se întâmplă aşa ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. În speţă, s-a vehiculat ideea, nu s-a luat o decizie, dar s-a vehiculat ideea care probabil ar putea duce la o soluţie, de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi”, a spus preşedintele.

  • De ce aş deschide porţile pentru refugiaţi. Între certitudine şi posibilitate

    Sunt, fără doar şi poate, numeroase motive pro şi contra primirii refugiaţilor în România. Personal, mă număr printre cei care sunt de acord cu adăpostirea unor oameni care fug de război sau conflict. Dar sunt deja subiectiv, aşa că voi începe scurta mea argumentare.

    Dilema cu care se confruntă (în mai mare sau mai mică cunoştinţă de cauză) mulţi europeni pare a avea două dimensiuni: cea socială şi cea economică. Socială înseamnă ideea de teamă vs. ideea de empatie faţă de fiinţe umane aflate într-o situaţie dificilă. Cea economică include atât argumente pro cât şi contra (costurile de a găzdui refugiaţii vs. efectele pozitive ale forţei de muncă în economie.)

    Dilema aceasta poate fi însă (şi ar trebui, din punctul meu de vedere) tratată la nivel conceptual. Şi ar trebui tratată astfel de către noi, cei de rând, care de multe ori refuzăm să ne însuşim deciziile luate de alţii.

    Revin: din punctul meu de vedere, dilema refugiaţilor (să o numim aşa) se rezumă la certitudine vs. posibilitate. Certitudinea este că un număr de oameni suferă din cauza unor conflicte pe care nu ei le-au provocat şi pe care ei nu le doresc; chiar definiţia cuvântului “refugiat” explică acest lucru: “Persoană care s-a retras undeva sau la cineva spre a se adăposti, spre a găsi sprijin sau ocrotire în faţa unei primejdii, a unei neplăceri etc.”. Posibilitate este că printre aceşti refugiaţi se află şi unii cu intenţii ascunse, violente sau chiar războinice. Menţionez însă, fiind din nou subiectiv, că mi-e greu să cred că teroriştii ar avea nevoie de un asemenea tărăboi pentru a-şi duce la împlinire obiectivele. Posibilitate este că printre aceşti refugiaţi există oameni care vor aduce plusvaloare economiei, vor deshide peste ani afaceri de succes sau vor conduce companii. Posibilitate este că aceşti oameni, odată încheiate conflictele din Orientul Mijlociu, se vor întoarce acasă.

    Certitudine vs. posibilitate. Putem ajuta fiinţe umane care suferă. Le putem închide porţile, lăsându-i în voia sorţii. Femei, bărbaţi, copii, bătrâni. Posibilităţi sunt multe; certitudinea este una singură.

    Opinie Bogdan Angheluţă, redactor Business Magazin

  • Slovenia a oprit traficul trenurilor de pasageri dinspre Croaţia, după sosirea a 150 de refugiaţi

    Autorităţile au oprit toate trenurile de pasageri care veneau din Croaţia la punctul de trecere a frontierei de la Dobova şi au intensificat controalele la frontieră, folosind mai multe echipe de patrulare şi un elicopter.

    Un grup de 150 de refugiaţi a sosit din Croaţia joi seara, au anunţat oficiali din poliţia slovenă. Acesta reprezintă cel mai mare grup de imigranţi care încearcă să intre în ţară de la declanşarea crizei refugiaţilor în Europa, potrivit statisticilor poliţiei.

    “Îi vom trimite înapoi în Croaţia în cel mai scurt timp”, a declarat Anton Stubljar, din cadrul poliţiei din Novo Mesto.

    Oficialii sloveni au avertizat că nu le vor oferi imigranţilor un coridor de tranzit spre nordul Europei, adăugând că o astfel de decizie ar fi contrară regulilor UE privind azilul.

    Premierul sloven, Miro Cerar, a declarat joi că ţara sa este hotărâtă să respecte regulile Schengen. “Nu putem permite să treacă graniţa unor persoane care nu îndeplinesc condiţiile de intrare în Uniunea Europeană”, a declarat el la postul de televiziune TV Slovenia.

  • Slovenia a oprit traficul trenurilor de pasageri dinspre Croaţia, după sosirea a 150 de refugiaţi

    Autorităţile au oprit toate trenurile de pasageri care veneau din Croaţia la punctul de trecere a frontierei de la Dobova şi au intensificat controalele la frontieră, folosind mai multe echipe de patrulare şi un elicopter.

    Un grup de 150 de refugiaţi a sosit din Croaţia joi seara, au anunţat oficiali din poliţia slovenă. Acesta reprezintă cel mai mare grup de imigranţi care încearcă să intre în ţară de la declanşarea crizei refugiaţilor în Europa, potrivit statisticilor poliţiei.

    “Îi vom trimite înapoi în Croaţia în cel mai scurt timp”, a declarat Anton Stubljar, din cadrul poliţiei din Novo Mesto.

    Oficialii sloveni au avertizat că nu le vor oferi imigranţilor un coridor de tranzit spre nordul Europei, adăugând că o astfel de decizie ar fi contrară regulilor UE privind azilul.

    Premierul sloven, Miro Cerar, a declarat joi că ţara sa este hotărâtă să respecte regulile Schengen. “Nu putem permite să treacă graniţa unor persoane care nu îndeplinesc condiţiile de intrare în Uniunea Europeană”, a declarat el la postul de televiziune TV Slovenia.

