BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Coşmarul stagflaţiei devine realitate: Preţurile mari şi creşterea economică slabă sunt aici şi nu vor dispărea prea curând. Când loveşte recesiunea

    Economiştii sunt de părere că o recesiune economică nu este absolut iminentă, însă ceea ce le provoacă cele mai multe temeri este că urmează o perioadă de stagflaţie care va dura cel puţin un an, scrie CNBC.

    „Nu va exista un moment de respiro după ce trece stagflaţia, pentru că este foarte posibil să ne trezim cu o recesiune”, a declarat Simon Baptist, economist şef în cadrul Economist Inteelligence Unit.

    Războiul din Ucraina şi pandemia continuă să lovească puternic în lanţurile de aprovizonare la nivel global, iar la pachet cu această problemă vine stagflaţia. Aceasta este un fenomen economic caracterizat de creşteri importante ale preţurilor şi de o slabă creştere economică. Potrivit economiştilor, perioada de stagflaţie ar putea dura cel puţin 12 luni.

    „Preţurile mărfurilor vor începe să scadă din trimestrul următor, însă ele vor rămâne totuşi în permanenţă la un nivel mai ridicat comparativ cu nivelul de dinaintea războiului”, a mai spus economistul şef.

    Pademia joacă un rol important în această problemă şi la fel ca războiul, afectează lanţurile de aprovizionare pentru bunuri şi mărfuri, forţând totodată creşterea preţurilor pentru alimente şi combustibil.

    Există şi o veste bună. Creşterea economică încă este prezentă, deşi într-un ritm mai slab, iar piaţa muncii la nivel global rezistă. Şomajul la nivelul celor mai multe economii a atins cel mai scăzut prag din ultimele decenii.

    Altfel spus, consumatorii nu au motive să se pregătească pentru o recesiune. Chiar dacă economia globală este supusă unui risc de recesiune, oamenii au reuşit să acumuleze economii şi active care să le ofere siguranţă.

    „Pentru aproape toate economiile asiatice, o recesiune este destul de puţin probabilă”, mai spune Simon Baptist.

    Inflaţia însă rămâne o problemă pentru toată lumea. Băncile centrale de pe tot mapamondul au majorat dobânzile penru a se putea lupta cu creşterea preţurilor.

    Banca centrală a SUA a anunţat la începutul lunii o majorare istorică a ratei de dobândă, la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani şi avertizând totodată că viitoare creşteri sunt pe drum.

    Recent, Banca Centrală a Noii Zeelande a anunţat de asemenea o nouă majorare a dobânzii, ajungând astfel la a cincea rundă a acestei măsuri.

    „Suntem foarte hotărâţi să readucem inflaţia în zona de 1-3%. Ne aflăm la 6,9% şi suntem foarte departe de acest obiectiv, dar vom face tot ce este necesar pentru a reuşit”, a declarat Adrian Orr, guvernatorul băncii.

    Măsurile băncilor din întreaga lume ar putea avea totuşi un efect toxic. Creditorii se luptă cu inflaţia prin majorarea dobânzilor însă continuarea acestei politici poate aduce mai rapid recesiunea faţă în faţă cu economiile lumii, pentru că dobânzile tot mai mari s-ar putea traduce în final în încetinirea creşterii economice.

  • Recesiunea globală nu este iminentă

    O recesiune globală nu este iminentă, dar lumea trebuie să se pregătească pentru creşterea costurilor şi de avans economic mai lent, spun analiştii, citaţi de CNBC.

    „Nu va exista o recesiune bruscă după stagflaţie“, apreciază Simon Baptist, economist-şef la Economist Intelligence Unit. Pe măsură ce războiul din Ucraina şi perturbările cauzate de pandemie continuă să facă ravagii în lanţurile de aprovizionare, stagflaţia – adică avans economic slab şi inflaţie ridicată „ va rămâne cu noi „cel puţin în următoarele 12 luni“, a precizat Baptist.

    „Preţurile mărfurilor vor începe să scadă din trimestrul următor, dar vor rămâne permanent mai ridicate decât înainte de războiul din Ucraina din simplul motiv că aprovizionarea cu multe materii prime din Rusia va fi permanent redusă“, a adăugat el. 

