BusinessMagazin

Tag: record

  • Încep problemele în Ungaria: Forintul scade la un nivel record faţă de euro

    Forintul a scăzut până la un nivel record faţă de euro, deoarece sentimentul global de reducere a riscurilor a exacerbat îngrijorările legate de abordarea blândă a băncii centrale ungare faţă de inflaţia în spirală şi de conflictele guvernului cu Uniunea Europeană.

    Forintul a slăbit luni cu 0,4%, ajungând la 399,83 pentru un euro. Acesta a pierdut peste 9% faţă de euro de când Rusia a invadat Ucraina în februarie, cea mai mare prăbuşire dintre colegii de pe pieţele emergente, după lira turcească.

  • Preţurile record la gaze naturale dublează profitul Romgaz la 1 mld. lei în T1/2022 şi triplează afacerile la 4 mld. lei. Statul îşi ia porţia de 2,3 mld. lei prin impozite

    ♦ Cu alte cuvinte, statul român este câştigătorul absolut din scumpirile din energie ♦ În pofida unor volume de gaze livrate mai mici, afacerile Romgaz au urcat de la 1,5 mld. lei la aproape 4 mld. lei.

    Chiar dacă a vândut o cantitate de gaze în T1/2022 mai redusă cu 17% faţă de T1/2021, iar producţia a scăzut cu 0,3%, Romgaz – producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei, a raportat rezultate financiare record în primele trei luni ale anului pe fondul scumpirilor fără precedent pe piaţa de energie.

    Astfel Romgaz a raportat pentru T1/2022 un profit net de 980 mil. lei, în creştere cu 111% faţă de primele trei luni din 2021, în timp ce afacerile s-au majorat cu 196% la circa 3,93 miliarde de lei, potrivit raportului publicat vineri la Bursa de la Bucureşti. Rezultatele, deşi au o dinamică extraordinară, au venit conform aşteptărilor, spun analiştii.

    Însă chiar dacă pe Bursă preţurile record la gaze sunt deja „prinse“ în cotaţia SNG, vineri după rezultate acţiunile SNG fiind în creştere cu doar 1%, ceea ce a dus avansul în 2022 la 11%, nu investitorii sunt cei care câştigă cel mai mult de pe urma scumpirilor record în energie, ci statul român în calitate de acţionar majoritar al companiei.

    „Marele câştigător al performanţei economice a Romgaz pare să fie statul român, în condiţiile în care impozitul pe venitul suplimentar (impozit prin care producătorii plătesc până la 80% din diferenţa faţă de un preţ fixat de stat) a urcat la 2,3 mld. lei (aproape 60% din cifra de afaceri). În aceste condiţii marjele Romgaz au fost în scădere, menţinându-se totuşi la niveluri ridicate, între 25%(pentru profitul net) şi 31% (pentru EBITDA)”, spune Alin Brendea, director de operaţiuni al Prime Transaction. Iar astfel de viramente la buget sunt fără a lua în calcul şi distribuirile de dividende care vor veni din rezultele financiare.

    Romgaz a virat către bugetul de stat circa 2,3 mld. lei în primele trei luni din 2022 sub formă de impozit (impozit pe venit suplimentar plus redevenţe), de circa 11 ori peste aceeaşi perioadă din 2021. Din această sumă, circa 1,8 mld. lei este reprezentată de impozitul pe venituri suplimentare ca ur­ma­re e dereglementării preţurilor din sectorul de gaze naturale. În T1/2021 la această categoria Romgaz a plătit circa 114 mil. lei.

    „Evident, aceste rezultate financiare, plasează Romgaz în zona emitenţilor atractivi, atât prin prisma evaluării bursiere care, iată, devine mai scăzută, cât şi a unei probabilităţi ridicate de a menţine un randament al dividendului ridicat şi pentru profiturile ce vor fi distribuite în viitor”.