  • Mii de refugiaţi sirieni au reuşit să ajungă în Brazilia pe cale aeriană

    Un sirian de 20 de ani, Ibrahim, a luat un avion şi a aterizat pe Aeroportul din Sao Paulo. “Nu ştiam limba şi habar nu aveam unde să caut ajutor. Eram singur”, a declarat Ibrahim, care nu îşi dezvăluie numele de familie pentru a nu îşi pune în pericol rudele rămase în Siria.

    Refugiatul sirian nu regretă că a ajuns în Brazilia, explicând că a încercat să evite călătorii periculoase pe mare.

    “Când am aflat că ambasada Braziliei din Beirut oferea vize speciale refugiaţilor sirieni, a fost cea mai bună opţiune pentru mine. De ce să fi plătit 3.000 – 4.000 de dolari pentru a călători pe mare şi a risca să mă înec, când la jumătate din aceşti bani puteam zbura spre Brazilia?!”, explică imigrantul.

    Fratele său, Mohammad, a fost mai puţin norocos. El a fost înrolat în armata siriană şi a fost rănit în războiul civil. A reuşit totuşi să ajungă şi el în Brazilia, unde are împreună cu fratele lui un restaurant cu meniu specific Orientului Mijlociu.

    Potrivit autorităţilor braziliene, aproximativ 7.000 de refugiaţi sirieni se află în Brazilia, ţară care are o tradiţie îndelungată de acceptare a refugiaţilor şi a imigranţilor economici din Orientul Mijlociu şi Africa.

    Imigranţii din zone de război pot solicita azil imediat ce ajung pe teritoriul brazilian.

    Săptămâna trecută, preşedintele Braziliei, Dilma Rousseff, a scris un editorial în care a evidenţiat că, spre deosebire de ţările europene, care au polemici privind refugiaţii, Brazilia este mândră să fi contribuit la atenuarea crizei globale a imigranţilor.

    “Peste 10 milioane de brazilieni sunt descendenţi ai imigranţilor sirieni şi libanezi, astfel că am fost obligaţi să avem această abordare”, a explicat Dilma Rousseff.

  • Ungaria propune soluţii Uniunii Europene privind gestionarea crizei refugiaţilor

    Ungaria este dispusă să contribuie cu ofiţeri de poliţie, soldaţi şi bani la forţa comună a UE, a declarat Szijjarto într-o conferinţă de presă, în urma unor discuţii cu comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos.

    Este de asemenea în interesul imigranţilor care fug din zone de război să poată aştepta încheierea conflictului în apropiere de ţara natală. În consecinţă, UE ar trebui să înceapă să finanţeze taberele de refugiaţi din Turcia, Iordania şi Liban, şi să construiască unele noi acolo, dacă este necesar, a spus Szijjarto.

    Cotele ar trebui aplicate în aceste cazuri, pentru că aici îşi au sensul, a adăugat el.

    Avramopoulos a cerut Ungariei să continue cooperarea cu UE pentru găsirea unei soluţii comune şi durabile privind criza migraţiei, care nu este de aşteptat să fie rezolvată atât de curând. Comisarul a reafirmat că “Ungaria nu este singură”. El a adăugat, totuşi, că fiecare stat european trece prin momente dificile, în timp ce deplasarea problemei de la o ţară la alta nu poate reprezenta o soluţie.

    Avramopoulos a spus că autorităţile de la Bruxelles nu sunt întotdeauna de acord cu măsurile luate de Ungaria în contextul acestei crize. De exemplu, “zidurile” construite de-a lungul graniţelor sunt văzute doar ca o soluţie temporară, din moment ce acestea nu fac decât să abată fluxul de imigranţi spre alte direcţii. “Nu există niciun zid pe care nu l-ai urca, nicio mare pe care nu ai traversa-o dacă ai fugi de violenţă şi teroare”, a spus el.

     

  • SURPRIZA de proporţii de la BCE, care schimbă tot în cazul imigranţilor: Refugiaţii sunt şansa Europei la “SINUCIDEREA actuală”

    Primul autobuz cu imigranţi a ajuns la graniţa sârbo-croată ieri în jurul prânzului. Într-un calm de zi normală ei ai fost înregistraţi, urmând să rămână în ţară dacă cer azil sau să meargă mai departe, dacă doresc. Autorităţile croate s-au arătat amabile dar nu este clar cât va putea face faţă această mică ţară care are graniţe co­mune cu Slovenia şi Ungaria, dacă Slo­ve­nia nu le va permite imigranţilor să meargă mai departe spre Austria, în condiţiile în care noua legislaţie adoptată la Budapesta îi poate pedepsi cu închisoarea pe cei care trec frontier fără permisiunea autorităţilor.

    SURPRIZA de proporţii venită de la BCE care schimbă tot în cazul imigranţilor: Refugiaţii sunt şansa Europei la “SINUCIDEREA actuală”

  • Un celebru actor de la Hollywood transmite un mesaj tranşant României. Cu toţii ar trebui să se gândească la asta

    A cunoscut succesul la Hollywood, dar şi-a petrecut o parte din viaţă în România. Acum, are ceva să le spună românilor.

    Un celebru actor de la Hollywood transmite un mesaj tranşant României. Cu toţii ar trebui să se gândească la asta