  • Citatul săptămânii. Cristian Popa, BNR: Inflaţia se hrăneşte cu inflaţie. Dacă o scapi de sub control, vei avea o recesiune şi mai mare

    În lupta cu această boală, pot fi şi efecte secundare ale creşterii dobânzilor. În România, noi sperăm să găsim acea cale de mijloc. Însă ţinta este să stârpeşti boala. Inflaţia se hrăneşte cu inflaţie. Dacă o scapi de sub control, vei avea o recesiune şi mai mare. Ai de ales între ceva rău şi ceva relativ mai puţin rău.

    Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, într-o dezbatere Confidex


     

     

  • Împinşi de frica recesiunii, investitorii se retrag în masă din toate clasele importante de active: Acţiunile globale au pierdut aproape 12.000 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă de la vârful înregistrat în martie

    Investitorii s-au retras din toate clasele importante de active în ultima săptămână, acţiunile americane şi trezoreria fiind o excepţie rară de la exodul masiv, pe fondul îngrijorării că înăsprirea politicii monetare va împinge marile economii într-o recesiune, scrie Bloomberg.

    Acţiunile globale au pierdut aproape 12.000 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă de la vârful înregistrat în martie, deoarece investitorii au făcut dumping pe active de risc, pe fondul unui val de îngrijorări economice. În sondajul lunar al managerilor de fonduri al BofA, lansat la începutul acestei săptămâni, temerile de recesiune au depăşit riscurile din cauza inflaţiei şi a războiului din Ucraina, implicarea investitorilor în cumpărarea de acţiuni înregistrând cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.

    Cu toate acestea, o mare parte a experţilor de piaţă susţin că temerile legate de o recesiune iminentă sunt exagerate.

    Printre fondurile de acţiuni în ultima săptămână, acţiunile americane au înregistrat intrări de 0,3 miliarde de dolari, urmate de adăugări la acţiunile japoneze, în timp ce acţiunile europene şi-au extins ieşirile până la a paisprezecea săptămână. Investitorii s-au îngrămădit în acţiunile de mare capitalizare şi de creştere din SUA, în timp ce au ieşit din cursa celor şi cu capitalizare mică. Dintre sectoare, utilităţile şi imobiliarele au condus intrările, în timp ce sectorul financiar, materialele şi energia au înregistrat ieşiri.

  • Elon Musk aduce veştile proaste pentru economia SUA: Miliardarul consideră că Statele Unite se află într-o recesiune care va dura între un an şi 18 luni

    Elon Musk a declarat luni că SUA se află într-o recesiune care se va agrava în următoarea perioadă, scrie Business Insider.
     
    Fondatorul şi CEO-ul Tesla a făcut comentariul prin video în cadrul unei conferinţe tehnologice din Miami găzduită de podcastul All-In, unde a declarat că recesiunea ar putea dura de la un an la 18 luni.
     
    Când această situaţie „scăpa de sub control”, economia comportă o alocare greşită a capitalului uman „în care oamenii fac lucruri care nu sunt utile semenilor lor”, a continuat el în cadrul conferinţei.
     
    Musk a glumit spunând că o „clismă economică” va trebui în cele din urmă „să cureţe ţevile”.
     
    Miliardarul pare să dea vina pentru recesiune pe preşedintele Joe Biden şi administraţia sa.
     
    „Această administraţie nu pare să facă mare lucru”, a spus Musk. „Administraţia Trump, lăsându-l pe Trump deoparte, a cuprins mulţi oameni competenţi care au fost eficienţi în a-şi îndeplini sarcinile”.
     
    Miliardarul a criticat administraţia Biden şi în trecut. La începutul acestui an, Musk l-a numit pe Biden o „păpuşă de şosete umede în formă umană”. El a criticat continuu administraţia după ce Casa Albă nu a reuşit să invite Tesla la un summit EV şi a lăudat General Motors şi Ford faţă de Tesla.
     
    Musk nu este un economist, dar nu este nici primul individ de profil care a pus problema unei recesiuni care ar putea fi la orizont. Duminică, fostul CEO al Goldman Sachs, Lloyd Blankfein, a declarat pentru CBS că există un risc „foarte, foarte mare” de recesiune. În aprilie, economiştii Deutsche Bank au prezis că SUA vor atinge o recesiune în 2023, invocând inflaţia şi ratele mai mari ale dobânzilor.
     
    Preşedintele Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a negat posibilitatea unei viitoare recesiuni după ce Rezerva Federală a majorat ratele dobânzilor la începutul acestei luni. El le-a spus reporterilor că nimic nu sugerează că economia este „aproape de o recesiune”. 