    Compania menţionează că avansul cifrei de afaceri provine din majorarea cu 201,14% (Ă2.301,25 mil.lei) a veniturilor consolidate din vânzarea gazelor şi din creşterea cu 284,60% (Ă278,87 mil.lei) a veniturilor din vânzarea de energie electrică.

     

    Alte afirmaţii din raport:

    ► Marjele realizate ale profitului net consolidat (24,95%), EBIT consolidat (28,97%) şi EBITDA consolidat (31,24%) sunt în scădere faţă de T1 2021 (34,94%; 41,33% şi respectiv 52,42%) dar se menţin la niveluri ridicate.

    ► Scăderile în cote procentuale ale acestor indicatori, sunt generate de impozitul pe venitul suplimentar şi de redevenţa petrolieră care, au crescut de la 201,0 mil.lei în T1 2021 la 2.303,9 mil.lei în T1 2022 (Ă1.046,2%). Faţă de T4 2021, aceste cheltuieli au fost mai mari cu 14,77%

    ► Consumul de gaze naturale estimat2 la nivel naţional pentru T1 2022 a fost de cca. 44 TWh, fiind cu aproximativ 11% mai mic decât cel înregistrat în T1 2021.

    ► Producţia de gaze naturale înregistrată în primul trimestru al anului 2022 a fost de 1.307,2 mil.mc, fiind cu 0,33% mai mică decât cea înregistrată în T1 2021.

    ► Cantitatea de energie electrică produsă a fost de 345,34 GWh în T1 2022, cu 70,87% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut (202,1 GWh).

    ► Consumul de gaze naturale estimat la nivel naţional pentru T1 2022 a fost de 44 TWh, cu aproximativ 11% mai mic decât cel înregistrat în T1 2021, din care cca. 9,5 TWh a fost acoperit cu gaze din import iar diferenţa de 34,5 TWh cu gaze din intern, la care Romgaz a participat cu 15,7 TWh, ceea ce reprezintă 35,72% din consumul naţional şi 45,53% din consumul acoperit cu gaze din intern.

    ► Pentru primele 3 luni din 2022 Grupul Romgaz şi-a programat investiţii în valoare de 662,16 mil.lei şi a realizat 108,42 mil.lei, cu 83,63%, respectiv 553,74 mil.lei mai puţin decât nivelul investiţiilor programate.

    ► La data de 31 martie 2022 Programul Anual de Investiţii al Romgaz, în valoare de 5.720 mil.lei, a fost realizat în proporţie de 1,89%, respectiv 108,08 mil.lei.

    ► Nivelul realizărilor pe primele 3 luni ale anului 2022 a fost mai mic faţă de programul stabilit întrucât a fost replanificată plata avansului pentru obiectivul de investiţii „Asocieri Neptun Deep”, în cadrul căruia a fost programată achiziţia de către Romgaz a tuturor acţiunilor reprezentând 100% din capitalul social al ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited („EMEPRL”) care deţine 50% din participaţia în zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun, Marea Neagră.

    ► Avansul, reprezentând suma de 470 mil.lei, a fost planificat pentru luna februarie 2022, dar plata lui a fost condiţionată de semnarea contractului dintre Romgaz şi ExxonMobil, care a avut loc în trimestrul 2 al anului 2022.

     

  • Preţurile porumbului au tatonat în SUA recordul ultimilor zece ani

    Preţurile porumbului tranzacţionat pe Bursa de mărfuri din Chicago au revenit săptămâna trecută la maximele atinse în 2012, scrie Bloomberg. SUA sunt producătoare mari de cereale şi alimente, dar scumpirile sunt un semn că problemele de pe piaţa de profil cauzate de războiul dintre Rusia şi Ucraina ajung în toate colţurile lumii.

    Aceste două state sunt considerate grânarele Europei şi Asiei. Producţia din Ucraina se îndrepta înainte de război mai ales spre ţări sărace. În SUA, piaţa este influenţată şi de vremea rece, care a întârziat însămânţările.