  • Franţa, a doua economie a Europei, intră în a doua recesiune de la începutul pandemiei. Între timp, T2/2021 a început într-o notă slabă, cu un declin al cheltuielilor de consum de peste 8%

    Agenţia de statistică a Franţei – Insee – a actualizat datele cu privire la performanţa produsului intern brut (PIB) din primele trei luni ale anului, a doua economie a Europei intrând în recesiune pentru a doua oară în timpul pandemiei de coronavirus, potrivit Bloomberg.

    PIB-ul a scăzut cu 0,1% în T1/2021 în condiţiile în care sectorul construcţiilor a performant mult mai slab decât se preconizase iniţial. Insee anunţase lunile trecute o creştere de 0,4% pentru perioada ianuarie-martie.

    Un alt raport al instituţiei arată că luna aprilie a început cu un declin al cheltuielilor de consum de 8,3% faţă de luna precedentă, în condiţiile în care economiştii estimau o scădere de aproxiamtiv 4%.

    Între timp, restricţiile impuse de criza sanitară în Franţa continuă să dispară. Ministrul de finanţe Bruno Le Maire a estimat zilele trecute o creştere economică de 5% în 2021 şi a declarat că, deşi criza începe „să rămână urma noastră, trebuie să rămânem vigilenţi”, conform Reuters.

    Insee a mai spus că performanţa PIB-ului de anul trecut (minus 8%) a reuşit să depăşească aşteptările analiştilor de 8,2%. Agenţia de statistică a confirmat că deficitul public a ajuns în 2020 la 9,2% din PIB.

     

  • Este România pe drumul către o recuperare rapidă post-COVID?

    Recesiunea cauzată de criza COVID şi metodele de redresare economică au fost foarte diferite de la ţară la ţară. Recent, FMI a prezis o creştere puternică pentru România în 2021, de 6%. În ciuda previziunilor optimiste, opinia noastră este că businessurile ar trebui să se menţină precaute în continuare.

    OVID a pus pe pauză multe activităţi economice şi a trimis, în esenţă, toate economiile în recesiune. Unul dintre cei mai importanţi factori care determină cât de puternic a afectat pandemia o economie este reprezentat de gradul cu care o ţară este dependentă de turism. Ţările cu un sector turistic mai dezvoltat au suferit mai mult decât cele care sunt mai puţin dependente de acest sector.

    Economia românească a scăzut cu 3,9% în 2020, o scădere comparabilă cu cea a unor economii europene cu o dimensiune similară a sectorului turistic, precum Ţările de Jos sau Bulgaria. Cu toate acestea, scăderea economiei în România a fost substanţial mai puternică decât în alte ţări. De exemplu, Lituania a înregistrat o scădere economică de 0,8%, iar economia Estoniei s-a redus cu 2,9%. Având în vedere că sectoarele economice componente ale unei ţări nu pot fi uşor modificate pe termen scurt, cele mai importante întrebări în momentul de faţă sunt dacă şi cât de repede se va recupera economia după şocul recesional.

     

    Economia României în creştere

    În acest context a fost surprinzător faptul că, în aprilie 2021, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a proiectat o rată de creştere de 6% pentru România în 2021. Este mult mai optimist decât estimările din octombrie 2020, care stabileau creşterea României la 4,6%. Mai mult, noile previziuni transformă România în economia cu cea mai mare creştere preconizată a PIB-ului din regiune. Se estimează că Ungaria, de exemplu, va creşte cu 4,3%, iar Slovacia cu 4,7%. Inevitabil, ne întrebăm care sunt factorii cheie pentru o recuperare rapidă şi cum se descurcă România în acest sens? Ar trebui să fim mai precauţi decât FMI?

     

    Factorii care influenţează recuperarea unei ţări

    Există trei factori importanţi care influenţează recuperarea economică postpandemie. În primul rând, viteza lansării vaccinului şi gradul de vaccinare a populaţiei. În al doilea rând, eficienţa răspunsului politicii fiscale la criză şi, în cele din urmă, amploarea investiţiilor străine directe. Există numeroase dovezi empirice că aceşti trei factori sunt ei înşişi direct determinaţi de calitatea instituţională generală a guvernului. Unele ţări suferă de o calitate instituţională relativ scăzută din cauza corupţiei, a ineficienţelor structurale sau a lipsei calităţii de reglementare. Este de aşteptat ca ţările cu o calitate instituţională mai înaltă să aibă costuri economice mai reduse şi o recuperare mai puternică decât cele cu condiţii instituţionale mai slabe. O privire asupra relaţiei dintre mărimea şocului economic cauzat de pandemia de COVID-19 (estimări din raportul FMI „Perspectivele Economiei Mondiale) şi indicatorii instituţionali de calitate, pe care i-am extras din rândul indicatorilor de guvernanţă mondială, arată că, în medie, ţările care se disting prin calitatea înaltă a reglementărilor, controlul corupţiei şi eficacitatea guvernului tind să înregistreze scăderi mai mici ale PIB-ului în actuala criză. Această relaţie este descrisă în figura de mai jos, pentru economia a 51 de ţări. Am folosit indicatorul „eficacitatea guvernului” ca variabilă a calităţii instituţionale.

    Indicele de eficacitate a guvernului măsoară percepţiile privind calitatea serviciilor publice şi civile, independenţa sa faţă de presiunile politice, calitatea formulării şi implementării politicilor, precum şi credibilitatea angajamentului guvernului faţă de aceste politici. Relaţia dintre eficacitatea guvernului şi efectul economic al crizei COVID sugerează că o creştere cu un punct a indicelui de eficacitate a guvernului este asociată cu un şoc economic, care este cu aproximativ 1,2 puncte procentuale mai mic. Pentru România, acest lucru înseamnă că şocul PIB-ului este cu aproximativ 1,8 puncte procentuale mai mare decât şocul pe care l-ar fi experimentat dacă ar fi avut nivelul calităţii instituţionale al Estoniei.

     

    Concluzii

    Conform indicatorilor de guvernanţă mondială, România ocupă ultimul loc în rândul economiilor din Europa Centrală şi de Est ale UE în ceea ce priveşte eficacitatea guvernamentală, controlul corupţiei şi calitatea reglementării (măsurate în 2019). Acest lucru contrastează puternic cu aşteptările privind performanţa creşterii economice în lunile următoare, după cum se reflectă în prognozele FMI. Prin urmare, este probabil ca prognozele FMI să fie prea optimiste. Sperăm că, în ciuda tuturor indicatorilor, guvernul român va face o treabă bună în ceea ce priveşte avansarea procesul de vaccinare, implementarea planului de recuperare, atragerea investiţiilor străine directe şi controlul dinamicii datoriei publice. Cu toate acestea, ar fi mai bine pentru businessuri ca acestea să se bazeze pe scenariul unei recuperări economice mai moderate. Considerăm mai realistă previzunea emisă de Banca Mondială, care se aşteaptă ca PIB-ul românesc să crească cu puţin peste 4% în acest an.

    Jesus Crespo Cuaresma este profesor titular de economie la WU Vienna University of Economics and Business. Interesele sale de cercetare sunt macroeconomia şi econometria aplicată. El predă la programul WU EMBA Bucharest, cel mai important program de Executive MBA din România, pe care WU îl oferă de 15 ani. Phillip Nell este profesor titular de management strategic global în cadrul WU şi directorul academic al programului Executive MBA Bucharest.

  • Criza încă nu s-a terminat: Europa a fost în recesiune în T1, după ce marile economii au fost închise din cauza revenirii COVID-ului. În timp ce UE scade, SUA sau China au reveniri spectaculoase

    Zona euro a intrat într-o recesiune dublă în primele trei luni ale acestui an, în condiţiile în care rezultatele au scăzut puternic sub presiunea măsurilor de lockdown din cauza pandemiei, lăsând astfel UE în spatele altor mari economii, scrie Financial Times.

    Declinul de 0,6% faţă de trimestrul precedent, alături de o contracţie de 0,7% în T4 2020, au dus zona euro într-o recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de creştere negativă.

    În contrast, SUA a raportat prima creştere a PIB-ului de 1,6% faţă de ultimele trei luni, iar China a anunţat în urmă cu două săptămâni o creştere de 0,6%. Majoritatea economiilor europene au fost supuse la diverse nivele de lockdown în primele trei luni ale anului în curs.

    Germania a fost cea mai afectată mare economie europeană, înregistrat un declin trimestrial de 1,7%, pe fondul scăderii puternice a consumului domestic.