  • Austria revine la măsurile de restricţie. Măştile devin din nou obligatorii şi se introduc noi reguli de carantină pentru persoanele bolnave

    Austria revine la reguli si extinde obligativitatea purtării măştilor şi va scurta perioada de carantină pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii, pentru a reduce numărul record de infecţii cu coronavirus şi pentru a se asigura că spitalele continuă să funcţioneze, scrie Bloomberg 

    Guvernul face un pas înapoi de la decizia de a elimina majoritatea restricţiilor după ce infecţiile zilnice au atins un nivel record, iar modelele indică un număr ridicat de cazuri pentru următoarele două săptămâni.

    Şeful sănătăţii din Germania apără relaxarea în condiţiile în care cazurile de Covid au atins un record

    Vorbind cu reporterii vineri, Johannes Rauch, numit luna aceasta ministru al sănătăţii din Austria, a declarat că gradul de ocupare a unităţilor de terapie intensivă a rămas scăzut, dar că spitalele se străduiesc să se ocupe de toţi pacienţii din cauza numărului de medici şi asistente care se infectează.

    Austria a înregistrat o medie de peste 3.500 de cazuri la 100.000 de locuitori în ultimele şapte zile. Săptămâna trecută, guvernul a declarat că suspendă o lege care făcea obligatorie vaccinarea.

     

  • Preţurile grâului şi rapiţei au ajuns la noi recorduri: 450 euro/tonă, respectiv 850 euro/tonă, dar s-au temperat spre finalul zilei

    După ce vineri, 4 martie, grâul a spart pragul de 400 euro/tonă, astăzi a ajuns în jurul prânzului la 450 euro/tonă, iar apoi s-a termperat, la finalul zilei, bursa EuroNext de la Paris închizându-se cu grâul la preţul de 422,5 euro/tonă, în creştere cu 7,3% faţă de nivelul cu care s-a închis vineri (392 euro/tonă).

    Războiul din Ucraina nu a călcat pedala de acceleraţie însă numai pentru grâu astăzi, ci şi rapiţa a atins un nou nivel maxim, de 852,5 euro/tonă, dar s-a închis la 845 de euro/tonă, pentru vânzarea mărfii în luna mai. Faţă de vineri, preţul a crescut cu 3,4%, însă în comparaţie cu şase luni în urmă este o creştere de 50%, conform datelor EuroNext.

    Pe de altă parte, preţul porumbului s-a temperat, după ce vineri ajunsese la un moment dat la 420 euro/tonă (s-a închis la 350 de euro/tonă). Astăzi nu a depăşit 371 euro/tonă şi s-a închis la 370 euro/tonă, plus 6% faţă de vineri. În comparaţie cu şase luni în urmă, acesta are o creştere de 72%.

     

     

  • Preţul gazelor naturale a atins un nivel record în Europa

    Preţul gazelor naturale a atins, miercuri, un nivel record  în Europa, pe fondul îngrijorărilor comercianţilor că aprovizionarea cu gaze naturale ar putea fi întreruptă din cauza războiului din Ucraina.

    Contractele futures de referinţă au urcat până la 194 de euro (215 dolari) pe megawatt/oră.

    Creşterea este de 60% faţă de marţi şi mai mult decât dublu faţă de nivelul înegistrat vineri, arată CNN.

    Fluxurile de conducte ruseşti către Europa continuă să funcţioneze în mod normal, potrivit lui Alex Froley, analist de piaţă la Independent Commodity Intelligence Services.

    Cu toate acestea, există „multă incertitudine şi îngrijorare cu privire la modul în care s-ar putea schimba lucrurile”, a spus el, pentru sursa citată.

    Froley a precizat că Marea Britanie a interzis accesul în porturile sale a navelor deţinute şi controlate de Rusia, ceea ce ar putea perturba transporturile de gaze naturale lichefiate din Rusia, care reprezintă între 3% şi 4% din aprovizionarea cu gaze a ţării.

    „Comercianţii ar putea fi îngrijoraţi dacă Europa continentală introduce o interdicţie similară pentru navele ruseşti”, a spus el.

    Din 2019, Uniunea Europeană a importat peste 40% din gazele naturale din Rusia.

  • Hidroelectrica, rezultate record în 2021: afaceri mai mari cu 63% la 6,3 mld. lei şi EBITDA de 4,7 mld. lei, în creştere cu 71%. Compania are cash de 3,4 mld. lei

    Pe fondul exploziei preţului mediu de vânzare al energiei electrica şi ca urmare a unei cantităţi mai mari de energie electrică vândută, Hidroelectrica – cel mai mare producător de energie din România, a încheiat 2021 cu rezultate istorice record şi cu cea mai ridicată evaluare de până acum, aproximativ 45 mld. lei.

    Astfel, compania la care statul român are 80% iar Fondul Proprietatea 20% a raportat pentru 2021 afaceri de 6,3 miliarde de lei, mai mari cu 63% faţă de anul precedent, şi un profit operaţional (EBITDA) de 4,7 mld. lei, plus 71%, potrivit raportului anual publicat luni de Fondul Proprietatea. În raport nu se menţionează valoarea profitului net al Hidroelectrica.

    “Conform managementului, în cursul anului 2021 Hidroelectrica a înregistrat la nivel neconsolidat o cifră de afaceri preliminară de 6.329,9 milioane Lei, în creştere cu 64,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi EBITDA de 4.644,5 milioane Lei în creştere cu 71,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, potrivit FP.

    “În cursul perioadei, energia electrică totală vândută de Hidroelectrica a atins 17,12 TWh, în creştere cu 7,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent din care energia electrică vândută din producţie proprie a ajuns la 16,51 TWh, în creştere cu 13,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Preţul mediu realizat de vânzare a energiei electrice a fost de 336,9 Lei/MWh, în creştere cu 57,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. La sfârşitul lunii decembrie 2021, poziţia de numerar a companiei se ridica la 3,36 miliarde Lei”.

    Scumpirile accelerate din energie, care se reflectă în mare parte în cea mai ridicată inflaţie din ultimul deceniu, au determinat ca evaluarea Hidroelectrica să urce cu aproximativ 513 milioane de euro într-o singură lună, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, Fondul Proprietatea evaluează la 31 ianuarie 2022 deţinerea la Hidroelectrica la 9 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), comparativ cu 8,5 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro) la final de 2021, potrivit datelor agregate de ZF din rapoartele de la Bursa de la Bucureşti.

    Cu alte cuvinte, evaluarea Hidroelectrica s-a majorat într-o singură lună de la 42,6 miliarde de lei (9 mld. euro) la aproximativ 45,2 mld. lei (8,5 mld. euro), aşadar o creştere de 2,5 mld. lei (513 mil. euro), respectiv 6%.

     ​

     

  • Câştigurile lui Cristiano Ronaldo pe Instagram fac istorie

    Cristiano Ronaldo a doborât multe recorduri în fotbal, de-a lungul carierei sale îndelungate şi laborioase, dar are o influenţă majoră şi în afara terenului şi este lider şi pe Instagram.

    În vârstă de 37 de ani, este acum cea mai urmărită persoană de pe întreaga platformă, întrucât a depăşit 400 de milioane de urmăritori, după o creştere rapidă de la revenirea sa la Manchester United.

    Ronaldo a adunat o bază masivă de fani de-a lungul carierei sale, dar de când a revenit la United, în această vară, numărul de urmăritori a crescut cu 163 de milioane, depăşind-o pe vedeta din Keeping Up with the Kardashians, Kylie Jenner.