    PIB-ul Spaniei s-a contractat cu 0,5%, în timp ce Italia a înregistrat o scădere de 0,4%. Economia Portugalie s-a contractat cu 3,3%, după o reizbucnire puternică a pandemiei în ţară.

    Economia franceză a reuşit să depăşească estimările analiştilor, după o creştere de 0,4%, propulsată de creşterea puternică din construcţii şi o revenire a consumului domestic.

    Eurostat a anunţat că PIB-ul a scăzut cu 0,4% la nivelul UE. Suedia, Austria şi Belgia au anunţat creşteri mai bune decât era anticipat. 

  • Ce spune FMI despre impactul economic al pandemiei: Recesiunea ar fi fost de trei ori mai mare fără schemele guvernamentale de stimulare. Efectele post-coronavirus pot fi mai mici decât criza din 2008

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că, fără programele guvernamentale de susţinere, scăderile suferite de economia globală ar fi fost de trei ori mai grave, conform CNBC.

    „Mulţumită unui set de politici fără precedent, recesiunea declanşată de COVID-19 ar putea avea efecte mai mici decât criza financiară din 2008”, estimează organizaţia, adăugând că măsurile lansate de guverne au rezultat într-o creştere economică de 6%.

    Produsul intern brut (PIB) global a înregistrat o scădere de aproximativ 3,3% în 2020.

    FMI prevede o creştere de 6% a economiei globale din 2021, de la 5,5% în prima lună a anului. De asemenea, PIB-ul global ar putea raporta un plus de 4,4% în 2022, peste ultima estimare de 4,2%.

    Ultimele stimulente fiscale din Statele Unite şi programele de vaccinare sunt printre factorii care au influenţat optimismul instituţiei cu sediul în Washington DC.

    „Totuşi, peisajul actual prezintă provocări imense în ceea ce priveşte ritmul de recuperare al ţărilor”, spune Gita Gopinath, principalul economist al FMI.

    Economiile dezvoltate ar putea creşte anul acesta cu 5,1%, Statele Unite urmând să înregistreze un plus de circa 6,4%. Între timp, economiile emergente ar putea creşte cu 6,7%.

    „Inegalitatea veniturilor va continua să persiste întrucât muncitorii tineri şi cei cu pregătire modestă rămân afectaţi atât în pieţele dezvoltate cât şi cele emergente şi economiile în curs de dezvoltare”, a adăugat Gopinath.

    Drept rezultat, FMI sugerează guvernelor să furnizeze în continuare ajutoare fiscale, cu precădere în sistemul de sănătate.

     

  • Franţa, faţă în faţă cu o nouă recesiune: Declinul din sectorul serviciilor îşi poate spune cuvântul în T2/2021

    Scăderile înregistrate de sectorul francez de servicii s-au adâncit în luna februarie pe măsură ce restricţiile de circulaţie au continuat să afecteze mediul de business, fapt ce ar putea arunca ţara în a doua recesiune din ultimul an, în ciuda creşterilor raportate la nivelul producţiei, conform Financial Times.

    Indicele IHS Markit pentru activitatea serviciilor a scăzut de la 47,3 luna trecută la 43,6 în februarie, sub estimările economiştilor intervievaţi de Reuters (47), ceea ce reprezintă a şasea lună consecutivă sub pragul de 50, care separă contracţiile şi creşterile economice.

    Cifrele se bazează pe datele colectate între 11 şi 18 februarie, sugerând că sectorul privat din Franţa încă se chinuie să gestioneze efectele generate de pandemie, spune Eliot Kerr, economist în cadrul IHS Markit.

    Totuşi, indicele dedicat producţiei a ajuns la 55 în februarie, în creştere cu 3,4 puncte, fapt ce semnalează o performanţă solidă în ultimele săptămâni.

    Produsul intern brut (PIB) al Franţei a suferit un declin de 1,3% în T4/2020 prin comparaţie cu perioada iulie-septembrie. Ultimele rezultate PMI sugerează că a doua economie a zonei euro se poate confrunta cu o nouă recesiune, definită prin două trimestre consecutive de pierderi.

    Per total, economia UE a scăzut cu 6,3% în 2020, însă poate creşte cu 3,7% în 2021 şi cu 3,9% în 2022, ajungând spre sfârşitul anului viitor la nivelurile pre-pandemie, potrivit datelor Comisiei Europene.