    Cu o astfel de expunere vin şi banii, deoarece este, în mod natural, una dintre cele mai bune căi de publicitate, iar Ronaldo face o avere numai din Instagram, înainte de a lua în considerare oricare dintre celelalte surse de venit ale sale.

    Când Ronaldo a revenit la United, în septembrie 2021, avea un număr de urmăritori de 237 de milioane, care aproape că s-a dublat acum, în doar cinci luni.

    Atunci, s-a estimat că cel care a câştigat de cinci ori Balonul de Aur încasa în medie aproximativ 1,2 milioane euro pentru fiecare postare pe Instagram, dar odată cu creşterea contului său, experţii au dezvăluit cât ar putea câştiga Ronaldo dintr-o singură postare, relatează The Mirror.

    Datorită noului aflux de urmăritori ai lui Ronaldo, valoarea fiecărei postări individuale creşte la peste 2 milioane de euro, postările sale având o medie de 10 milioane de like-uri de fiecare dată când profilul său primeşte un nou conţinut.

    Această sumă incredibilă reprezintă aproape o lună de salariu la United, starul portughez câştigând 480.000 de lire sterline (570.000 euro) pe săptămână pe Old Trafford, iar pe măsură ce numărul de urmăritori continuă să crească, este posibil ca veniturile să crească şi mai mult.

    Se pare că Ronaldo este mai popular decât orice alt club de fotbal din Anglia, întrucât numărul de urmăritori ai săi este mai mare decât cel al tuturor celor 92 de cluburi profesioniste din primele patru ligi la un loc.

    Ronaldo este prima celebritate care a adunat 400 de milioane de urmăritori şi, ca urmare, ar putea să urce şi mai sus pe lista Forbes a celor mai bogaţi, după ce anul trecut a ocupat locul al treilea în topul sportivilor.

    În prezent, Lionel Messi, câştigătorul Balonului de Aur, este singurul jucător de fotbal care îl devansează pe Ronaldo în ceea ce priveşte câştigurile anuale, iar acţiunile sale au crescut şi mai mult după transferul său la Paris Saint Germain.

  • Record absolut de cooperative agricole: aproape 800 de cooperative noi au apărut în 2021, cel mai bun an agricol din istoria României

    ♦ 2021 este anul în care numărul total al cooperativelor, care trece de 4.000, îl depăşeşte pe cel de dinainte de 1990.

    În 2021 au fost înfiinţate 787 de cooperative agricole, numărul total al acestor forme asociative ajungând la 4.041, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

    Numărul este cel mai mare din istoria ţării, depăşindu-l pe cel din perioada comunistă. „În 1989, conform statisticilor, în România erau 3.172 de cooperative agricole de producţie, care gospodăreau 8,9 milioane de hectare, aproape toată suprafaţa agricolă a României. Practic, era câte una în fiecare comună“, a spus pentru ZF Paul Şchiopu, expert contabil şi autor al mai multor cărţi despre asociere în general şi despre cooperative agricole în particular, fiind un promotor al acestora.

    Numărul de cooperative de anul trecut este de patru ori mai mare decât media ultimilor cinci ani, cu vârful de 280 de cooperative nou-înfiinţate în 2018, arată datele Confidas.

  • Rata de infectare cu SARS-CoV-2 în Bucureşti, nivel record

    Rata de incidenţă Covid-19 în Bucureşti a depăşit, duminică, 30 de cazuri la mia de locuitori, conform Direcţiei de Sănătate Publică. Este cea mai mare rată de infectare atinsă în Capitală.

    Dacă sâmbătă incidenţa a fost de 28,21, duminică a ajuns la 30,89.

    În prima zi a anului, rata de infectare era de 0,72 la mie, iar de atunci este în continuă urcare.

    Rata de incidenţa în februarie, cumulată calculată la 14 zile:

    06.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 30.89

    05.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 28.21

    04.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 26.42

    03.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 24.48

    02.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 23.16

    01.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 21.65.